BELARUS - Elemente de ordin istoric, Organizarea constitutionala, Constitutia Republicii Belarus din 15 martie 1994

BELARUS

1.1.1. Elemente de ordin istoric

Teritoriul Belarusiei de astazi a fost populat in timpurile cele mai vechi de triburi slave rasaritene. Cnezatele constituite dupa destramarea statului rus kievean au fost ocupate de Marele Ducat al Lituaniei, iar apoi au intrat in componenta statului unificat polonez-lituanian^[1]. Ca urmare a celor trei impartiri ale Poloniei, Belarus a fost anexata de Imperiul rus. In urma tratatului de la Brest-Litovsk din 3 martie 1918, Belarus revine Germaniei pana la sfarsitul anului 1918; in ianuarie 1919 se constituie insa R.S.S.Bielorusa. Aceasta se uneste initial cu Lituania, dar prin tratatul ruso-polon de la Riga, din 18 martie 1921, Belarus este impartita din nou intre Rusia sovietica, care ocupa partea orientala, si Polonia, in componenta careia intra partea apuseana a Belarus. Din 1922, R.S.S.Bielorusa devine parte constitutva a U.R.S.S., teritoriul acesteia extinzandu-se si asupra partii occidentale dupa ocuparea Poloniei de catre trupele sovietice in 1939. In timpul celui de al doilea razboi mondial Belarus este ocupata de trupe germane. In 1945 devine membra fondatoare a Organizatiei Natiunilor Unite^[2]. La 26 ianuarie 1990, bielorusa este declarata limba de stat; la 27 iulie 1990, Sovietul Suprem voteaza declaratia de independenta a tarii; la 25 august 1991 este proclamata independenta de stat, iar la 19 septembrie acelasi an tara adopta oficial numele de Republica Belarus, devenind ulterior unul dintre statele membre ale Comunitatii Statelor Independente, constituita pe teritoriul fostului spatiu sovietic.

1.1.2. Organizarea constitutionala

Actuala Constitutie a Republicii Belarus a fost adoptata la 15 martie 1994 (revizuita ulterior, in 1996), dupa ce in anii 1992-1993 fusesera elaborate si dezbatute forme preliminare ale proiectului de Constitutie. Constitutia, in forma initiala, cuprindea 149 de articole^[3]. Organizarea capitolelor si sectiunilor in cuprinsul Constitutiei era urmatoarea: preambul, principiile structurii constitutionale, individul, societatea si statul, sistemul electoral, referendumul, puterile legislativa, executiva, judecatoreasca, Presedintele Republicii Belarus, sistemul judiciar, administrarea si autoguvernarea locala, Curtea Constitutionala, oficiul procuraturii, Camera de Conturi, sistemul financiar si de credite, aplicarea Constitutiei si proceduri privind revizuirea.

Preambulul Constitutiei reafirma calitatea Republicii Belarus de subiect egal in drepturi al comunitatii internationale si adeziunea sa la valorile comune ale intregii umanitati, atasamentul pentru dreptul la autodeterminare, intemeindu-si actiunile pe 'istoria si dezvoltarea de secole a oranduirii de stat belaruse'. Republica Belarus este un stat de drept, unitar, democratic si social, care isi exercita puterea pe intreaga intindere a teritoriului sau. Unica sursa a puterii de stat este poporul, care o exercita fie direct, fie prin reprezentantii sai. O prevedere importanta - mentinuta dupa revizuire - este inserata in art.4, care dispune in primul sau alineat ca 'in Republica Belarus democratia va fi exercitata pe baza diversitatii institutiilor politice, ideologiilor si opiniilor'.

Constitutia recunoaste libertatea de asociere si dreptul cetatenilor de a constitui partide politice, in concordanta cu prevederile constitutionale. Un text important al Constitutiei Republicii Belarus este art.6, care dispune ca 'statul va fi intemeiat pe separarea puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca. Organele de stat vor fi independente in cadrul competentelor lor; ele vor conlucra si se vor echilibra una pe celelalte'.

Constitutia Republicii Belarus enunta in mod detaliat drepturile si libertatile cetatenilor, capitolul consacrat acestora fiind redactat dupa experienta principalelor constitutii moderne.

