CURRICULUM SCOLAR

PENTRU

INVATAMANT POSTLICEAL

NIVELUL 3 AVANSAT

Calificarea: TEHNICIAN APARATE ELECTROMEDICALE

Aria curriculara TEHNOLOGII - CULTURA DE SPECIALITATE

PLAN DE INVATAMANT

Scoala postliceala

Anul I

Calificarea: Tehnician aparate electromedicale - nivel 3 avansat

Pregatire teoretica, laborator si instruire practica: 30 ore / saptamana x 35 saptamani / an = 1050 ore / an

Stagiu de pregatire practica: 30 ore / saptamana x 1 saptamana / an = 30 ore / an

Total ore/an: 1080

PLAN DE INVATAMANT

Scoala postliceala

Anul II

Calificarea: Tehnician aparate elctromedicale - nivel 3 avansat

Pregatire teoretica, laborator si instruire practica: 30 ore / saptamana x 30 saptamani / an = 900 ore / an

Stagiu de pregatire practica: 30 ore / saptamana x 6 saptamani / an = 180 ore / an

Total ore/an: 1080

I. NOTA DE PREZENTARE

Noul sistem al calificarilor profesionale (S.N.C.P.) este elaborat de Ministerul Educatiei si Cercetarii in parteneriat cu angajatorii si alti factori interesati, pentru a oferi absolventilor un profil cerut de sectoarele economice si de servicii. Angajatorii se implica in acest fel si mai mult in parteneriate educationale, ajutand la cresterea calitatii procesului de formare, influentand ceea ce se invata si oferind conditii pentru ca invatamantul sa raspunda schimbarilor tehnologice tot mai rapide.

Absolventii noului sistem de formare profesionala, dobandesc abilitati, cunostinte, deprinderi si o serie de abilitati cheie si unitati de competenta tehnice generale transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de invatare continua, prin posibilitatea unei reconversii profesionale flexibile catre meserii inrudite.

Fiecare dintre calificarile profesionale au prevazute unitati de competenta cheie si unitati de competenta profesionale. Competentele profesionale sunt grupate in unitati de competenta generale si specializate.

Cererea pietei si necesitatea formarii profesionale la nivel european au reprezentat motivele esentiale pentru includerea abilitatilor cheie in cadrul SPP-urilor. Tinerilor trebuie sa li se ofere posibilitatea de a dobandi competente de baza care sunt importante pe piata muncii.

Programele au fost concepute astfel incat sa dezvolte abilitati de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munca, pentru asumarea rolului in societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vietii. Aceste cerinte, necesare unei vieti adaptate la exigentele societatii contemporane, au fost incorporate in abilitatile cheie.

Fiecare nivel parcurs in domeniul electromedical, implica dobandirea unor abilitati, cunostinte si deprinderi care permit absolventilor fie sa se angajeze, fie sa-si continue pregatirea la un nivel superior. Pregatirea fortei de munca calificate in conformitate cu standardele europene presupune desfasurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare si evaluare, centrate pe elev. Angajati fiind, apoi vor putea desfasura sarcini non-rutiniere care implica colaborarea in cadrul unei echipe.

Pregatirea viitorilor absolventi ai scolii postliceale in domeniul mecatronia si informatica este gandita sa tina pasul cu cerintele actuale, incercandu-se si o orientare catre activitatea informationala si initierea in utilizarea tehnologiilor de ultima ora.

Prin unitatile de competenta specializate din cadrul programelor de la nivelul 3 avansat, elevul este solicitat in multe activitati practice care ii stimuleaza creativitatea. O activitate creativa va duce la o largire semnificativa a experientei si la aplicarea constienta a cunostintelor dobandite.

Inscrierea la scoala postlicealǎ se va face conform Legii invatamantului. Au dreptul sa se inscrie in invatamantul postliceal toti absolventii de liceu, cu sau fara diploma de bacalaureat.

Orele de laborator, instruire practica si stagiul de pregatire practica se vor efectua de profesori de specialitate.

Unitǎtile de competentǎ incluse in descrierea calificǎrii sunt:

UNITATI DE COMPETENTE CHEIE

1 COMUNICARE PROFESIONALA

2    COMUNICARE PROFESIONALA IN LIMBA MODERNA

3       MANAGEMENTUL CALITATII.

4       MANAGEMENTUL PROIECTELOR

5       UTILIZAREA TEHNICII DE CALCUL

Unitǎtile de competentǎ cheie pot fi transferabile mai multor calificǎri din acelasi domeniu.

UNITATI DE COMPETENTE TEHNICE

6       UTILIZAREA FIZICII IN STUDIUL APARATELOR ELECTROMEDICALE

7       UTILIZAREA CHIMIEI IN STUDIUL APARATELOR ELECTROMEDICALE

8       LEGISLATIA SI PROTECTIA MUNCII. NORME DE PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

9       ASAMBLARI MECANICE SI TRANSMITEREA MISCARII

10    SISTEME DE ACTIONARE

11    BAZELE AUTOMATIZARII

12    MASURARI SPECIALE IN APARATURA ELECTROMEDICALA

13    UTILIZAREA COMPONENTELOR SI CIRCUITELOR ELECTRONICE

14    ACTIONARI ELECTRICE IN APARATURA ELECTROMEDICALA

15    ACTIONARI PNEUMATICE IN APARATURA ELECTROMEDICALA

16    ACTIONARI HIDRAULICE IN APARATURA ELECTROMEDICALA

17    UTILIZAREA INSTALATIILOR DE ELECTROALIMENTARE

18    DEZVOLTAREA UNEI AFACERI IN DOMENIU

19    REALIZAREA PROIECTELOR DE SPECIALITATE

20    APARATE ELECTROMEDICALE

21    EXPLOATAREA SI INTRETINEREA APARATELOR ELECTROMEDICALE

22    CALCULATOARE DE PROCES

23    TEHNOLOGII MODERNE IN APARATURA ELECTROMEDICALA

24    TEHNICI COMPUTERIZATE IN APARATURA ELECTROMEDICALA

Tehnicianul in aparate electromedicale are ca scop realizarea, montarea si punerea in functiune a aparatelor si echipamentelor electromedicale, supravegherea precum si repararea acestor aparate si echipamente.

MODULUL I: COMUNICARE PROFESIONALA IN LIMBA MODERNA

I.        NOTA INTRODUCTIVA

Locul modului in cadrul planului de invatamant

Curriculumul de COMUNICARE PROFESIONALA IN LIMBA MODERNA, nivel 3 avansat pentru SCOALA POSTLICEALA se studiaza in anul I - 70 ore si in anul II - 60 ore. A fost elaborat avandu-se in vedere urmatoarele:

nevoile de comunicare profesionala in limba moderna ale absolventilor de scoala postliceala

existenta unei unitati de competenta "Comunicare profesionala in limba moderna, nivel 3avansat" in componenta fiecarei calificari de nivel 3avansat din Sistemul National al Calificarilor din Romania;

reperele specifice de elaborare a curriculumului pentru invatamantul profesional si tehnic prin organizarea modulara a studiului domeniilor cunoasterii specifice care intra in componenta calificarii;

reperele impuse de OMEdC Nr. 3973 / 27 .04.2005 cu privire la aprobarea Metodologiei de elaborare, avizare si aprobare a standardelor de pregatire profesionala si a curriculumului pentru invatamantul postliceal, si a Reperelor metodologice pentru proiectarea standardelor de pregatire profesionala si a curriculumului la invatamantul postliceal, in noua structura a sistemului de invatamant profesional si tehnic din Romania;

documentele europene privind achizitionarea competentelor cheie in cadrul parcursului scolar si in cadrul invatarii pe toata durata vietii;

necesitatea de a oferi prin curriculum un raspuns adecvat cerintelor socio-profesionale, exprimat in termeni de achizitii finale usor evaluabile la incheierea parcursului scolar si de formare prin scoala postliceala.

Prezentul curriculum tine seama de organizarea invatamantului postliceal si de structura Unitatii de competenta "Comunicare profesionala in limba moderna, nivel 3avansat", si a fost elaborat urmarindu-se:

A. practica rationala a limbii. Prin dezvoltarea competentelor de receptare, de producere si de interactiune, elevul va putea, in limitele cunostintelor dobandite, sa decodifice si sa produca, atat oral cat si in scris, in contexte profesionale, mesaje corecte si adecvate functional si comunicativ.

