Incetarea adoptiei

INCETAREA ADOPTIEI

1. Cazuri

Potrivit art.55 din Legea nr.273/2004, adoptia inceteaza prin desfacere sau ca urmare a declararii nulitatii acesteia.

2. Desfacerea adoptiei

2.1. Notiune[1]

Desfacerea adoptiei este modul de incetare a acesteia ca urmare a decesului adoptatorului sau, dupa caz, sotilor adoptatori, numai in masura in care s-a incuviintat irevocabil noua adoptie.

2.2. Cazuri[2]

Legea nr. 273/2004 prevedea un singur caz in care intervine desfacerea adoptiei, anume cand adoptatorul sau sotii adoptatori au decedat, in masura in acre s-a incuviintat o noua adoptie.

2.3. Procedura

Desfacerea adoptiei presupune parcurgerea procedurii prevazute de lege pentru noua adoptie in situatia in care adoptatorul sau sotii adoptatori au decedat.

Daca numai unul dintre sotii adoptatori a decedat, adoptia nu se desface.

In cazul in care adoptatorul sau familia adoptatoare are domiciliul in Romania, iar adoptatul are domiciliul in strainatate, desfacerea adoptiei internationale este guvernata de legea nationala comuna sau, dupa caz, de legea domiciliului comun al sotilor adoptatori.

2.4. Efectele desfacerii adoptiei

2.4.1. Data de la care se produc efectele desfacerii adoptiei

Efectele desfacerii adoptiei se produc exnunc, din momentul ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de incuviintare a noii adoptii.

2.4.2. Efectele desfacerii adoptiei

Desfacerea adoptiei conduce, pentru viitor, la incetarea efectelor sale, astfel cum acestea au fost analizate mai sus. Totodata, din acelasi moment, se produc efectele noii adoptii.

3. Nulitatea adoptiei

3.1. Notiune

Nulitatea adoptiei este sanctiunea care intervine in situatia nerespectarii cerintelor impuse de lege pentru incheierea adoptiei[3].

Drept urmare, revenea instantei de judecata sarcina de a aprecia daca o anume imprejurare invocata justifica sau nu desfacerea adoptiei.

In doctrina si jurisprudenta au fost apreciate drept cazuri de desfacere a adoptiei, spre exemplu, urmatoarele:

a.     dezinteresul adoptatorului pentru cresterea si educarea adoptatului;

b.     asprimea nejustificata a adoptatorilor fata de adoptat;

c.      incercarea adoptatorului de a avea relatii sexuale cu adoptata.

S-a apreciat ca nu se justifica desfacerea adoptiei, in urmatoarele situatii:

a.     daca adoptatorii s-au despartit in fapt;

b.     daca adoptatul doreste sa revina la numele parintilor firesti;

c.      daca adoptatul urmareste exonerarea sa de obligatia de intretinere a adoptatorilor.

Ca si in dreptul comun, cauzele care determina nulitatea trebuie sa fie anterioare sau cel mult contemporane cu hotararea judecatoreasca de incuviintare a adoptiei.

In cazul adoptiei internationale, nulitatea este supusa - sub aspectul conditiilor de fond - legilor nationale ale adoptatorului si a celui ce urmeaza sa fie adoptat, iar in privinta conditiilor de forma - legii statului pe teritoriul caruia se incheie adoptia.

3.2. Clasificarea cazurilor de nulitate

Nulitatea adoptiei poate fi absoluta sau relativa, in raport de natura interesului ocrotit prin norma juridica incalcata.

Daca interesul ocrotit este general, sanctiunea este nulitatea absoluta; dimpotriva, in cazul in care interesul este personal, individual, sanctiunea este nulitatea relativa.

3.3. Nulitatea absoluta

3.3.1. Cazuri

Reglementarea anterioara nu determina cazurile de nulitate a adoptiei[4].

In doctrina si practica judiciara s-au retinut drept cazuri de nulitate absoluta urmatoarele:

1. cand adoptatorul nu indeplineste cerintele legale pentru adoptie;
2. adoptia unei persoane majore, fara ca aceasta sa fi fost crescuta in timpul minoritatii de catre adoptator;
3. adoptia incheiata fara ca intre adoptator si adoptat sa existe o diferenta de varsta de cel putin 18 ani;
4. adoptia unui copil de catre mai multe persoane care nu sunt soti;
5. adoptia intre frati;
6. adoptia copilului de catre parintele firesc;
7. adoptia intre soti;
8. adoptia a doi soti de catre aceeasi persoana;
9. lipsa consimtamantului la adoptie a persoanelor prevazute de lege;
10. incalcarea scopului familial si social al adoptiei;
11. nerespectarea formei solemne.

Potrivit art. 56 alin. (1) din Legea nr. 273/2004, adoptia este nula daca a fost incheiata in alt scop decat cel al ocrotirii interesului superior al copilului sau cu incalcarea oricaror conditii de fond sau de forma prevazute de lege.

In raport de dispozitiile ce preced, apreciem ca nulitatea absoluta a adoptiei intervine atunci cand: 1) nu este indeplinita o conditie de fond; 2) exista un impediment la adoptie; 3) a fost incalcata o conditie de forma.

3.3.2. Regim juridic

Nulitatea absoluta a adoptiei poate fi invocata de orice persoana interesata[5], inclusiv de catre instanta, din oficiu, in cursul unui proces inceput.

Dupa dobandirea de catre adoptat a capacitatii depline de exercitiu, actiunea apartine numai acestuia.

Actiunea este imprescriptibila.