In ce priveste mecanismul electoral, este consacrat principiul libertatii alegerilor si egalitatii votului, care se desfasoara pe circumscriptii. Potrivit Constitutiei, pot fi organizate referendumuri la nivelul tarii sau pe plan local. Initiativa de referendum la nivel national poate avea loc la propunerea Presedintelui Republicii, a Sovietului Suprem (un numar de 70 de deputati) sau a 450.000 de cetateni. Referendumul local poate fi initiat de organele locale, el desfasurandu-se in toate cazurile pe baza unui vot universal, egal si secret.

Sectiunea a IV-a a Constitutiei Republicii Belarus se ocupa de puterile statului. Functia de reprezentant suprem si organ legislativ al statului revenea Sovietului Suprem, compus din 260 de deputati alesi pe circumscriptii, pe termen de cinci ani.

Ca si in Ucraina, in Belarus exista un prezidiu al Sovietului Suprem, avand atributii similare birourilor Camerelor legilsative. Dreptul de initiativa legislativa revine deputatilor, comisiilor palamentare, presedintelui, Curtii Supreme, tribunalului economic suprem, procurorului general, Camerei de Conturi, Bancii Nationale si a cel putin 50.000 de alegatori.

Presedintele Republicii Belarus este sef al statului. Pentru a fi ales in aceasta functie, o persoana trebuie sa aiba varsta minima de 35 de ani, iar apoi sa fie ales prin vot direct si secret, pe termen de cinci ani. In competenta Presedintelui revin o gama foarte larga de atributii, printre care apararea suveranitatii, securitatii nationale si integritatii teritoriale a tarii, conducerea activitatilor executive, numirea unor inalti functionari, prezentarea candidaturilor pentru Curtea Constitutionala, prezentarea unor rapoarte anuale Sovietului Suprem cu privire la problemele Republicii, adresarea de mesaje, prezentarea de informari, numirea judecatorilor, acordarea cetateniei, negocierea tratatelor, instituirea starii de urgenta, semnarea legilor etc.

Se cuvin a fi subliniate doua atributii importante ale Presedintelui, care nu se intalnesc in alte Constitutii. Asa, de pilda, art.100 pct.9 prevedea dreptul Presedintelui tarii de a participa la lucrarile Sovietului Suprem si ale organelor sale, putand lua oricand cuvantul pentru a rosti o cuvantare ori pentru a furniza diverse informatii.

O alta prevedere importanta - mentinuta in prezent - o intalnim in art.100 pct.19, potrivit caruia Presedintele are dreptul sa amane o greva sau sa o suspende pe timp de doua luni, in cazurile prevazute de lege.

Procedura de impeachment impotriva Presedintelui putea fi declansata de cel putin 70 de deputati ai Sovietului Suprem. In acest caz, Curtea Constitutionala trebuia sa emita un aviz, iar cazul urma sa fie examinat mai intai de catre o comisie a Sovietului Suprem. Decizia corespunzatoare urma sa fie luata insa de Sovietul Suprem in plenul sau.

Actualul sef al statului, Alexandr Lukasenko, a fost ales pentru prima oara in 1994, iar apoi reales in anii 2001 si 2006, ca urmare a unui referendum constitutional care a permis unui presedinte sa exercite trei mandate.

La 24 noiembrie 1996 presedintele Lukasenko a organizat un referendum cu scopul extinderii mandatului sau de la patru la sapte ani, dar si pentru sporirea puterilor prezidentiale, inclusiv aceea de a putea dizolva Parlamentul. La 25 noiembrie acelasi an, aceste modificari constitutionale au fost aprobate de 70,5% din votanti, cu o participare de 84%.

Primul mandat prezidential care trebuia sa se incheie in iulie 1999 a fost prelungit pana in septembrie 2001, ca urmare a referendumului din 1996.   

Alegerile din Belarus ca si luarile de pozitie ale presedintelui Lukasenko au fost criticate in Occident.

Un incident grav a avut loc, de pilda,  in aprilie 1998, cand presedintele Lukasenko i-a expulzat pe ambasadorii S.U.A., Marii Britanii, Frantei, Germaniei, Greciei, Italiei si Japoniei.