B. formarea si dezvoltarea de competente de comunicare si interactiune. Elevul va fi capabil sa utilizeze constient si adecvat functional modalitati si tehnici de comunicare si interactiune (orala si in scris) in diverse contexte comunicative profesionale si sociale.

C. dezvoltarea unor tehnici de munca intelectuala in vederea invatarii pe toata durata vietii. Elevul va invata sa utilizeze strategii si tehnici de studiu prin care sa valorifice cunostinte si deprinderi achizitionate prin studiul altor discipline, inclusiv al disciplinelor tehnice de specialitate, sa utilizeze informatii din tabele, scheme, grafice, sa foloseasca dictionare si alte tipuri de lucrari de referinta, alte surse de informare, inclusiv bazele de date si Internetul.

In aceste conditii, proiectarea curriculara porneste de la trei puncte de reper:

a) Unitatea de competenta "Comunicare profesionala in limba moderna, nivel 3avansat" din componenta fiecarei calificari;

b) documentele Comisiei Europene referitoare la dezvoltarea competentelor cheie;

c) "Cadrul European Comun de Referinta pentru limbi: invatare, predare, evaluare" publicat de Consiliul Europei in 1998 si revizuit in 2000.

Din aceasta perspectiva, curriculumul de fata construieste, pe baza achizitiilor dobandite pana la sfarsitul invatamantului liceal, competente de comunicare necesare pentru o comunicare profesionala in limba moderna adecvata situational / acceptata social prin insusirea de cunostinte, deprinderi si atitudini specifice domeniului socio-profesional de activitate si contribuie in plus si la dezvoltarea si aprofundarea de competente cheie in alte doua dintre cele opt domenii de competente cheie[1] (domenii asumate si de sistemul de invatamant romanesc) identificate la nivel european: (5) "a invata sa inveti" (Learning to learn), (6) competente interpersonale, interculturale, sociale si civice (Interpersonal, intercultural, social and civic competences).

Structura programei

Parcursul de invatare se realizeaza pe baza unei proiectari curriculare si didactice care imbina competente si tipuri de continuturi, cu particularizarea continuturilor tematice si functionale la specificul domeniului de profesionalizare.

Programa scolara pentru modulul "Comunicare in limba moderna, nivelul 3avansat" este realizata dupa modelul de proiectare de curriculum modular, in conformitate cu prevederile din Anexa II la OMEdC Nr. 3973 / 27 .04.2005 "Repere metodologice pentru proiectarea standardelor de pregatire profesionala si a curriculumului la invatamantul postliceal". Se asigura astfel corelarea programei cu unitatea de competenta "Comunicare profesionala in limba moderna nivel 3avansat"[2] care intra in componenta tuturor standardelor de pregatire profesionala de nivel 3avansat. Programa este conceputa pentru a fi parcursa intr-un modul unic 105 ore.

Programa are urmatoarea structura:

VALORI SI ATITUDINI - ce urmeaza a fi formate pe parcursul scolii postliceale pentru educarea tinerilor in spiritul valorilor europene; acestea vor fi avute in vedere pentru evaluarea continua, dar nu vor fi evaluate in scopul certificarii.

COMPETENTE (ansambluri structurate de cunostinte si deprinderi, in vederea folosirii lor independente de catre elevi). Programa include detalieri ale competentelor din Unitatea de competenta "Comunicare profesionala in limba moderna, nivel avansat+", corelate cu FORME DE PREZENTARE A CONTINUTURILOR. Aceasta corelare constituie pivotul curriculum-ului.

CONTINUTURI RECOMANDATE care sunt structurate in :

Domeniile tematice si temele care vor constitui contextul pentru realizarea activitatilor de invatare pe parcursul orelor de limba moderna si vor delimita tematica ce va fi folosita in evaluare.

Functii comunicative ale limbii (precizeaza actele de vorbire utile pentru adecvarea functionala a comunicarii, care vor fi exersate si utilizate de elevi).

Elemente de constructie a comunicarii (contin categorii de structuri lingvistice care vor fi achizitionate, cu care se va opera pe parcursul activitatilor si care vor fi utilizate in comunicare). Programa cuprinde elemente de constructia a comunicarii pentru fiecare limba moderna studiata

CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE contine precizari cu caracter obligatoriu privind modul concret de aplicare a programei in activitatea didactica, metodele de invatare-predare care vor fi folosite si corelarea instrumentelor si probelor de evaluare cu continutul unitatii de competenta.

SCURT GHID METODOLOGIC (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea si realizarea demersul didactic)

Acest capitol contine precizari privind urmatoarele aspecte:

Recomandari privind proiectarea didactica

Sugestii privind procesul, metodele si activitatile de invatare-predare

Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare pentru evaluarea continua si pentru evaluarea in vederea certificarii competentelor

Seturile de competente corelate cu forme de prezentare a continuturilor constituie esenta programei.

Rubrica de "Competente" contine competentele din Unitatea de competenta "Comunicare profesionala in limba moderna, nivel 3avansat", cu detalieri elaborate pe baza Criteriilor de performanta pentru fiecare dintre acestea.

Rubrica "Forme de prezentare a continuturilor" preia din unitatea de competenta elemente specificate la rubrica Conditii de aplicabilitate. Corelarea acestora cu continuturile tematice, lingvistice si functionale recomandate in programa scolara va fi realizata de catre profesor, in procesul de proiectare didactica, in conformitate cu conditiile obligatorii de aplicare didactica si de evaluare si avand drept repere sugestiile din ghidul metodologic.

Evaluarea

Structura de competente corelate cu tipuri de continut ofera un cadru adecvat si util pentru procesul de evaluare a invatarii, sprijinindu-l si asigurandu-i un caracter practic si transparent. Astfel, gradul de achizitionare a competentelor de comunicare ale elevilor va fi masurat continuu si sistematic in cadrul evaluarii formative, pe parcursul procesului didactic; in momentul cand se va considera ca elevii (in mod individual sau in grup) detin la un nivel satisfacator o anumita competenta dintre cele cinci care compun Unitatea de competenta, acestia vor fi evaluati in vederea certificarii acesteia.

Pentru a se crea conditiile de realizare a unei evaluari unitare si standardizate a nivelului de achizitie a competentelor, evaluarea in vederea certificarii fiecarei competente se va realiza cu ajutorul unor instrumente si probe elaborate in deplina concordanta cu prevederile privind Probele de evaluare pentru competenta respectiva din unitatea de competenta, avandu-se in vedere Criteriile de performanta si Conditiile de aplicabilitate din componenta acesteia si in conformitate cu recomandarile privind elaborarea probelor de evaluare din Ghidul metodologic, sectiunea 'Evaluare'.

In elaborarea programelor s-a avut in vedere, in conformitate cu documentele de politica educationala ale MEdC si cu prevederile documentelor europene asumate de Romania, achizitionarea si dezvoltarea de catre elevi de competente de comunicare la niveluri de performanta echivalente cu cele prevazute de Cadrul European Comun de Referinta.

Pentru finele scolii postliceale nivelul tinta din Cadrul European Comun de Referinta va fi nivelul B 2.2 pentru toate competentele, cu precizarea ca aceste competente trebuie dovedite la acest nivel in contexte profesionale relevante pentru domeniul de specializare .

VALORI SI ATITUDINI

Pe parcursul studierii limbii moderne in scoala postliceala se va avea in vedere cultivarea si dezvoltarea la elevi a urmatoarelor valori si atitudini:

Lista competentelor specifice unitatilor de competenta din modul

COMPETENTE SI FORME DE PREZENTARE A CONTINUTURILOR

CONTINUTURI RECOMANDATE

NOTE:

Pentru formarea si dezvoltarea competentelor si a valorilor si atitudinilor prevazute in programa, se recomanda sa fie utilizate continuturile din listele de mai jos

La alegerea temelor si textelor pe care se va lucra se va avea in vedere corelarea lor stricta cu profilul si domeniul de specializare al fiecarei clase.

temE

Se recomanda ca activitatile de invatare in scoala postliceala sa fie proiectate si realizate in contextul urmatoarelor domenii tematice:

DOMENIUL PERSONAL

Relatii interpersonale / profesionale / la locul de munca

Viata personala (stil de viata, deontologie profesionala, comportament profesional, comportament social)

DOMENIUL PUBLIC

Aspecte din viata contemporana (sociale, economice, stiintifice, tehnice, strategii de utilizare a resurselor)

Civism, drepturile omului

Mass-media

DOMENIUL OCUPATIONAL

Aspecte legate de profesiuni si de viitorul profesional;

Aspecte teoretice si practice ale specialitatii;

Organizarea locului de munca;

Echipamente specifice specializarii;

Operatii, activitati si procese de productie specifice specializarii;

Calitatea serviciilor / produselor.

