|
|
|
Pornind de la lucrarea lui Rousseau, ,,Contractul social", se poate desprinde citatul ,, Omul s-a nascut liber, dar pretutindeni este in lanturi".
Lucrarea ,,Contractul social", a constituit sursa de inspiratie pt ,,Declaratia Drepturilor Omului si ale Cetateanului", care contine citate aproape textuale din carte.
Ideea comuna a acestui context ideologic este aceea ca: oamenii se nasc si trebuie sa ramana liberi si egali.
Kant isi exprima aprobarea si admiratia pt Rosseau si ideile lui, aratand ca acesta a realizat in morala, o revolutie comparabila cu cea pe care Newton o produsese in fizica.
Ideea idealitatii umane este de sorginte crestina; se subliniaza faptul ca toate sufletele au aceeasi demnitate, deoarece, create fiind de Unul si Acelasi Dumnezeu, au fost rascumparate prin Jertfa lui Hristos Dumnezeu.
Aceasta mostenire a gandirii crestine a fost laicizata prin ,,Declaratia de la 1879" , care a devenit un eveniment important, nu numai pt istoria Frantei, ci si pt istoria lumii intregi.
Toate organizatiile politice de astazi se prevaleaza de grija pt respectarea drepturilor omului.
La 10 Decembrie 1948, Adunarea Generala a Natiunilor Unite, a votat ,,Declaratia Universala a Drepturilor Omului", care contine principiile ce trebuie sa inspire politica tuturor statelor.
Marile declaratii care au folosit drept referinte istorice principiile si drepturile omului, au marcat etape ale evolutiei constiintei umanitatii.
,, ,,Declaratia Drepturilor Omului si ale Cetateanului", cuprindea inca destule implicatii in plan social si, de asemenea, nu prevedea drepturi egale pt femei.,
,Declaratia de Independenta", admitea somajul si excluderea negrilor.
Def o declaratie formuleaza principii de natura sa orienteze actiuni, dar ea nu are putere juridica.
Def: o conventie creeaza obligatii juridice pt cei care o rectifica.
In 1953 statele membre ale Consiliului Europei, cu exceptia Finlandei, au adoptat o ,,Conventie Europeana a Drepturilor Omului" care permite o
evaluare a manierei in care drepturile, sunt efectiv garantate in tarile semnatare.
Cel mai important pas s-a facut in 1981 ?, cand Natiunile Unite si-au acordat dreptul de amestec ( incerinta ) pt a proteja un popor aflat in pericol.
20 Mai 1989, cu ocazia ,,Anului International al Copilului", Natiunile Unite au adoptat ,,Conventia Internationla a Drepturilor Copilului"
Universalitatea normelor, a principiilor, a valorilor unei conventii internationale sau declaratii universale, ramane una din problemele cele mai controversate.
Inca de la aparitia lor, astfele de constructii au fost criticate cu argumentul diversitatii ce rezulta din diferentele de cultura si traditie.
Intrebarea care s-a pus este aceea: ,,Daca drepturile omului pot fundamenta o etica universala sau daca nu sunt mai curand un mijloc pt tarile puternic dezvoltate, pt a-si asigura democratia asupra tarilor mai putin dezvoltate.
Coexistenta unor culturi diferite intr-o lume a interdependentelor, reprezinta sfidarea majora a epocii noastre.
!!! Trecerea de la stadiul actual de coexistenta pasiva la cel de interexistenta activa, este un imperativ al contextului pe care-l presupun relatiile dintre culturi.
Respectarea drepturilor fundamentale ale omului, constituie un element esential al actualului context intercultural.
Drepturile omului nu reprezinta un univers inchis,nu constitutie expresia unor valori absolute.
Astfel, nu in acest sens trebuie inteleasa ideea ca drepturile omului pot fundamenta o etica universala; una din interpretarile posibile este aceea ca drepturile omului alcatuiesc un minimum axiologic si pragmatic, adica un ansamblu minim de valori, norme si principii, care orienteaza viata comuna a indivizilor si a societatilor in ansamblu.
Deci, drepturile omului deschid un spatiu al deliberarii, care permite confruntarea divergentelor si a opozitiilor.
In acest spatiu, conflictul, incepand de la cel ideologic si sfarsind cu razboiul, a jucat un rol important in definirea drepturilor omului.
Astfel, in pedagogia drepturilor omului, adica in reelaborarea acestor drepturi la nivel individual, conflictul si confruntarea raman esentiale.; aceasta inseamna ca educatia pt drepturile omului nu inseamna insusirea si asumarea pasiva a unor valori impuse, ci construirea unor valori - idei, ca baza pt respectarea lor.
O pedagogie socio-constructiva a drepturilor omului, presupune respectarea urmatoarelor principii:
1. Confruntarea si coordonarea punctelor de vedere
2. Evitarea complezentei, adica a concesiilor facute fara o temeinica analiza
3. Inovare in cautarea solutiilor
4. Raportarea solutiilor la principiile generale ale ,,Declaratiei Universale", care servesc drept referinta
Principiile sunt prezentate mai pe larg in:
1. Wilhelm Doise ,,Cooperarea si conflictul - o perspectiva piagetiana", in Nicolau A., Psihologie contemporana, Editura Polirom, Iasi, 1996
2. Gabriel Stanescu ,,Eseu despre fiinta romaneasca", Ed. Criterion, 2000, pg 64 Nationalismul creator
Concluzie: exista anumite valori importante pt umanitate in ansamblul ei ( egalitate, libertate, nediscriminare, respectul vietii, respectul opiniilor, respectul credintelor religioase etc.)