Alegerile pentru reinnoirea Parlamentului au avut loc la 17 octombrie 2004. Ca urmare a acestor alegeri, Blocul de partide care il sprijina pe presedintele Lukasenko a obtinut 98 mandate, Partidul Comunist din Belarus 8, partidul Agrar 3 si Partidul Liberal Democrat 1.

Observatorii OSCE au estimat ca multe dintre normele pe care aceasta organizatie le preconizase pentru alegeri democratice nu au fost respectate, criticand lipsa de independenta a Comisiei Electorale si lipsa de transparenta a procesului de votare si de repartizare a mandatelor. Rata participarii la vot a fost de 90,14%.

Dintre institutiile  statului se cuvine a fi mentionata in mod deosebit Curtea Constitutionala, care este compusa din 11 judecatori alesi de Sovietul Suprem dintre juristii cei mai calificati. Ei sunt alesi pe termen de 11 ani, dar in momentul alegerii lor nu pot avea o varsta mai mare de 60 de ani. Curtea Constitutionala poate fi sesizata de Presedintele Republicii, presedintele Sovietului Suprem, comisiile parlamentare, grupurile parlamentare sau cel putin 70 de deputati ai Sovietului Suprem, Curtea Suprema, Tribunalul economic suprem si procurorul general. Ea apreciaza conformitatea legilor si a tratatelor cu prevederile Constitutiei si ale angajamentelor internationale asumate de Republica Belarus. Competenta sa se exercita totodata si asupra constitutionalitatii unor acte, precum decrete ale Presedintelui, hotarari ale Cabinetului de ministri, acte ale Tribunalului economic, Procurorului general etc. Curtea Constitutionala poate declara nule - total sau partial - acte de genul celor mentionate, daca sunt contrare prevederilor Constitutiei.

De remarcat este faptul ca, in aceasta privinta, Constitutia Republicii Belarus face o distinctie in art.128. Actele declarate neconstitutionale pentru incalcarea drepturilor omului sunt considerate nule din momentul emiterii lor (ex tunc, ab initio), in timp ce celelalte acte care nu concorda cu prevederi ale Constitutiei pot fi considerate nule (total sau partial) din momentul in care considera oportun Curtea Constitutionala.

Mai este de retinut, de asemenea, si faptul ca Republica Belarus mentine institutia procuraturii, care este independenta si subordonata Procurorului general; procurorul general este independent, fiind raspunzator numai fata de Sovietul Suprem al Republicii.

1.1.3. Constitutia Republicii Belarus din 15 martie 1994, revizuita ca urmare a referendumului din 24 noiembrie 1996 ^[4]

Constitutia Republicii Belarus este impartita in 9 sectiuni si anume: principiile sistemului constitutional (Sectiunea I), individul, societatea si statul (Sectiunea II), sistemul electoral si referendumul (Sectiunea III), presedintele, Parlamentul, guvernul si tribunalele (Sectiunea IV), organele locale si autoguvernarea locala (Sectiunea V), Biroul Procurorului si Comitetul de Stat de Supraveghere (Sectiunea VI), sistemul financiar si de credit al Republicii Belarus (Sectiunea VII), aplicarea Constitutiei Republicii Belarus si procedurile pentru amendarea Constitutiei (Sectiunea VIII), clauze finale si tranzitorii (Sectiunea IX).

In comparatie cu forma adoptata in 1994, varianta revizuita ca urmare a referendumului din 1996 contine anumite diferente de sistematizare. Mai mult, varianta din 1996 contine o sectiune in plus, prin aceea ca a fost introdusa o sectiune noua, consacrata dispozitiilor tranzitorii.

In ceea ce priveste modul in care sunt ordonate diferitele reglementari, se poate observa o reordonare a sectiunii IV, 'Presedintele, Parlamentul, guvernul si tribunalele', ordinea capitolelor incepand cu Presedintele, apoi Parlamentul - denumit Adunare Nationala -, Guvernul (Consiliul de Ministri al Republicii Belarus) si apoi tribunalele. Pe fond se constata - in varianta revizuita a Constitutiei din 1996 - o mai mare precizare a atributiilor diverselor organe de stat, in deosebi a prerogativelor presedintelui republicii si Guvernului.