DOMENIUL EDUCATIONAL

Descoperiri stiintifice si tehnice

Patrimoniul socio-cultural european

functii comunicative ale limbIi:

Se va avea in vedere achizitionarea si exersarea cu precadere a acelor functii comunicative ale limbii (acte de vorbire) din lista de mai jos care sunt specifice domeniului profesional de specializare. Functiile comunicative ale limbii (actele de vorbire) vor fi exersate oral si in scris, atat in registrul formal, cat si in registrul informal, in contexte relevante pentru domeniul profesional de specializare.

Pe parcursul scolii postliceale se vor achizitiona si utiliza urmatoarele functii comunicative ale limbii (acte de vorbire):

A solicita si a oferi informatii generale si de ordin personal

A solicita si a oferi informatii legate de completarea unui formular

A solicita si a oferi informatii cu caracter de orientare

A solicita si a oferi informatii despre produse si servicii

A solicita si a oferi informatii despre costuri, preturi, etc.

A solicita si a oferi informatii despre fenomene si procese de productie

A solicita si a oferi informatii despre evenimente, experiente, actiuni si activitati profesionale

A solicita si a oferi informatii despre programul zilnic / saptamanal de munca

A confirma / infirma informatii

A solicita confirmarea / infirmarea unor informatii

A descrie persoane, obiecte, locuri, fenomene, activitati, evenimente, procese

A formula comparatii intre persoane, obiecte, locuri, fenomene, activitati, evenimente, procese

A formula oferte / invitatii

A accepta si a refuza o oferta / invitatie

A exprima si a argumenta refuzul de a face o actiune

A solicita si acorda / refuza permisiunea de face ceva

A oferi un obiect in mod politicos

A exprima multumiri

A cere scuze

A utiliza formule adecvate contextual de initiere, intretinere si incheiere a unei conversatii (inclusiv telefonice)

A cere permisiunea de a intrerupe o conversatie

A solicita si a da instructiuni

A solicita si a da sfaturi

A solicita si a formula propuneri, sugestii

A solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul

A corecta / incuraja / avertiza pe cineva.

A planifica o actiune

A convinge, a determina cursul unei actiuni

A exprima acordul / dezacordul cu un curs de actiune

A caracteriza persoane, fapte, actiuni

A compara actiunile prezente cu cele trecute

A trage concluzii

A lua decizii

A exprima obligatia / necesitatea / interdictia de a face ceva

A exprima diverse grade de certitudine.

A exprima presupuneri

A exprima probabilitatea

A exprima actiuni / stari posibile

A exprima conditii

A exprima cauze si consecinte

A exprima intentii, dorinte, preferinte

A exprima atitudini emotionale: simpatie, regret, incredere, indoiala, ingrijorare, temere

A exprima o hotarare sau o promisiune

A exprima opinii / puncte de vedere personale

A argumenta / justifica opinii / puncte de vedere personale

A solicita opinii / puncte de vedere personale

A exprima satisfactia / insatisfactia fata de un punct de vedere

A exprima si a motiva acordul / dezacordul fata de opiniile altora

A contrazice opiniile altora

A face prezentari

A cere si a da clarificari pentru intelegerea unui mesaj

A cere si a da detalii si explicatii

A solicita repetarea si reformularea

ELEMENTE DE CONSTRUCTIE A COMUNICARII:

Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol apartin metalimbajului de specialitate. Terminologia elementelor de constructie a comunicarii nu va face obiectul unei invatari explicite. In cadrul activitatii didactice nu se va apela la conceptualizarea unitatilor lingvistice utilizate in situatiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor functii comunicative, nu vor fi tratate izolat si analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de gramatica se vor doza progresiv, conform dificultatii lor si nevoilor de comunicare, fara a se urmari epuizarea tuturor realizarilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate. Vor fi avute in vedere cu precadere acele structuri lingvistice care sunt specifice discursului specializat, in functie de specializare.

LIMBA ENGLEZA

Pe parcursul scolii postliceale se recomanda a se opera cu urmatoarele elemente de constructie a comunicarii:

Substantivul: substantive cu plural neregulat, substantive defective de numar, substantive colective

Adjectivul: grade de comparatie, comparatia intensiva, structuri care utilizeaza comparativul

Numeralul: numerale ordinale, numerale fractionare, numerale multiplicative

Verbul: diateza pasiva directa / indirecta; verbe modale; participiul trecut si functiile sale sintactice

Adverbul: de mod, de loc, de timp, de cantitate, marime si aproximare; grade de comparatie

Prepozitia: de loc, de timp, de pozitie, de miscare

Sintaxa: ordinea cuvintelor; fraza conditionala; corespondenta timpurilor; vorbirea directa / indirecta

LIMBA FRANCEZA

Pe parcursul scolii postliceale se recomanda a se opera cu urmatoarele elemente de constructie a comunicarii:

Lexic

Familii de cuvinte, campuri lexicale, denotatie, conotatie*

Relatii semantice: sinonime, antonime, omonime, paronime

Morfologie

Substantivul si determinantii sai

Determinantul adjectival si gradele de comparatie

Numeralul ordinal si cardinal

Pronumele personal, reflexiv, demonstrativ, posesiv, relativ, interogativ, nehotarat, adverbial, pronumele neutru "le"*

Verbul: diateza activa, pasiva si reflexiva, folosirea modurilor personale si nonpersonale, folosirea conjunctivului dupa locutiuni conjunctive si in propozitii relative

Adverbul de mod, de timp, de loc, de negatie, de afirmatie, de cantitate, adverbul modalizator*

Prepozitii si locutiuni prepozitionale

Conjunctii coordinatoare si subordinatoare

Locutiuni conjunctive*

Sintaxa

Ordinea cuvintelor

Concordanta modurilor si a timpurilor in fraza complexa

Exprimarea comparatiei, a cauzei, a conditiei, a consecintei, a scopului, a concesiei

Exprimarea opozitiei*

Exprimarea progresiei proportionale*

Propozitia participiala

Vorbirea directa/vorbirea indirecta

Tipuri de fraze

Fraza asertiva, interogativa directa si indirecta, negativa, exclamativa, impersonala

Tipuri de texte

Informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (retete, instructiuni de folosire), publicitar

Argumentativ

Lectura imaginii

Imagine publicitara, constructia si interpretarea imaginii publicitare, relatia imagine/text

Tabel grafic, diagrama* (repere de completare si interpretare), relatia tabel/text informativ sau explicativ

CONDITII OBLIGATORII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE

Programa "Comunicare profesionala in limba moderna, nivel 3avansat" este conceputa pentru a fi parcursa in anul I si anul II. Se recomanda furnizorilor de formare ca parcurgerea acestui modul sa fie programata pe intreaga durata a cursurilor scolii postliceale (3 - 4 semestre), desi exista si posibilitatea parcurgerii lui in doar 2 semestre.

Planificarile calendaristice vor fi elaborate pentru intreaga durata a modulului, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizarii intregului curriculum.

Stabilirea competentelor care vor fi vizate si a continuturilor care vor fi parcurse in fiecare semestru este la latitudinea profesorilor, obligatia acestora fiind sa asigure, pana la incheierea modului, achizitionarea de catre elevi a tuturor competentelor din programa la un nivel satisfacator.

Corelarea competentelor cu continuturile tematice, lingvistice si functionale recomandate in programa scolara va fi realizata de catre profesor, in procesul de proiectare didactica, avand drept repere sugestiile din ghidul metodologic.

Alegerea temelor, contextelor si textelor pe baza carora se va lucra se va face in stricta corelare cu domeniul de specializare al fiecarei clase.

In activitatea de invatare-predare vor fi folosite metode comunicative, tehnici interactive si activitati centrate pe elev.

Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate, la texte usoare, se va avea in vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru sa fie sporit.

Instrumentele si probele de evaluare vor fi elaborate in stricta corelare cu criteriile de performanta, cu conditiile de aplicabilitate si cu prevederile privind probele de evaluare din unitatea de competenta si in conformitate cu recomandarile privind evaluarea din ghidul metodologic.