Fara aceste idei importante, ideea de demnitate umana ramane fara continut.
1. Supunerea la norme si invatarea libertatii critice; educatia pt drepturile omului presupune in acelasi timp transmiterea de norme si principii care trebuie respectate ca atare, concomitent cu exercitarea libertatii critice.
2. Universalitatea si dreptul la diferenta; pe de-o parte drepturile omului contureaza o seama de cunostinte si valori cu vocatie universala iar pe de alta parte, diversitatea contextelor sociale, politice, etnice, religioase etc., fondata pe pluralismul valorilor, justifica revendicarea acestei pluralitati.
3. Relatia speciala dintre spatiul privat si cel public
O prejudecata foarte raspandita este ca transmiterea valorilor in actul educational revine familiei, in timp ce scoala are rolul de a transmite cunostinte.
Aceasta distinctie este fragila pt ca astazi scoala este vazuta, fie in continuarea familiei, fie ca institutie care
permite ,,mascarea" anumitor inchideri generate de particularitati familiale si culturale ale copiilor, pt a le permite acestora sa acceada la ceea ce este universal in om ( ratiunea ).
Distinctia public - privat, subliniaza puterea institutiilor si a persoanelor, asupra formarii tinerilor.
4. Transmiterea de cunostinte si formarea de atitudini
In scoala sunt transmise informatii, cunostinte, dar nu pot fi formate si evaluate atitudinile.
Scoala, in schimb, va oferi un model de practica democratica, astfel incat copilul sa inteleaga, pe baza unor probleme practice, care ii sunt drepturile si datoriile, care este sensul libertatii si limitele ei.
Un proiect educativ cu privire la drepturile omului, va cuprinde trei componente: cognitiva ( de cunoastere si informare ), afectiva si atitudinala.
1. Componenta cognitiva
Presupune:
cunoasterea reprezentarilor elevilor cu privire la drepturile omului si ale copilului;
raportarea acestor reprezentari la principiile enuntate in diferite declaratii si conventii;
cunoasterea drepturilor fundamentale ale omului
cunoasterea institutiilor care au drept scop respectarea drepturilor fundamentale ale omului
analiza cazurilor in care drepturile fundamentale ale omului sunt incalcate
dezvoltarea gandirii critice, astfel incat elevii sa devina capabili sa aprecieze gravitatea unor situatii
2. Componenta afectiva
Presupune:
suscitarea interesului pt respectarea drepturilor omului
dezvoltarea empatiei pt cei care sunt victime ale incalcarii drepturilor omului ( sa constientizam nedreptatea )
3. Componenta atitudinala
Presupune:
formarea atitudinii de respect fata de drepturile celuilalt
formarea capacitatii de a lua decizii in diverse situatii de viata, cu relevanta pt problematica drepturilor omului
Recomandari metodologice cu privire la educatia pt drepturile omului
1. Perioada prescolara
Metode:
1) Prezentarea de povestiri centrate pe valori ca, cooperarea, respectul, ajutorul.
2) Valorificarea unor ocazii speciale ( 1 iunie, sarbatorile de Craciun, de Paste etc.), care vor fi folosite pt a da concretete ideii de solidaritate umana Ex. pregatirea de cadouri pt cei din casele de copii, schimbul de jucarii cu, copiii dintr-o clasa paralela etc. )
3) Prezentarea de materiale care sa permita intelegerea consecintelor negative ale discriminarilor de orice natura
2. Perioada scolara
Metode:
1) Crearea in clasa a unei atmosfere favorabile respectarii drepturilor fundamentale ( fara discriminare, fara deosebiri intre copii etc. )
2) Elaborarea unui regulament al clasei cu drepturi si responsabilitati, pt a da siguranta copilului ca sa nu greseasca; regulile vor fi construite de copii, pt a disparea sentimentul impunerii din afara.
3) Identificarea valorilor universale si elaborarea de reguli care sa guverneze relatiile dintre oameni la nivel de exemplu al Comunitatii Mondiale
4) Rezultatele elevilor vor fi comparate cu textul declaratiei universale a drepturilor omului
5) Contactul direct al copilului cu ,,Declaratia Drepturilor Copilului" si cu ,,Conventia Privitoare la Drepturile Copilului".
6) Elevii sunt indemnati sa caute in manualele de istorie, fapte care atesta lupta omului pt respectarea drepturilor sale
7) Studiul de caz, unde sunt prezentate cazuri de incalcare a drepturilor omului si sunt discutate
8) Exercitii de simulare a apararii diferitelor drepturi ale omului (unii elevi vor fi pro, altii contra )
EDUCATIA PT PACE
Are legatura cu educatia pt drepturile omului, pt ca premisa fundamentala o constituie dreptul fundamental la viata.
In literatura psihopedagogica se face distinctia intre pacea pozitiva si cea negativa.
Pacea pozitiva presupune disparitia cauzelor conflictuale, inclusiv a violentei morale, ,,ascunsa" in familie si scoala, in mediile ocupationale.
Pacea negativa presupune absenta violentei, nu si inlaturarea cauzelor.
Def. Pacea reprezinta mai mult decat absenta raboiului si a violentei; ea presupune atitudini pozitive, reflectate in relatii pozitive intre comunitzti si state.
Temele educatiei pt pace
1. Conflictele la scara mondiala ( intre E - V si N - S ) si amenintarea nucleara
2. Poluarea si distrugerea mediului
3. Penuria de alimente si resurse
4. Explozia demografica
5. Cauzele si consecintele razboaielor
6. Miscarile pt pace