Republica Belarus este definita de art.1 din Constitutie ca stat democratic si social, iar in conformitate cu principiile art.8, Republica Belarus accepta prioritatea principiilor general recunoscute ale dreptului international si asigura conformitatea legislatiei sale cu aceste principii. Cetatenii, strainii si persoanele fara cetatenie aflate pe teritoriul Republicii Belarus se bucura de drepturi si libertati, indeplinindu-si indatoririle la fel ca si cetatenii Republicii Belarus, daca prin Constitutie nu se prevede altfel.

Puterea de stat se exercita pe baza separatiei puterilor in executiva, legislativa si judecatoreasca. Asa cum defineste insusi site-ul oficial al statului, 'Belarus este o republica prezidentiala'.

Urmand exemplul altor constitutii, Constitutia Republicii Belarus inscrie un numar important de drepturi, printre care prezumtia de nevinovatie, libertatea religioasa, libertatea de expresie, libertatea de intrunire, drepturile electorale, dreptul la un salariu minim si la remuneratie egala pentru o munca egala prestata de barbati si femei, garantarea dreptului de proprietate, dreptul la educatie s.a.

Din punct de vedere al organizarii, Republica Belarus reprezinta, in conformitate cu prevederile Constitutiei din 1996, asa cum s-a aratat, o republica prezidentiala. Atributiile sefului statului sunt amplu definite in Capitolul V din Sectiunea IV.

Presedintele republicii este definit de art.79 din Constitutie ca fiind sef al statului, garant al Constitutiei republicii, precum si al drepturilor si libertatilor cetatenesti. Presedintele semnifica unitatea natiunii, aplicarea principiilor directoare ale politicii interne si externe si reprezinta statul in relatiile cu alte tari si cu organizatiile internationale. Presedintele are misiunea de a asigura protectia suveranitatii Republicii Belarus, securitatea sa nationala si integritatea teritoriala, sa asigure stabilitatea politica si economica, continuitatea si interactiunea organelor statului, reprezentand totodata un factor de mediere intre puterile statului.

Presedintele se bucura de imunitate, iar onoarea si demnitatea sa sunt protejate de lege.

Pentru ca cineva sa candideze la functia de presedinte se cere varsta de 35 de ani impliniti si sa fi locuit pe teritoriul Republicii Belarus cel putin 10 ani inainte de alegeri.

Fiind o republica prezidentiala, in Belarus presedintele este ales in mod direct de cetateni, pe o perioada de 5 ani, prin vot universal, egal, liber, direct si secret. Aceeasi persoana nu poate indeplini functia de presedinte decat timp de doua mandate.

Alegerile prezidentiale sunt convocate de Camera Reprezentantilor nu mai tarziu de 6 luni inainte de terminarea mandatului presedintelui in exercitiu si nu mai putin de doua luni de la incheierea acestui mandat. In situatia in care functia de presedinte devine vacanta, vor fi desfasurate alegeri intr-un interval de 30-70 zile de la data la care s-a produs vacanta functiei de presedinte. Alegerile trebuie sa intruneasca prezenta a cel putin jumatate din cetatenii inscrisi pe listele electorale.

Presedintele va fi considerat ales daca peste 50% din cetatenii participanti la alegeri ii vor acorda votul.

In situatia in care nici un candidat nu intruneste numarul necesar de voturi, la cel de al doilea tur de scrutin se vor prezenta numai primii doi candidati cel mai bine plasati, fiind declarat ales candidatul care ar intruni mai mult de jumatate din numarul participantilor la cel de al doilea scrutin.

In momentul in care isi asuma functia, presedintele republicii trebuie sa rosteasca un juramant in cadrul unei ceremonii solemne, la care participa membrii Camerei Reprezentantilor si ai Consiliului Republicii, judecatorii Curtii Constitutionale, Curtilor supreme si Curtii Economice (de Conturi) si care se va desfasura in termen de doua luni de la data la care presedintele a fost ales.