SCURT GHID METODOLOGIC[3]

Procesul de formare / invatare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:

proiectarea de la programa scolara - la planificarea anuala - la proiectarea unitatilor de invatare;

transpunerea proiectului in activitati didactice concrete;

evaluarea procesului care se desfasoara in clasa in vederea reglarii lui prin analiza feedback-ului obtinut;

evaluarea rezultatelor invatarii / gradului de achizitie a competentelor (inclusiv in vederea certificarii).

I. PLANIFICAREA CALENDARISTICA - este un instrument de interpretare personalizata a programei, care asigura un demers didactic concordant cu situatia concreta din clasa.

Elaborarea planificarilor presupune urmatoarele etape:

1.     Studierea atenta a Unitatii de competenta si a programei scolare.

2.     Selectarea din continuturile programei (teme, functii comunicative) a celor adecvate pentru domeniul de calificare

3.     Corelarea competentelor cu continuturile selectate din programa scolara si conturarea Unitatilor de invatare (U.I.).

4.     Identificarea resurselor didactice necesare: texte, materiale audio-video, documente autentice etc.

5.     Stabilirea succesiunii unitatilor de invatare si detalierea continuturilor tematice pentru fiecare unitate in raport cu competentele care le sunt asociate.

6.       Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de invatare, in concordanta cu competentele vizate.

7.      

Structura planificarii calendaristice

*NOTA: In aceasta rubrica vor fi incluse si valorile si atitudinile vizate cu preponderenta de unitatea de invatare respectiva

**NOTA: Se completeaza pe parcursul parcurgerii modulului, in functie de problemele aparute si de constatarile facute in activitatea la clasa.

II. PROIECTAREA UNEI UNITATI DE INVATARE

Proiectul unitatii de invatare reprezinta singurul document de proiectare didactica necesar, el inlocuind planul de lectie.

Metodologia de proiectare a unei unitati de invatare consta intr-o succesiune de etape inlantuite logic, ce contribuie la detalierea continuturilor, in vederea formarii competentelor specifice.

Etapele proiectarii sunt aceleasi oricare ar fi unitatea de invatare vizata.

III. TIPURI DE ACTIVITATI SI EXERCITII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC

1. Obtine informatii prin receptarea de mesaje orale, legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale semnificative

exercitii de identificare

exercitii de discriminare

exercitii de confirmare a intelegerii sensului global dintr-un mesaj oral

exercitii de selectarea ideilor principale dintr-un mesaj oral

exercitii de desprindere / intelegere de detalii specifice dintr-un text oral

2. Obtine informatii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale semnificative

exercitii de identificare si discriminare de informatii factuale, puncte de vedere, opinii, atitudini intr-un text specializat

exercitii de completare de texte lacunare

exercitii de identificare a sensului unor elemente de text nefamiliare intr-un text scris

exercitii de operare (corelare, transfer in diverse forme de prezentare) cu informatii din texte de specialitate

proiecte individuale sau de grup

3. Exprima mesaje orale in limbaj complex, in contexte profesionale semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu

exercitii de solicitare si oferire de informatii si instructiuni, prin intrebari si raspunsuri,

exercitii de prezentare, relatare / repovestire, rezumare, monolog

dialog, conversatie dirijata sau libera, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere

exercitii de rezumare orala

discutii, descrieri, asocieri, comparatii, povestire, comentariu, brainstorming

4. Elaboreaza mesaje scrise specializate, in contexte profesionale semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu

exercitii de completare de formulare si documente profesionale specifice specializarii

exercitii de redactare de texte functionale specifice specializarii

exercitii de redactare de corespondenta specifica specializarii

exercitii de redactare in vederea acuratetei informatiei si limbajului: paragraf, rezumat etc.

exercitii de adaptare a textului la context, la tipul de text si la subiect

exercitii de operare cu informatii din texte de specialitate (corelare, transfer in si din coduri non-lingvistice)

proiecte individuale sau de grup

5. Participa la interactiuni orale si in scris legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale semnificative

exercitii in perechi / grup, joc de rol, simulari: discutii profesionale, conversatii, interviu, corespondenta profesionala,

prezentari, raportari (formale si informale)

convorbiri telefonice

exercitii de reformulare, clarificare, explicare si adaptare a discursului oral si scris

proiecte de grup

IV. EVALUAREA

Evaluarea formativa, continua si regulata este implicita demersului pedagogic curent in orele de limba moderna, permitand atat profesorului cat si elevului sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si a cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor, sa faca remedierile care se impun in vederea reglarii procesului de invatare-predare.

Evaluarea in vederea certificarii competentelor se va realiza cu ajutorul unor instrumente si probe elaborate in concordanta cu prevederile privind probele de evaluare pentru competenta respectiva din unitatea de competenta, avandu-se in vedere criteriile de performanta si conditiile de aplicabilitate din componenta acesteia. Unele probe si instrumente de evaluare vor putea avea in vedere evaluarea integrata a mai multor competente, sau a mai multor criterii de performanta de la aceeasi competenta sau de la competente diferite.

In scopul de a se asigura un grad cat mai mare de validitate a evaluarii, probele de evaluare vor putea fi construite astfel incat sa integreze elemente din doua sau mai multe competente, pentru a modela cat mai aproape de realitate modul in care se realizeaza comunicarea.

In scopul de a se asigura intr-o masura cat mai mare validitatea si credibilitatea evaluarii, probele de evaluare se vor administra, in masura in care este posibil, in situatii de activitate profesionala reala / practica de atelier sau la agentul economic. Daca acest lucru nu este posibil, conditiile de administrare a probelor vor fi cat mai apropiate de situatiile reale si instructiunile vor oferi mai multe detalii privind contextul in care se produce comunicarea.

La elaborarea probelor si instrumentelor de evaluare este necesar sa se tina seama de urmatoarele recomandari:

Competenta1: Obtine informatii prin receptarea de mesaje orale, legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale semnificative

Pentru certificare, se va considera suficienta demonstrarea cel putin o data a performantei pentru fiecare criteriu de performanta in fiecare dintre conditiile de aplicabilitate relevante pentru acesta.

Competenta 2: Obtine informatii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale semnificative

Pentru certificare, se va considera suficienta demonstrarea cel putin o data a performantei pentru fiecare criteriu de performanta in fiecare dintre conditiile de aplicabilitate relevante pentru acesta.

In unele cazuri va fi necesar ca probele de evaluare sa includa limite de timp realiste pentru realizarea sarcinilor de lucru, in concordanta cu cerintele specifice contextului profesional.

Competenta 3: Exprima mesaje orale in limbaj complex, in contexte profesionale semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu

Pentru certificare, se va avea in vedere demonstrarea performantei cel putin de doua ori pentru fiecare criteriu de performanta in conditiile de aplicabilitate relevante pentru acesta, o data in contexte formale si o data in contexte informale.

Prezentarile pot avea o durata variata, dar nu mai putin de 10 minute. Candidatii vor putea folosi planul de prezentare / notitele, dar prezentarea va fi libera si in nici un caz nu va fi citita.

Competenta 4: Elaboreaza mesaje scrise specializate, in contexte profesionale semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu

Pentru certificare, se va avea in vedere demonstrarea performantei cel putin de doua ori pentru fiecare criteriu de performanta in conditiile de aplicabilitate relevante pentru acesta, o data in contexte formale si o data in contexte informale.

Probele trebuie sa vizeze demonstrarea, cel putin o data, a capacitatii de a completa / redacta fiecare dintre tipurile si formatele de texte (doar cele care sunt specifice domeniului de specializare) prevazute in conditiile de aplicabilitate.

La elaborarea de texte se va permite utilizarea dictionarului si a altor materiale de referinta prevazute in conditiile de aplicabilitate.

Competenta 5: Participa la interactiuni orale si in scris legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale semnificative

Probele se vor elabora astfel incat evaluarea candidatilor pe aceasta competenta sa fie integrata cu evaluarea competentelor de producere (competentele 3 si 4).

Pentru certificare, se va avea in vedere demonstrarea performantei cel putin de doua ori pentru competentele 5.1 si 5.2 in conditiile de aplicabilitate relevante pentru acestea, o data in contexte formale si o data in contexte informale.

In cazul convorbirilor telefonice (competenta 5.3), performanta va fi demonstrata atat pentru apeluri date cat si pentru apeluri primite.

