|
|
|
INCETAREA PERSOANEI JURIDICE
Notiune si moduri de incetare. Prin incetarea persoanei juridice se intelege sfarsitul calitatii de subiect colectiv de drept civil 474.
In doctrina se apreciaza ca incetarea persoanei juridice inseamna <moartea juridica" a subiectului colectiv de drept, intrucat ea indica sfarsitul existentei acesteia..
Sediul materiei se afla in Decretul nr. 31/1954, care constituie dreptul comun in materie. Potrivit art. 40 din Decretul nr. 31/1954 "Persoana juridica inceteaza de a avea fiinta prin comasare, divizare sau dizolvare".
Din reglementarea evocata mai sus rezulta ca persoanele juridice inceteaza prin:
- comasare (absorbtie si fuziune);- divizare totala;- dizolvare (urmata de lichidare);- transformare (cu precizarile pe care le vom face in continuare).
Intrucat efectul extinctiv al reorganizarii a fost analizat in capitolul anterior, in prezentul capitol este necesar sa ne ocupam de modurile de incetare care sunt dizolvarea si transformarea persoanei juridice.
DIZOLVAREA PERSOANEI JURIDICE
Dizolvarea persoanei juridice, desi este reglementata de lege, nu o defineste. In lipsa unei definitii legale. doctrina a formulat cateva definitii.
Daca privim dizolvarea in contextul "modurilor de incetare a persoanei juridice", si daca avem in vedere intregul sau regim juridic, in ce are esential, putem spune ca dizolvarea este acel mod de incetare a persoanei juridice care se aplica in cazurile prevazute de lege, mod de incetare care presupune lichidarea acesteia.
Cauzele dizolvarii persoanelor juridice
Intrucat Decretul nr. 31/1954 enumera numai cauzele de dizolvare a organizatiilor cooperatiste si a altor organizatii obstesti, in cele ce urmeaza ne vom referi atat la aceste cauze, cat si la cauze prevazute de legi speciale.
Reglementarea generala a cauzelor de dizolvare se gasesc in articolul 45 din Decretul nr. 31/1954, potrivit caruia: "Organizatiile cooperatiste si orice organizatii obstesti se dizolva daca:
a) termenul pentru care au fost constituite s-a implinit;
b) scopul a fost realizat ori nu mai poate fi indeplinit:
c) scopul pe care il urmaresc sau mijloacele intrebuintate pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii ori regulilor de convietuire sociala sau urmaresc alt scop decat cel declarat;
d) numarul membrilor a scazut sub limita stabilita de lege, actul de infiintare sau statut".
- Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata.
1. Cazuri de dizolvare comune tuturor formelor de societate. Potrivit art. 222 din lege, acestea sunt:
a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; imposibilitatea realizarii obiectului societatii sau realizarea acestuia; declararea nulitatii societatii; hotararea adunarii generale; hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat pentru motive temeinice, precum neintegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii; falimentul societatii; alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii;
- Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura.
Potrivit art. 64: "Societatea agricola se dizolva:
a. la implinirea termenului pentru care a fost constituita;
b. la constatarea imposbilitatii de a realiza obiectul societatii:
c. la terminarea activitatii;
d. prin retragerea asociatilor, daca numarul celor ramasi este mai mic decat cel prevazut in statut si in prezenta lege;
e. prin hotararea asociatilor;
f. daca societatea face operatiuni contrare legii sau obiectului stabilit prin statut.
- Legea nr. 109/1996 privind organizarea si functionarea cooperatiei de consum si a cooperatiei de credit.
Potrivit art. 170: "Dizolvarea . organizatiilor cooperatiei de consum si ale cooperatiei de credit poate avea loc in urmatoarele situatii:
a) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate;
b) hotararea adunarii generale a organizatiei cooperatiste, respectiv a Congresului Cooperatiei de Consum si de credit, in cazul CREDITCOOP si CENTROCOOP.
c) diminuarea capitalului social intr-o proportie care prejudiciaza functionarea organizatiei cooperatiste, daca membrii cooperatori nu decid completarea lui;d) reducerea numarului de membrii, astfel incat nu se mai justifica functionarea organizatiei cooperatiste sau reducerea numarului membrilor cooperatlvelor sub cel prevazut in prezenta lege, daca au trecut mai mult de 6 luni de la aceasta si nu a fost completat.
e) falimentul ".
Efectele dizolvarii
Efectul esential al dizolvarii - intrarea persoanei juridice in lichidare - este prevazut de art. 51 din Decretul nr. 31/1954 astfel: "Prin efectul dizolvurii, persoana juridica intra in lichidare, in vederea realizarii activului si a platii pasivului.