Art.84 stabileste un numar de 30 de atributii ale presedintelui, dintre care unele se refera la relatiile sale cu poporul, cu Parlamentul, cu Guvernul si cu alti factori de conducere ai tarii.

Asa, de pilda, in ceea ce priveste Parlamentul, presedintele Republicii Belarus prezinta mesaje anuale si are dreptul de a participa la sedintele Parlamentului, de a prezenta cuvantari si mesaje oricand considera necesar. El are dreptul sa dizolve Camerele Parlamentului, in conditiile stabilite de Constitutie si sa dispuna convocarea electoratului.

In ceea ce priveste Guvernul, presedintele desemneaza pe primul ministru, cu consimtamantul Camerei Reprezentantilor. El stabileste structura Guvernului, numeste si demite pe vice prim ministri si pe ministri si alti membri ai Guvernului, ia act de demisia Guvernului sau a unuia din membrii sai.

Presedintele are dreptul sa anuleze actele Guvernului El exercita o supraveghere directa sau prin organisme special constituite asupra modului in care sunt respectate legile de catre organele de autoguvernare si are dreptul de a suspenda deciziile consiliilor locale de deputati ori sa anuleze deciziile executivelor locale.

Presedintele este cel care desemneaza o serie de persoane pentru inalte functii in stat. Astfel, el numeste sase membri ai Comisiei Centrale a Republicii pentru alegeri si referendum national, numeste sase membri ai Curtii Constitutionale, precum si alti judecatori ai Republicii Belarus, numeste si demite pe presedintele Comitetului de Stat pentru Supraveghere, constituie si conduce Consiliul de Stat al Republicii Belarus,  numeste si demite pe secretarul de stat al Consiliului de Securitate.

Unele atributii ale presedintelui in ceea ce priveste numirea sau revocarea unor persoane se efectueaza avand consimtamantul prealabil al Consiliului Republicii. Astfel, presedintele numeste cu consimtamantul Consiliului Republicii, presedintele Curtii Constitutionale, presedintele Curtii Supreme si presedintele Curtii de Conturi. De asemenea, in aceleasi conditii, el numeste Procurorul General, presedintele si membrii Consiliului de conducere al Bancii Nationale.

Daca pentru unele atributii presedintele trebuie sa aiba un asemenea consimtamant, pentru demiterea unor persoane - chiar dintre cele mentionate - nu are nevoie de un asemenea aviz. Astfel, presedintele poate demite pe presedintele Curtii Constitutionale, pe judecatorii Curtii Constitutionale, ai Curtii de Conturi, ai Comisiei pentru alegeri, pe Procurorul General etc., asemenea decizii urmand a fi insa notificate Consiliului Republicii.

Anumite atributii ale presedintelui privind amnistia, gratierea, participarea la negocierile internationale si semnarea tratatelor, primirea scrisorilor de acreditare si numirea ambasadorilor se regasesc si in alte state si de aceea consideram ca nu suscita explicatii suplimentare.

O prevedere interesanta este aceea potrivit careia presedintele are dreptul sa amane o greva sau sa o suspende pentru o perioada care nu poate depasi trei luni, prerogativa care exista si in forma din 1994 a Constitutiei.

Exista de asemenea prerogativa presedintelui Republicii de a semna legile, cu corectivul retrimiterii lor Camerei Reprezentantilor pentru o noua examinare.

Din punct de vedere juridic, atributiile presedintelui se cncretizeaza in decrete si ordine. In anumite situatii determinate de Constitutie, presedintele poate adopta decrete care au forta de lege. Presedintele va asigura, in mod direct si prin organisme special constituite, executarea decretelor, ordinelor si instructiunilor.

Din punct de vedere al statutului sau, Constitutia prevede ca presedintele nu poate, in timpul mandatului, sa beneficieze de alte venituri decat cel mult din activitatile stiintifice, literare si artistice.

In timpul mandatului, el trebuie sa suspende orice afiliere la un anumit partid politic.

Presedintele poate sa-si dea oricand demisia, care trebuie sa fie acceptata de Camera Reprezentantilor. Exista, de asemenea, o procedura similara altor constitutii privind destituirea posibila a presedintelui din functie, pe baza unei majoritati de doua treimi a Camerei Reprezentantilor si o majoritate de doua treimi a Consiliului Republicii.