In cazul corespondentei (competenta 5.4), probele vor viza demonstrarea, cel putin o data, a capacitatii de a completa / redacta fiecare dintre tipurile si formatele de texte (doar cele specifice domeniului de specializare) prevazute in conditiile de aplicabilitate.

Pentru a se realiza o evaluare cat mai completa a rezultatelor invatarii este necesar sa se aiba in vedere, mai ales in evaluarea formativa continua, evaluarea nu numai a produselor activitatii si invatarii elevilor, ci si a proceselor de invatare, si a competentelor achizitionate, a atitudinilor dezvoltate, precum si a progresului elevilor. Este evident ca modalitatile (metode, instrumente) traditionale de evaluare nu pot acoperi toata aceasta paleta de rezultate scolare care trebuie evaluate. In aceste conditii, pentru a putea obtine cat mai multe date relevante privind invatarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii sa faca apel la metode si instrumente complementare de evaluare.

Pentru evaluarea formativa a achizitiilor (in termeni cognitivi, afectivi si performativi) elevilor, a competentelor lor de comunicare si inter-relationare si a atitudinilor dezvoltate de acestia, la orele de limbi moderne se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente:

Observarea sistematica (pe baza unei fise de observare)

Tema de lucru (in clasa, acasa) conceputa in vederea evaluarii

Proiectul

Portofoliul

Autoevaluarea

Mai jos sunt prezentate cateva repere si sugestii pentru utilizarea proiectului si portofoliului ca instrumente complementare de evaluare.

PROIECTUL

Proiectul este o activitate complexa de invatare care se preteaza foarte bine a fi folosita si ca instrument de evaluare, atat formativa, cat si sumativa. Proiectul este o activitate individuala si/sau in grup, dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece incurajeaza cooperarea si dezvolta competente de lucru in echipa. Un avantaj important al proiectului este ca da posibilitatea elevilor de a lucra in ritm propriu, de a-si folosi mai bine stilul propriu de invatare si permite invatarea si de la colegi.

Proiectul pune elevii in situatia de a lua decizii, de a comunica si negocia, de a lucra si invata in cooperare, de a realiza activitati in mod independent, de a impartasi celorlalti cele realizate / invatate, intr-un cuvant, il ajuta sa participe direct la propria lui formare

Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe si necesita pregatirea profesorului si a elevilor in ideea lucrului in echipa, prin cooperare, atat in clasa, cat si in afara clasei. Grupul poate fi alcatuit din doua pana la zece persoane in functie de marimea clasei, natura obiectivelor si experienta participantilor, dar un numar de patru-cinci participanti reprezinta marimea ideala pentru grupurile care au de indeplinit obiective precise. Cu cat creste numarul membrilor, cu atat scade posibilitatea participarii efective la toate activitatile a fiecaruia, dar poate creste complexitatea obiectivelor urmarite. Proiectele realizate de grupuri mari sunt de asemenea greu de monitorizat.

Proiectul este o activitate complexa care ii solicita pe elevi:

sa faca o cercetare (investigatie);

sa realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmeaza a fi prezentat: dosar tematic, ghid, pliant, ziar, afis publicitar, carte, film, expozitie, corespondenta, spectacol / serbare etc.);

sa elaboreze raportul final.

sa faca prezentarea publica a proiectului

Etapele realizarii unui proiect sunt:

1.     Alegerea temei;

2.     Planificarea activitatii:

Stabilirea obiectivelor proiectului;

Alegerea subiectului in cadrul temei proiectului de catre fiecare elev / grup;

Distribuirea responsabilitatilor in cadrul grupului;

Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, carti de la biblioteca, presa, persoane specializate in domeniul respectiv, institutii, organizatii guvernamentale etc.);

3.     Cercetarea propriu-zisa.

4.     Realizarea materialelor.

5.     Prezentarea rezultatelor cercetarii si/sau a materialelor create.

6.     Evaluarea (cercetarii in ansamblu, a modului de lucru, a produsului realizat).

Desi proiectul presupune un grad inalt de implicare a elevului in propria sa formare, aceasta nu are drept consecinta non-angajarea profesorului. Daca elevii urmeaza sa-si conceptualizeze, indeplineasca si prezinte eficient proiectele, atunci ei au nevoie de orientare, consiliere si monitorizare discreta in toate fazele activitatii. Profesorul ramane asadar un factor esential al procesului, mai ales daca proiectul este folosit si ca instrument de evaluare a rezultatelor scolare.

Sarcinile profesorului vizeaza organizarea activitatii, consilierea (da sugestii privind surse sau proceduri) si incurajarea participarii elevilor; este esentiala neimplicarea sa in activitatea propriu-zisa a grupurilor de elevi (lasand grupul sa lucreze singur in cea mai mare parte a timpului), interventia sa fiind minima si doar atunci cand este absolut necesara. Luarea de decizii pentru rezolvarea pe cont propriu de catre elevi a dificultatilor intampinate constituie o parte importanta a invatarii prin proiect. Este insa la fel de important sa se evite ca elevii sa fie pusi in situatia de a avea esecuri majore, caci esecul are o importanta influenta negativa asupra invatarii. Asigurarea si evidentierea succesului (chiar daca este vorba de succese mici sau partiale!) fiecaruia dintre elevi este una dintre sarcinile importante ale profesorului.

Este foarte important ca instructiunile emise de profesor sa fie clare, specifice si sa contina si o limita de timp pentru indeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient sa se scrie instructiunile pe tabla, foi de hartie si sa se precizeze rolurile in grup (de ex. secretar - scrie ideile emise de participanti; mediator - asigura participarea tuturor membrilor grupului la discutii; cronometror - urmareste incadrarea in limitele de timp stabilite; raportor - prezinta intregii clase concluziile grupului).

Esenta proiectului consta:

1.     Intr-un scop concret care sa permita folosirea limbii straine pentru comunicare in contexte autentice;

2.     Intr-o responsabilitate comuna a elevilor si a profesorului in planificare si executie;

3.     Intr-o sarcina concreta in care activitatile lingvistice si activitatile practice (scrisul, tiparirea, pictarea, decuparea etc.) se intrepatrund;

4.     Intr-o utilizare autonoma a unor mijloace auxiliare (costume, computer, aparat foto, microfon, camera de luat vederi, dictionare, scrisori, creioane, foarfece etc.)

5.     In dobandirea unei experiente concrete, practice extinsa dincolo de clasa.

Evaluarea cu ajutorul proiectului. Elevii pot fi notati pentru modul de lucru, pentru modul de prezentare si/sau pentru produsul realizat.

Activitatea in proiect a elevilor poate fi evaluata pe cinci dimensiuni:

1)     operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din invatare (daca cerinta este ca elevii sa-si elaboreze proiectul pe baza cunostintelor si intelegerii dobandite in scoala, ei au ocazia astfel sa-si selecteze si sa decida ce date, fapte, concepte, deprinderi doresc sa includa in proiect);

2)     competentele de comunicare - se pot urmari toate categoriile de competente de comunicare atat pe perioada elaborarii proiectului, cat si la prezentarea acestuia (proiectele ofera elevilor ocazii de comunicare cu un public mai larg: cu profesorii, cu alti adulti si colegi intr-un efort de colaborare si, nu in ultimul rand, cu ei insisi);

3)     calitatea muncii (sunt examinate in mod obisnuit inovatia si imaginatia, judecata si tehnica estetica, executia si realizarea, dezvoltarea unui proiect pentru a pune in lumina un anumit concept);

4)     reflectia (capacitatea de a se distanta fata de propria lucrare, de a avea permanent in vedere obiectivele propuse, de a evalua progresul facut si de a face rectificarile necesare). Elevul ajunge cu timpul sa interiorizeze aceste practici astfel incat ajunge la performanta de a-si aprecia singur munca. In plus, cand elevul continua sa creeze intr-un anumit gen, se familiarizeaza cu criteriile acestuia si invata progresiv sa gandeasca in acel domeniu.

5)     produsul proiectului - in masura in care se face evaluarea competentelor elevului asa cum sunt ele materializate in produs, si nu aspecte ale proiectului nerelevante pentru invatarea care se doreste a fi evaluata.

Evaluatorul este interesat si de alte doua aspecte: profilul individual al elevului (ceea ce evidentiaza proiectul in domeniul capacitatilor cognitive si al stilului de invatare ale elevului) si, respectiv, modul in care elevul s-a implicat in comunicarea si cooperarea nu numai cu alti elevi, dar si cu profesori, experti din exterior, precum si folosirea judicioasa de catre acesta a diferitelor resurse (biblioteca, internet).