In principiu, nulitatea absoluta a adoptiei nu poate fi acoperita. Cu toate acestea, instanta va putea respinge cererea de declarare a nulitatii adoptiei, daca va constata ca mentinerea adoptiei este in interesul celui adoptat.

3.4. Nulitatea relativa

3.4.1. Cazuri

Nulitatea relativa a adoptiei intervine in situatia viciilor de consimtamant[6]. Avem in vedere: eroarea, dolul si violenta.

Ivirea unor neintelegeri intre parintii firesti si parintii adoptivi nu poate conduce la anularea adoptiei[7].

Viciul de consimtamant nu se prezuma, ci trebuie dovedit[8].

3.4.2. Regimul juridic

Nulitatea relativa a adoptiei poate fi invocata numai de catre persoanele ocrotite prin instituirea acestei sanctiuni[9].

Actiunea se prescrie in termen de 3 ani.

Nulitatea relativa a adoptiei poate fi acoperita prin confirmare, expresa sau tacita[10].

3.5. Aspecte procedurale comune

3.5.1. Competenta

Competenta pentru judecata in fond apartine tribunalului.

3.5.2. Procedura

In absenta unor norme procedurale speciale derogatorii, se aplica dispozitiile din dreptul comun.

Cauzele privind declararea nulitatii adoptiei se judeca cu citarea:

1)  adoptatorului sau, dupa caz, a familiei adoptatoare;

2)  adoptatului care a dobandit capacitate deplina de exercitiu;

3)  directiei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului sau, in
cazul adoptiilor internationale, a Oficiului.

Copilul care a implinit varsta de 10 ani va fi intotdeauna ascultat.

3.6. Efectele nulitatii adoptiei

Nulitatea (atat cea absoluta, cat si cea relativa) adoptiei produce efecte retroactiv.

Cu toate acestea, unele efecte produse nu pot fi inlaturate, cum ar fi, de exemplu: 1) purtarea numelui; (si eventual, a prenumelui); 2)cetatenia; 3)prestarea intretinerii; 4) ocrotirea minorului, s.a..

Nulitatea adoptiei produce efecte cu privire la aspectele mentionate in cele ce urmeaza.

3.6.1. Filiatie si rudenie

Filiatia si rudenia nascute din adoptie se considera ca nu au existat nici in trecut; cele firesti se considera ca nu au incetat niciodata.

3.6.2. Impedimente la casatorie

Impedimentele la casatorie izvorate din adoptie dispar in momentul declararii nulitatii acesteia.

3.6.3. Cetatenie

Declararea nulitatii adoptiei produce efecte asupra cetateniei adoptatului.

Astfel, in ceea ce priveste pe copilul strain adoptat de un cetatean roman, in cazul declararii nulitatii adoptiei, copilul care nu a implinit varsta de 18 ani este considerat ca nu a fost niciodata cetatean roman, daca domiciliaza in strainatate ori paraseste tara pentru a domicilia in strainatate. Prin urmare, daca adoptatul este major sau daca, minor fiind, nu paraseste tara, el pastreaza cetatenia romana.

Referitor la copilul cetatean roman adoptat de un cetatean strain, daca se declarara nulitatea adoptiei, iar acest copil nu a implinit varsta de 18 ani, este considerat ca nu a pierdut niciodata cetatenia romana.

Per a contrario, daca adoptatul este major la data declararii nulitatii adoptiei, el ramane cu cetatenia straina.

3.6.4. Drepturile si indatoririle parintesti

Daca fostul adoptat este minor, parintii firesti ai copilului redobandesc drepturile si indatoririle parintesti, daca instanta judecatoreasca nu decide instituirea tutelei sau a altor masuri de protectia speciala a copilului, in conditiile legii.

Actele juridice cu caracter patrimonial incheiate de fostul adoptator cu terte persoane in numele adoptatului sau incheiate de adoptat cu incuviintarea prealabila a fostului adoptator nu sunt afectate de declararea nulitatii.

3.6.5. Drepturile si indatoririle fostului adoptat

Fostul adoptat nu va mai avea fata de fostul adoptator drepturi si indatoriri de natura celor care caracterizeaza relatia de natura celor care caracterizeaza relatia dintre copil si parintii firesti.

3.6.6. Numele si prenumele fostului adoptat

Fostul adoptat isi reia numele avut anterior adoptiei[11]. Solutia va fi aceeasi si pentru sotul si copii adoptatului, daca au avut nume comun cu el.

Schimbarea se va produce si in ceea ce priveste prenumele pe care fostul adoptat l-a dobandit in urma cererii adoptatorului sau familiei adoptatoare, in sensul ca revine la prenumele avut anterior incuviintarii adoptiei. Imprejurarea ca, pentru schimbarea prenumelui fostul adoptat si-a exprimat acordul, nu constituie-in opinia noastra- un motiv de pastrare a prenumelui dobandit prin adoptie.

3.6.7. Domiciliul si locuinta fostului adoptat

Domiciliul si locuinta fostului adoptat minor nu va mai fi la fostul adoptat.

3.6.8. Obligatia legala de intretinere

Declararea nulitatii adoptiei lipseste de temei obligatia legala de intretinere care a existat intre adoptator si adoptat. Drept urmare, aceasta inceteaza.

3.6.9. Vocatia succesorala

Urmare a declararii nulitatii adoptiei dispare vocatia succesorala reciproca dintre fostul adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si adoptator si rudele sale, pe de alta parte. Totodata, reapare vocatia succesorala derivata din filiatia si rudenia fireasca.

Hotararile judecatoresti privitoare la nulitatea adoptiei, ramase irevocabile, se comunica Oficiului de catre Directie, in vederea efectuarii mentiunilor necesare in Registrul National pentru Adoptii[12].