Constitutia precizeaza ca presedintele nu poate sa fie inlocuit din functie decat pentru 'acte de tradare de stat si alte crime grave' (art.88).

In situatiile in care se initiaza o procedura de destituire a presedintelui, dar aceasta nu se duce la bun sfarsit in termen de o luna de cand a fost declansata, procedura nu-si mai urmeaza cursul. In situatiile in care presedintele este inlocuit pentru comiterea unei crime, cazul sau urmeaza sa fie examinat apoi de catre Curtea Suprema.

In timpul vacantei functiei de presedinte sau daca acesta se afla in imposibilitate de a-si indeplini indatoririle, prerogativele sale urmeaza sa fie exercitate de primul ministru pana la depunerea juramantului de catre noul presedinte ales.

Parlamentul Republicii Belarus - denumit si Adunarea Nationala - este compus din doua Camere: Camera Reprezentantilor, incluzand 110 deputati si Consiliul Republicii, care cuprinde 64 de membri. Deputatii care fac parte din Camera Reprezentantilor sunt alesi in mod direct de catre popor.

Consiliul Republicii este o Camera de reprezentare teritoriala. Opt membri ai sai sunt numiti de presedintele Republicii Belarus, in timp ce restul membrilor sunt alesi la sedintele consiliilor locale, si anume opt pentru fiecare din cele sase regiuni si republici si orasul Minsk.

Camera Reprezentantilor examineaza proiectele de legi care ii sunt transmise de presedinte sau prezentate de cel putin 150.000 de cetateni cu drept de vot, examineaza proiectele de legi transmise de Guvern, inclusiv orientarile politicii externe, doctrina militara, ratificarea si denuntarea tratatelor, drepturile si libertatile fundamentale, regimul muncii, isi da consimtamantul la propunerea presedintelui privind desemnarea unui prim ministru - pe care le aproba sau le respinge -, ia in considerare initiativa primului ministru de a solicita un vot de incredere, poate exprima ea insasi un vot de neincredere la initiativa unei treimi din numarul membrilor Camerei Reprezentantilor, accepta cererea de demisie a presedintelui, dispune cu majoritatea membrilor sai initierea procedurii in legatura cu acuzatiile de tradare sau alte crime grave cmise de presedinte pe baza hotararii Consiliului Republicii si apoi, cu o majoritate de cel putin doua treimi din membrii sai, dispune inlaturarea presedintelui din functie.

Consiliul Republicii aproba sau respinge proiectele de legi votate de Camera Reprezentantilor care privesc modificarea sau suplimentarea unor prevederi constitutionale si interpretarea Constitutiei, isi da consimtamantul pentru numirea presedintelui Curtii Constitutionale, a presedintelui si a membrilor Curtii Supreme, a presedintelui si a judecatorilor Curtii de Conturi, a presedintelui Comisiei Centrale pentru alegeri si referendum national, a Procurorului General, a presedintelui si altor membri ai Consiliului Bancii Nationale, alege sase judecatori la Curtea Constitutionala, alege sase membri ai Comisiei Centrale cu privire la alegeri si referendum national, anuleaza bugetele consiliilor locale de deputati care nu sunt conforme cu legea, adopta rezolutii cu privire la dizolvarea unor consilii locale, ia in considerare acuzatiile de tradare sau alte crime grave impotriva presedintelui, ia act de decretele prezidentiale cu privire la instituirea starii de urgenta sau lege martiala, a mobilizarii generale sau partiale nu mai tarziu decat trei zile de la data la care le-au fost transmise si adopta masurile necesare.

Consiliul de Ministri al Republicii Belarus este organul central al administratiei si exponentul puterii executive. El raspunde de activitatea sa fata de presedintele si Parlamentul Republicii.

Guvernul se compune din primul ministru, loctiitorii acestuia si ministri. Conducatorii altor institutii ale administratiei centrale pot fi membri ai Guvernului. Primul ministru este numit de presedintele republicii, cu consimtamantul Camerei Reprezentantilor, care isi exprima acest consimtamant intr-un termen de doua saptamani  de la desemnarea candidaturii primului ministru.