Experienta a aratat ca proiectele pot servi foarte bine mai multor scopuri: ele angajeaza elevii pe o perioada de timp semnificativa, determinandu-i sa conceapa schite, sa le revizuiasca si sa reflecteze asupra lor; pe baza lor se dezvolta relatii interpersonale, cooperare; ofera oportunitati de comunicare si utilizare a limbii moderne in contexte autentice; ofera o ucenicie pentru tipul de munca ce va fi desfasurata dupa incheierea scolii; permit elevilor sa-si descopere "punctele forte" si sa le puna in valoare: mobilizeaza un sentiment al implicarii, generand o puternica motivatie interioara; si, probabil, lucrul cel mai important, constituie un cadru propice in care elevii pot demonstra intelegerea si competentele dobandite prin parcurgerea curriculum-ului scolar.

PORTOFOLIUL PENTRU LIMBI MODERNE este un document sau o culegere structurata de documente in care fiecare titular (elev / persoana care studiaza limbi straine) poate sa reuneasca de-a lungul anilor si sa prezinte intr-un mod sistematic calificativele, rezultatele si experientele pe care le-a dobandit in invatarea limbilor precum si esantioane din lucrari personale. Ca exemplu ar putea fi luat "Portofoliul European al Limbilor", EQUALS - ALTE

La baza acestui portofoliu se afla doua obiective majore:

motivarea elevului (celui care invata) prin recunoasterea eforturilor sale si diversificarea studierii limbilor la toate nivelurile de-a lungul intregii vieti;

prezentarea competentelor lingvistice si culturale dobandite (achizitionate)

Conceput ca un document personal in care elevul poate sa inscrie calificativele si experientele sale lingvistice, portofoliul contine trei parti:

un pasaport (carnet) care atesta calificarile formale nationale;

o biografie lingvistica ce descrie competentele atinse in domeniul limbilor straine si experienta de invatare. Se utilizeaza scari de evaluare si autoevaluare care se regasesc in cadrul european comun de referinta.

un dosar care contine alte materiale cu privire la procesul de invatare, obiectivele fixate de titular, «carnetul de bord», cu notatiile privind experientele de invatare, esantioane din lucrari personale si / sau documente

"Portofoliul European al Limbilor" ar putea fi folosit ca model pentru elaborarea portofoliilor elevilor. In acest caz, dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic al elevului ar putea contine documente cum ar fi:

o lista cu texte literare sau de alta natura citite intr-o limba straina (sub forma imprimata sau electronica);

o lista de texte audio-vizuale, ascultate / vazute (emisiuni radio/TV, filme, casete audio-video, CD-ROM etc.);

interviuri scrise sau pe caseta audio, integrale sau secvente;

raspunsuri la chestionare, interviuri;

proiecte / parti de proiecte realizate;

traduceri;

fotografii, ilustratii, pliante, afise publicitare, colaje, machete, desene, caricaturi (reproduceri / creatii personale);

texte literare (poezii, fragmente de proza);

lucrari scrise curente / teste;

compuneri / creatii literare personale;

contributii personale la reviste scolare;

extrase din presa si articole redactate pe o tema data;

corespondenta care implica utilizarea unei limbi straine.

Portofoliul se realizeaza prin acumularea in timp, pe parcursul scolaritatii, a acelor documente considerate relevante pentru competentele detinute si pentru progresul inregistrat de elev.

Dosarul va prezenta la inceput o lista cu documentele existente, organizata fie tematic, fie tematic si cronologic. Documentele dosarului se acumuleaza fie la cererea profesorului, fie la dorinta elevului (care va include acele documente pe care le considera ca fiind semnificative pentru propriul progres) si vor fi alese astfel incat sa arate etapele in evolutia elevului.

Portofoliul permite elevului:

sa-si puna in evidenta achizitiile lingvistice;

sa-si planifice invatarea;

sa-si monitorizeze progresul

sa ia parte activ la propriul proces de invatare.

Portofoliul permite profesorului:

sa inteleaga mai bine obiectivele si nevoile elevului;

sa negocieze obiectivele invatarii si sa stimuleze motivatia;

sa programeze invatarea;

sa evalueze progresul si sa propuna masuri si actiuni de remediere unde (si daca) este nevoie

sa evalueze activitatea elevului in ansamblul ei.

Profesorul poate proiecta un portofoliu in raport de obiectivele / competentele din Curriculum-ul National si de situatia in care il va utiliza. Perioada de realizare a portofoliului de catre elev va fi mai indelungata si ii va fi adusa la cunostinta.

MODULUL II : MANAGEMENTUL PROIECTELOR

I.        NOTA INTRODUCTIVA

Locul modulului in cadrul planului de invatamant

Modulul "Managementul proiectelor" se studiaza la nivelul 3 avansat in anul I postliceala si are in vedere asigurarea pregatirii generale in viitorul domeniu de activitate, avand repartizate un numar de 105 ore din care:

laborator tehnologic - 35 ore

instruire practica- 35 ore

Scopul acestui modul este :

de a oferi cursantilor cunostinte, abilitati si deprinderi in managementul proiectelor;

adaptarea la cerintele pietii muncii si la dinamica evolutiei tehnologice;

responsabilizarea pentru asigurarea calitatii produselor;

de a crea cultura managementului prin proiecte;

de a crea un vocabular specific domeniului;

a dezvolta abilitati de concepere, planificare, monitorizare si evaluare a proiectelor;

Lista unitatilor de competenta pentru modul

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGICE

Modulul "Managementul proiectelor" are in cadrul curriculum-ului, in calificarile din domeniile tehnice, o pozitie distincta. Se parcurge cu un numar de ore constant pe intreaga durata a anului scolar (cu exceptia saptamanilor de instruire practica comasata), nefiind conditionat sau dependent de celelalte module din curriculum.

Parcurgerea continuturilor modulului "Managementul proiectelor" si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competentelor tehnice generale aferente, in scopul pregatirii profesionale a cursantilor si dezvoltarii capacitatilor care sa le permita integrarea pe piata muncii.

Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care invata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmand sa i le puna mai bine in valoare;

fiind o structura elastica, modulul poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte in plan orizontal, iar pe alta parte, in plan vertical, peste / langa alte module parcurse, in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se inscrie perfect in linia imperativului educatiei permanente.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii ale educatiei:

Cursantii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.

Cursantii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.

Cursantii au stiluri proprii de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.

Cursantii invata mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

Procesul de predare - invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe cursant. In acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte si modalitati de lucru:

Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

- gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens fise de lucru;

- fixarea unor sarcini deschise, pe care cursantii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;

- fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

- prezentarea temelor in mai multe moduri (raport sau discutie sau grafic);

Diferentierea cunostintelor, prin:

- abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

- formarea de perechi de cursanti cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

- utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin indrumator, grupurilor de studiu.

Diferentierea raspunsului, prin:

- utilizarea autoevaluarii si solicitarea cursantilor de a-si impune obiective.

EVALUAREA la disciplina Managementul proiectelor se va face prin:

lucrari individuale - studii de caz/analize

1 lucrare prin care sa se identifice o sursa de finantare pentru proiecte din domenii de activitate cunoscute de catre cursanti si realizarea unei comparatii intre ciclul de viata al proiectului din suportul teoretic si cel identificat in documentatia oferita de finantator.

schita de proiect pentru sursa de finantare identificata la lucrarea anterioara, (va contine ideea de proiect, promotorul proiectului, o scurta justificare, analiza SWOT, scopul, grupul tinta, obiectivele, documentele specifice).

O lucrare prin care sa se identifice resursele necesare realizarii proiectului.

un eseu prin care se identifica echipa de proiect si planul de comunicare.

O lucrare prin care se reprezinta planul de proiect care va contine: structura detaliata pe activitatile identificare, duratele, dependintele dintre activitati, constrangerile, alocarea resurselor.

O lucrare prin care se identifica si se analizeaza (eliminare/diminuare) posibilele riscuri din proiectul realizat.

O lucrare prin care sa se analizeze etapele identificate intr-un proiect.

Elaborarea documentelor/rapoarte specifice metodologiei de proiect utilizata.

proiect propriu sau in echipa

Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza o singura data. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii. Cursantii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluare continua, prin aplicarea instrumentelor de evaluare continua prevazute in Standardul de Pregatire Profesionala (probe scrise, probe orale), iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluare sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Rezultatele evaluarii continue vor fi consemnate in foaia matricola, alaturi de rezultatele de la celelalte discipline de cultura de specialitate si de la disciplinele de cultura generala. Dobandirea competentelor pentru nivelul trei+ de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obtinute in urma aplicarii instrumentelor de evaluare a competentelor.