Dispozitiile legale privind lichidarea persoanei juridice sunt cuprinse in reglementarile speciale referitoare la diferitele categorii de persoane juridica.
Lichidarea - efect esential al dizolvarii
a) Notiunea lichidarii persoanei juridice. Asa cum rezulta din dispozitiile art. 51 din Decretul nr. 31 /1954, lichidarea este efectul esential al dizolvarii, chiar daca in dispozitiile art. 40 din acelasi act normativ se vorbeste de aceasta ca mod prin care inceteaza persoana juridica.
Avand la baza dispozitiile legale, doctrina arata ca "lichidarea este efectul direct si obligatoriu al dizolvarii care consta in operatiunile juridice de realizare a activului si plata a pasivului subiectului colectiv de drept civil".
Asadar, se poate afirma ca lichidarera este mijlocul juridic de incetare propriu-zisa a persoanei juridice intrata in dizolvare.
Plecand de la aceasta afirmatie se poate trage concluzia ca dizolvarea nu se infatiseaza ca un mod de incetare a persoanei juridice care sa opereze printr-un singur act (uno ictu), ci unul care implica, obligatoriu, un sir de operatiuni juridice, de o anumita durata, in functie de fiecare caz concret.
b) Continutul lichidarii. Asa cum prevede art. 51 din Decretul nr. 31/1954, prin efectul dizolvarii, persoana juridica intra in lichidare "in vederea realizarii activului si plata pasivului".
De aici rezulta ca acest continut are doua laturi:
- realizarea activului, adica ansamblul operatiunilor care au ca efect incasarea tuturor creantelor ce se cuvin din raporturile cu alte subiecte de drept civil: realizarea activului are ca principal scop crearea posibilitatilor patrimoniale pentru plata datoriilor persoanei juridice, si
-plata pasivului, adica ansamblul operatiunilor juridice care urmaresc stingerea obligatiilor pe care persoana juridica le are fata de alte subiecte de drept civil: aceasta inseamna, practic, satisfacerea tuturor creditorilor persoanei juridice, inclusiv "restituirea partilor sociale cuvenite membrilor persoanei juridice".
Satisfacerea creantelor pe care le au creditorii persoanei juridice se face din activul sau si, in primul rand, din mijloacele sale banesti; numai in masura in care fondurile banesti nu sunt suficiente, se va trece la transformarea restului de activ in bani, procedand mai intai prin licitatie publica a averii imobile, pentru ca, din sumele obtinute, sa poata fi platiti creditorii488.
c) Destintia bunurilor ramase dupa lichidare. In practica, se poate intampla ca, la incheierea operatiunilor de lichidare, sa nu mai ramana nici un element de activ patrimonial al persoanei juridice dizolvate.
In cazul, in care, dupa dizolvare si lichidare, mai raman elemente de activ ale persoanei juridice, repartizarea bunurilor ramase are loc cu respectarea urmatoarelor reguli:
- bunurile ramase dupa lichidare au situatia juridica stabilita in actul de infiintare ori statut;
- daca asemenea prevederi lipsesc, situatia juridica a bunurilor ramase dupa lichidare este cea hotarata de adunarea generala care a decis dizolvarea;
- daca nici adunarea ganerala n-a hotarat in aceeasta privinta, bunurile ramase dupa lichidare vor fi atribuite unei alte persoane juridice cu scop asemanator;
- cand cauza de dizolvare consta in caracterul ilicit ori imoral al scopului sau mijloacelor de realizare a scopului persoanei juridice, bunurile trec la stat, cu titlu de sanctiune civila;
- activul societatilor comerciale si societatilor agricole dizolvate se cuvin asociatilor, dupa distinctiile prevazute in actele lor constitutive ori in legea aplicabila lor.
d) Caracterul transmisiunii in caz de dizolvare. Ceea ce mai ramane, daca ramane, dupa <lichidarea patrimoniului persoanei juridice" se infatiseaza ca un <activ net", adica ca valori patrimoniale constand in drepturi reale ori de creanta, al caror titular a fost persoana juridica dizolvata.
Intrucat obiectul transmisiunii il formeaza elementele de activ concrete, determinate, ramase de pe urma lichidarii, transmisiunea care opereaza nu poate fi decat cu titlu particular.
e) Capacitatea civila a persoanei juridice pe durata lichidarii. Intrarea persoanei juridice in dizolvare nu inseamna incetarea, automata, a capacitatii sale civile. Dimpotriva, persoana juridica isi pastreaza capacitatea civila, dar va fi diferita de cea anterioara, diferenta ce se refera la ambele componente ale capacilatii civile: capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu.