In cazul in care Camera Reprezentantilor respinge de doua ori desemnarea primului ministru, presedintele va desemna un prim ministru interimar, va dizolva Camera Reprezentantilor si va convoca electoratul pentru noi alegeri.

Primul ministru conduce in mod direct activitatea Guvernului, semneaza actele Guvernului, supune un raport Parlamentului in legatura cu programul de guvernare intr-un interval de doua luni de la desemnarea sa, informeaza presedintele cu privire la principalele probleme care stau in atentia Guvernului. Primul ministru poate sa solicite un vot de incredere din partea Parlamentului in legatura cu programul de guvernare sau asupra unei alte probleme.

In cazul in care Parlamentul respinge acordarea increderii, presedintele va fi abilitat sa accepte demisia Guvernului sau sa dizolve Camera Reprezentantilor, intr-un interval de 10 zile, si sa convoace noi alegeri.

Dupa ce Guvernul va demisiona, el va continua totusi sa exercite atributiile curente pana la desemnarea noului Cabinet.

Presedintele este abilitat sa adopte decizia demiterii Guvernului din proprie initiativa si sa demita pe orice membru al Guvernului.

In conformitate cu prevederile art.107 din Constitutia Republicii Belarus, atributiile Guvernului sunt precizate, specificandu-se printre altele ca Guvernul asigura executarea unei politici economice, financiare, de credit si monetare uniforma, precum si a politicii de stat in domeniul stiintei, culturii, sanatatii, educatiei, ecologiei, securitatii sociale si remuneratiei pentru munca.

Potrivit aceluiasi articol, Guvernul adopta masurile necesare pentru a asigura drepturile si libertatile cetatenilor, pentru a apara interesele statului, securitatea nationala si apararea, protectia proprietatii, mentinerea ordinii publice si eliminarea criminalitatii.

In conformitate cu prevederile art.108, actele Guvernului sunt aplicabile pe intreg teritoriul Republicii Belarus.

Dintre celelalte prevederi care privesc exercitarea activitatilor de stat mai mentionam dispozitiile constitutionale referitoare la referendum.

Potrivit Constitutiei Republicii Belarus exista doua feluri de referendum: referendum national si referendum local.

Referendumul national poate fi solicitat de presedintele tarii, la recomandarea Consiliului Suprem sau a 450.000 de cetateni cu drept de vot. De asemeni, exista posibilitatea ca 70 de deputati ai Consiliului Suprem sa solicite organizarea unui referendum.

Referendumul local poate fi initiat fie de unitatea reprezentantilor autoritatilor locale sau la solicitarea a cel putin 10% din cetatenii cu drept de vot.

Constitutia Republicii Belarus acorda o insemnatate corespunzatoare justitiei, care este infaptuita de instantele judecatoresti,  in fruntea carora se gaseste Curtea Suprema de Justitie.

Judecatorii sunt independenti, dar ei nu se pot angaja in activitati economice si nici nu pot desfasura alte profesiuni decat activitati de invatamant sau de cercetare stiintifica.

Principiul suprematiei Constitutiei este obligatoriu pentru instantele judecatoresti, ca si pentru toti cetatenii. Justitia se infaptuieste in principiu de catre organe colegiale, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Justitia se intemeiaza pe principiile transparentei, publicitatii, recunoasterii dreptului la aparare si - daca nu exista prevederi contrare - pe recunoasterea dublului grad de jurisdictie.

Procuratura este independenta de instantele judecatoresti, ea avand ca misiune asigurarea respectarii legilor si sustinerea acuzarii in fata instantelor penale. Procuratura se intemeiaza pe principiul subordonarii ierarhice, pe independenta organelor de procuratura fata de celelalte organe ale statului, activitatea procuraturii fiind reglementata de o lege speciala.

Curtea Constitutionala ocupa un loc dintre cele mai importante in sistemul organelor statului. La 28 aprilie 1994 ea se compunea din noua judecatori alesi de catre Consiliul Suprem al Republicii Belarus. In mai 1996 au mai fost alesi inca doi judecatori de catre Consiliul Suprem, suplimentandu-se astfel numarul judecatorilor de la 9 la 11.