La incheierea cu succes a unei evaluari, este suficient un feedback de felicitare. In cazul unei incercari nereusite, este esentiala transmiterea unui feedback clar si constructiv. Acesta trebuie sa includa discutii in legatura cu motivele care au dus la insucces si identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum si a sprijinului suplimentar de care cursantul are nevoie. Pentru recuperare se poate propune o perioada de catre evaluator sau de catre cursant, dar numai in limitele orarului scolar.

Reevaluarea trebuie sa utilizeze acelasi instrument, desi locul de desfasurare a evaluarii poate fi modificat.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de:

dificultatea temelor

nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat

ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre cursanti a competentelor dorite.

Pentru dobandirea de catre cursanti a competentelor prevazute in SPP-uri, activitatile de invatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe cursant, cu pondere sporita pe activitatile de invatare si nu pe cele de predare.

Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la cursanti a competentelor vizate de parcurgerea modulului, recomandam ca in procesul de invatare-predare sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune, cum ar fi:

efectuarea unor lucrari de laborator

realizarea unor miniproiecte din domeniul calificarii

Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directa, observarea independenta, analiza), metode expozitive (explicatia, descrierea, exemplificarea) poate conduce la dobandirea de catre cursanti a competentelor specifice calificarii.

MODULUL III: UTILIZAREA TEHNICII DE CALCUL

I.        NOTA INTRODUCTIVA

Locul modulului in cadrul planului de invatamant

Modulul "Utilizarea tehnicii de calcul" se studiaza la nivelul 3 avansat in anul I scoala postliceala si are in vedere asigurarea pregatirii generale in viitorul domeniu de activitate, avand repartizate un numar de105 de ore, din care:                       

- laborator tehnologic - 70 ore

Prin parcurgerea modulului se urmareste dobandirea competentelor descrise in Standardele de Pregatire Profesionala, documente care stau la baza Sistemului National de Calificari Profesionale. Modulul se va utiliza impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii.

Lista competentelor specifice unitatilor de competenta din modul

In modulul "UTILIZAREA TEHNICII DE CALCUL" au fost corelate competentele din unitatea de competenta tehnica cu continuturile.

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGICE

Continuturile modului "Utilizarea tehnicii de calcul" se vor exemplifica in functie de domeniul profesional, respectiv utilizarea de aplicatii software uzuale, gestionarea bazelelor de date si comunicarea pe internet se vor adapta domeniului de interes.

Profesorii pot folosi informatii despre stilul de invatare al elevilor. Activitatile la lectii pot fi variate astfel incat sa garanteze ca toate stilurile de invatare sunt atinse. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor aplica activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda metode cum sunt: demonstratia, exercitiul, proiectul, metoda practica, observatia sistematica a comportamentului elevilor, autoevaluarea.

Alegerea acestor activitati ofera urmatoarele avantaje:

sunt orientate asupra celui care invata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmand sa le puna mai bine in valoare;

permit individualizarea invatarii;

ofera maximul de deschidere;

permit diferentierea sarcinilor si a timpului alocat.

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta, conditiile de aplicabilitate si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala corespunzator calificarii. In parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ si la final de tip sumativ, pentru verificarea atingerii competentelor. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza o singura data.

Profesorul isi elaboreaza pachete de evaluare pentru toate competentele incluse in modul. Pentru a veni in sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluarii pe competente.

Competenta 1. Utilizeaza aplicatii software specifice

Fisa de lucru

Compara reprezentari grafice in aplicatii Word si Excel

Sarcinile tale sunt:

Operarea asupra structurii unui tabel si a foilor de calcul

Formatarea de documente si de foi de calcul

Prelucrarea informatiilor dintr-un tabel

Trasarea diagramelor

Inserarea obiectelor

Fisa de evaluare

Nume candidat:

Nume evaluator:

• Evaluatorul va bifa fiecare sarcina indeplinita corect de catre elev.
• Competenta se considera atinsa daca elevul indeplineste sarcina o singura data.
• Certificarea competentei se obtine daca toate sarcinile de lucru sunt indeplinite. Sarcinile neindeplinite se vor reevalua dupa o perioada de pregatire folosindu-se acelasi instrument de evaluare.

Precizari pentru aplicarea probei de evaluare

elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de invatare

elevul va realiza operatiile practice cerute inainte de evaluare la fiecare etapa de invatare

certificarea acestor competente se va realiza in urma evaluarii formative.

inregistrarea performantei se va realiza printr-o fisa de evaluare completata de profesor pe parcursul probei

Sugestii privind dovezile evaluarii:

Fisa de evaluare, care trebuie sa fie elaborata conform criteriilor de performanta si conditiilor de aplicabilitate, utilizata pentru evaluarea prin probe practice constituie dovada a evaluarii

Pentru probele scrise, dovezi ale evaluarii sunt considerate fisele de lucru, proiectele, portofoliile.

Orice alt material elaborat de catre elev sau utilizat de catre profesor pentru evaluare poate constitui o dovada a evaluarii competentelor elevului.

Se recomanda adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fise individualizate.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor.

Instruirea se va realiza in laboratorul de informatica cu o buna dotare materiala si cu aplicatiile corespunzatoare.

Nivelul de pregatire teoretica este realizat corespunzator, daca sunt indeplinite criteriile de performanta ce pot fi atinse numai daca in procesul de invatamant sunt asigurate conditiile de aplicabilitate descrise in standard.

Metodele de predare vor fi variate, predominand studiul de caz, exercitiul, demonstratia, dezbaterea si discutii in grup.

Evaluarea continua si sumativa este conditionata de evaluarea stabilita in Standardul de pregatire profesionala.

MODULUL IV : LEGISLATIA SI PROTECTIA MUNCII. NORME DE PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

II.      NOTA INTRODUCTIVA

Locul modulului in cadrul planului de invatamant

Continuturile incluse in structura modulului "LEGISLATIA SI PROTECTIA MUNCII. NORME DE PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR" ofera elevilor cunostinte care le vor permite sa-si dezvolte abilitati practice privind relatiile profesionale de colaborare si solutionarea conflictelor in cadrul echipelor de lucru.

Continuturile modulului sunt proiectate pentru 70 de ore, din care:

35 ore de laborator tehnologic

Lista competentelor specifice unitatilor de competenta din modul

In modulul LEGISLATIA SI PROTECTIA MUNCII. NORME DE PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR au fost corelate competentele din unitatea de competenta tehnica generala cu continuturile.

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGICE

1. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de:

dificultatea temelor

nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat

ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

Parcurgerea continuturilor se va realiza in integralitatea lor. Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona in timp, de a utiliza activitati variate de invatare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Se recomanda parcurgerea continuturilor modulului "LEGISLATIA SI PROTECTIA MUNCII. NORME DE PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR" in ordinea prezentata:

1. Legi si norme de munca :   

Legea 53/2003      cu modificarile ulterioare,

Contractul colectiv de munca,

Legea 477/2004,

Ordonanta de urgenta 93 din 2003,

Ordonanta de urgenta 96 din 2003

Alte acte normative in vigoare.

2. Norme de prevenirea si stingerea incendiilor

3. Instructaje de protectia muncii.

4. Mijloace de avertizare

5. Instructiuni specifice locului de munca

6. Sisteme si dispozitive de protectie.

7. Materiale si mijloace pentru stingerea incendiilor

8. Mijloace de evidenta a accidentelor de munca

9. Raportarea si inregistrarea accidentelor de munca

10. Situatii care favorizeaza accidentele de munca:

- Perturbari functionale, defectiuni ale utilajelor

- Nerespectarea principiilor ergonomice

- Comportament necorespunzator al lucratorului la locul de munca

- Starea fizica si psihica necorespunzatoare a lucratorului

11. Accidente de munca

12. Boli profesionale

13. Avarii

14. Incendii si explozii

15. Masuri de prim ajutor in caz de accident

16. Plan de actiune in cazul producerii incendiilor.

Numarul de ore alocat fiecarei teme ramane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor.

