|
|
|
Abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi
Infractiunea de abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi este reglementata de art. 247 C. Pen. Abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi consta in ingradirea de catre un functionar public sau functionar a folosintei sau a exercitiului drepturilor vreunui cetatean, ori crearea pentru acesta a unor situatii de inferioritate pe temei de nationalitate, rasa, sex sau religie. Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale care asigura interesele legale ale cetatenilor in ceea ce priveste egalitatea in drepturi a acestora impotriva abuzurilor functionarilor publici sau a functionarilor. Obiectul material. De regula, la aceasta infractiune lipseste. Pot fi situatii in care fapta sa aiba un obiect material, de exemplu, in ipoteza in care abuzul, priveste modificarea unui act de stare civila sau a altui act public. Subiectul activ nemijlocit este calificat, el poate fi numai un functionar public sau un functionar. La savarsirea faptei pot participa si alte persoane in calitate de coautori, instigatori sau complici. In ceea ce priveste coautorii, acestia trebuie sa aiba calitatea speciala ceruta de lege autorului. Instigator sau complice poate fi orice persoana. Subiectul pasiv este cetateanul caruia i s-a ingradit folosinta sau exercitiul drepturilor pe temei de nationalitate, rasa, sex sau religie. Latura obiectiva. Elementul material. Abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi are continuturi alternative, putandu-se realiza, sub aspectul elementului material, fie prin actiunea de ingradire a folosintei sau exercitiului drepturilor vreunui cetatean, fie prin actiunea de creare pentru acesta a unor situatii de inferioritate pe temei de nationalitate, rasa, sex sau religie. In prima modalitate de realizare a elementului material al infractiunii faptuitorul, fara nici o justificare legala, il impiedica pe un cetatean sa foloseasca drepturile pe care le are sau sa le exercite in intregime. In ceea de-a doua modalitate, i se creeaza cetateanului, de catre faptuitor, tot fara nici o justificare legala, o situatie mai putin buna decat cea a celorlalti cetateni. Nu are relevanta daca situatia de inferioritate este de ordin material sau numai moral. In ambele cazuri, actiunea faptuitorului este savarsita pe temei de nationalitate, rasa, sex sau religie. Desi este o infractiune comisiva, abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi poate fi savarsita si prin acte omisive (de exemplu, neincluderea unui cetatean pe lista de alegatori, neangajarea unei persoane intr-un post vacant, desi indeplineste toate conditiile pentru a fi angajata in acel post etc.). Pentru ca actiunile incriminate sa constituie elementul material al infractiunii - este necesar ca ele sa fie efectuate de un functionar public sau functionar in sfera atributiunilor de serviciu, in caz contrar nu se poate vorbi de abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi. Urmarea imediata se refera la lezarea folosintei sau exercitiului acelui drept sau prin crearea unei situatii care nesocoteste dreptul cetateanului. Lezarea poate fi nu numai morala, dar poate fi si materiala. Infractiunea se savarseste cu intentie directa. Cerinta savarsirii faptei numai in aceasta forma de vinovatie rezulta din mobilul special prevazut de lege. Stabilirea mobilului in cazul acestei infractiuni constituie o cerinta esentiala pentru existenta vinovatiei faptuitorului. Infractiunea de abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi este o infractiune de actiune chiar daca se poate savarsi si prin acte omisive; ca urmare este susceptibila de acte pregatitoare si tentativa insa legea penala incrimineaza, numai forma faptei consumate. Infractiunea este savarsita in forma consumata cand s-a realizat actiunea incriminata si implicit s-a produs urmarea imediata ceruta de norma de incriminare, adica lezarea unui drept al persoanei. Din art. 247 C. pen. rezulta ca infractiunea are doua modalitati normative: prima modalitate normativa consta in ingradirea folosintei sau a exercitiului drepturilor unui cetatean; a doua modalitate normativa consta in crearea unei stari de inferioritate pe temei de nationalitate, rasa, sex sau religie. In raport de fiecare dintre aceste modalitati normative poate exista o varietate de modalitati faptice determinate de imprejurarile concrete de comitere a faptei si anume loc, timp, mijloace, natura dreptului ingradit, relatiile dintre subiecti. De aceste modalitati faptice se va tine seama la stabilirea gradului de pericol social concret si la dozarea pedepsei. Infractiunea de abuz in ingradirea unor drepturi este sanctionata cu pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 5 ani.