Prevederile Constitutiei Republicii Belarus - astfel cum ea a fost modificata in 1996 - contin mai multe modalitati pentru constituirea Curtii Constitutionale. In concordanta cu prevederile constitutionale, Curtea trebuie sa fie constituita pe o baza paritara: sase judecatori sunt numiti de catre presedintele Republicii Belarus iar sase sunt alesi de catre Consiliul Republicii (Camera Superioara a Parlamentului).

Presedintele Curtii Constitutionale este desemnat dintre judecatori de catre presedintele republicii, cu consimtamantul Consiliului Republicii.

In prezent exista insa numai 11 judecatori in compunerea Curtii, asa cum s-a aratat mai sus.

Cu privire la Curtea Constitutionala sunt in vigoare atat prevederile Constitutiei Republicii Belarus, cat si cele ale Legii cu privire la Curtea Constitutionala a Republicii Belarus, adoptata de Parlament la 30 martie 1994, care a suferit modificari in 1995 si 1997.

Regulile de procedura ale Curtii Constitutionale definesc baza juridica a activitatii Curtii, organizarea si procedura care se desfasoara in fata sa. Normele etice de comportare a judecatorilor de la Curtea Constitutionala sunt prevazute in Codul de onoare al judecatorilor.

In conformitate cu prevederile Constitutiei, Curtea Constitutionala exercita controlul asupra constitutionalitatii  si aplicarii ei practice in activitatea statului. Art.2 din Legea cu privire la Curtea Constitutionala prevede ca principiile de baza ale activitatii Curtii Constitutionale sunt legalitatea, colegialitatea, transparenta procedurii si independenta sa.

Independenta judecatorilor este asigurata prin aceea ca ei nu pot fi inlocuiti in timpul mandatului, precum si prin imunitatea de care beneficiaza, dar si prin interdictia ca cineva sa intervina in activitatile ce privesc exercitarea controlului de constitutionalitate.

Persoanele desemnate ca membri ai Curtii Constitutionale nu pot efectua alte activitati decat cele care privesc invatamantul si cercetarea stiintifica.

Cauzele sunt examinate de catre Curtea Constitutionala in sedinte plenare. Sesiunile Curtii se pot desfasura insa numai atunci cand cel putin opt judecatori sunt prezenti. Curtea functioneaza prin simpla majoritate a voturilor intregului complet de judecatori. Daca voturile sunt impartite, se considera ca decizia a fost adoptata in favoarea constitutionalitatii actului contestat.

Curtea Constitutionala este competenta sa ia in discutie conformitatea legilor, decretelor presedintelui, intelegerilor internationale, precum si altor obligatii asumate de Republica Belarus cu Constitutia. De asemenea, Curtea este competenta sa examineze constitutionalitatea actelor care sunt emise in executarea legilor, precum si conformitatea cu Constitutia a hotararilor Consiliului de Ministri, deciziilor Curtii Supreme Economice si Procuroruui General, examinand conformitatea acestor acte cu Constitutia, dar si cu tratatele internationale la care Republica Belarus este parte.

De asemenea, este competenta sa examineze conformitatea cu Constitutia a oricaror acte emise de alte organe de stat.

Curtea Constitutionala, desi are dreptul in anumite situatii sa se pronunte asupra legalitatii unor acte ale Parlamentului, nu are dreptul de initiativa legislativa. Cu toate acestea, ea poate prezenta anumite propuneri Parlamentului, presedintelui sau Consiliului de Ministri, in cadrul competentelor acestora, sugerand totodata adoptarea unor modificari de ordin legislativ.

Hotararile Curtii trebuie luate in considerare in mod obligatoriu.

Curtea Constitutionala, in cadrul competentelor sale, poate sa formuleze si alte propuneri pe care le adreseaza organelor de stat. In mod curent, Curtea este abilitata sa examineze cauzele care ii sunt supuse, in ordinea pe care o stabileste ea insasi si de a se sesiza cu privire la acestea. Astfel, printre cauzele care au fost examinate in 1995-1996, fiecare al treilea si respectiv fiecare al doilea caz a fost adus in fata ei de ea insasi, prin proprie sesizare.