Instruirea teoretica si laboratorul se recomanda sa se desfasoare in cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/si filme didactice tematice, planse, truse de prim ajutor, mijloace de protectie, machete, simulatoare, bibliografie selectiva s.a.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

2. Parcurgerea continuturilor modulului « LEGISLATIA SI PROTECTIA MUNCII. NORME DE PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR» si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competentelor generale aferente nivelului 3 Avansat, corespunzatoare calificarilor, in scopul dezvoltarii de relatii profesionale de colaborare.

Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care invata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmand sa i le puna mai bine in valoare;

fiind o structura elastica, modulul poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte in plan orizontal, iar pe alta parte, in plan vertical, peste / langa alte module parcurse, in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se inscrie perfect in linia imperativului educatiei permanente.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii ale educatiei:

Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.

Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.

Elevii au stiluri proprii de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.

Elevii invata mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

Procesul de predare - invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev.

Pentru dobandirea de catre elevi a competentelor prevazute in SPP-uri, activitatile de invatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de invatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a tuturor elevilor, acceptand faptul ca fiecare elev este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de invatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

3. Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandam

Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor lor fata de o sarcina data.

Investigatia.

Studiu de caz

Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare.

Metoda exercitiilor practice

Simulare practica

Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

Fise de observatie si fise de lucru

Chestionarul

Fise de autoevaluare

MODULUL V : UTILIZAREA FIZICII IN STUDIUL APARATELOR ELECTROMEDICALE

I. NOTA INTRODUCTIVA

Locul modulului in cadrul planului de invatamant

Modulul "Utilizarea fizicii in studiul aparatelor electromedicale" se studiaza la nivelul 3 avansat in anul I postliceala, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din profilul tehnic.

Modulul face parte din "Cultura de specialitate" (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de 140 de ore / an, din care:

- laborator tehnologic - 70 ore;

- instruire practica - 35 ore.

Lista competentelor specifice unitatilor de competenta din modul

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGICE

Modulul ,, Utilizarea fizicii in studiul aparatelor electromedicale" ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente tehnice in utilizarea fizicii fiecarui domeniu de calificare.

Parcurgerea continuturilor se va realiza in integritatea lor, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare.

Pentru formarea competentelor stabilite prin curriculum, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

1. Fenomene termice in studiul aparatelor electromedicale

1.1.  Notiuni termodinamice de baza

1.2.  Dispozitive pentru masurarea temperaturii

1.3.  Principiile termodinamicii. Masurari calorimetrice.

1.4.  Studiul lichidelor. Dilatarea lichidelor. Fenomene superficiale (de suprafata si capilare).

1.5.  Studiul corpurilor solide. Dilatarea.

1.6.  Transformarile de faza. Lichefierea gazelor. Masini de lichefiat gaze. Vaporizarea. Condensarea. Topirea. Solidificarea. Sublimarea.

2. Utilizarea opticii in studiul aparatelor electromedicale

2.1. Optica geometrica

2.1.1. Reflexia si refractia luminii

2.1.2. Prisma optica

2.1.3. Oglinzi

2.1.4. Lentile

2.1.5. Instrumente optice

2.1.6.Fotometria

2.2. Optica ondulatorie

2.2.1. Interferenta luminii

2.2.2. Difractia luminii

2.2.3.Polarizarea luminii

2.2.4. Spectroscopia

2.2.5. Radiatii: infrarosii, U.V; Rontgen (radiatii X)

2.3. Optica fotonica

2.3.1. Efect fotoelectric

2.3.2.Celula fotoelectrica. Aplicatii

2.3.3. Efect fotoelectric in semicondunctoare.

3. Utilizarea fizicii atomice si nucleare in studiul aparatelor electromedicale

3.1. Atomul

3.1.1. Determinarea maselor atomice.Unitatea atomica de masa

3.1.2. Izotopi. Aplicatii

3.1.3. Modele atomice. Serii spectrale

3.1.4. Microscopul electronic.

3.1.5.Laseri. Aplicatii.

3.2. Nucleul

3.2.1. Radioactivitatea naturala

3.2.2. Mijloace de detectie si masurare in fizica nucleara; camera cu ceata; camera cu bule; emulsii nucleare, contor Geiger-Muller, detectoare cu scientilatie

3.2.3. Radioactivitate artificiala

3.2.4. Aplicatiile izotopilor radioactivi

Numarul de ore alocat fiecarei teme ramane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor.

Instruirea teoretica si laboratorul tehnologic se recomanda sa se desfasoare in cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/si filme didactice tematice, planse didactice, panoplii si machete didactice sau/si functionale, in care pot fi evidentiate echipamentele si aparatele componente, bibliografie tehnica selectiva s.a.

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesul de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificarii optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirea orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpul alocat s.a. In context, lucrul in grup, simularea, practica in atelier / laborator / la locul de munca, discutiile de grup, prezentarile video, multimedia si electronice, vizitele etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii elevilor .

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandam :

▪ Observarea sistematica a elevilor pe baza unei fise de observare

▪ Investigatia.

▪ Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare.

▪ Metoda exercitiilor practice

▪ Lucrul cu modele

▪ Invatare prin descoperire

▪ Rezolvare de probleme

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

▪ Fise de observatie si fise de lucru

▪ Chestionarul

▪ Fise de autoevaluare

▪ Miniproiectul - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.

▪ Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta

MODULUL VI: ASAMBLARI MECANICE SI TRANSMITEREA MISCARII

I. NOTA INTRODUCTIVA

Locul modulului in cadrul planului de invatamant

Modulul "Asamblari mecanice si transmiterea miscarii " se studiaza la nivelul 3 avansat in anul I postliceala si are in vedere asigurarea dobandirii competentelor tehnice generale in domeniul de activitate, dezvoltand competente de coordonare a lucrarilor de montaj pentru organe de masini si mecanisme, de supraveghere a lucrarilor de reglare si intretinere a transmisiilor mecanice si de realizare a produselor specifice prin asamblare.

Continuturile modulului sunt proiectate pentru 70 de ore, din care:

- instruire practica -35 ore

Scopul acestui modul este :

de a oferi elevilor cunostinte, abilitati si deprinderi in coordonarea si realizarea lucrarilor de montaj pentru organe de masini si mecanisme;

adaptarea la cerintele pietii muncii si la dinamica evolutiei tehnologice;

responsabilizarea pentru asigurarea calitatii sistemelor/ proceselor/ produselor

de a crea un vocabular specific domeniului;

a dezvolta abilitati de analizare, planificare, coordonare, monitorizare si evaluare a lucrarilor de montaj pentru organe de masini si mecanisme

Prin parcurgerea modulului se urmareste dobandirea competentelor descrise in Standardele de Pregatire Profesionala, documente care stau la baza Sistemului National de Calificari Profesionale. Modulul se va utiliza impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii.

Lista competentelor specifice unitatilor de competenta din modul

In modulul "ASAMBLARI MECANICE SI TRANSMITEREA MISCARII" au fost corelate competentele din unitatea de competenta tehnica cu continuturile.

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGICE

1. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de: dificultatea temelor, nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat, ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite. Parcurgerea continuturilor se va realiza in integralitatea lor.

Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona in timp, de a utiliza activitati variate de invatare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor modulului "ASAMBLARI MECANICE SI TRANSMITEREA MISCARII " in ordinea prezentata:

1.     Organe de masini:

Osii

Arbori

Lagare

Cuplaje

Ghidaje

Rol functional, cerinte impuse, parti componente, tipuri constructive, materiale, domenii de utilizare, simbolizare,lucrari specifice, lucrari de intretinere si reglare, respectarea normelor de protectia mediului si NTSM

2.     Transmisii mecanice:

Transmisii prin curele

Transmisii prin cabluri

Transmisii prin lanturi

Transmisii cu roti de frictiune; variatoare

Transmisii prin roti dintate

Rol functional, parti componente, tipuri constructive, avantaje/dezavantaje, materiale, domenii de utilizare, simbolizare, operatii de montaj, SDV-uri specifice, lucrari de intretinere si reglare, respectarea normelor de protectia mediului si NTSM.

3.     Structura procesului tehnologic de asamblare:

- operatiile si fazele de asamblare, manuirile, piesa de baza, completul, subansamblul, ansamblul

4.     Documente tehnologice necesare realizarii operatiei de asamblare:

- scheme de asamblare, fise tehnologice si planuri de operatii, ciclograma asamblarii

5.     Metode de asamblare:

- metoda interschimbabilitatii totale, metoda interschimbabilitatii partiale, metoda sortarii, ajustarii, reglarii.

6.     Pregatirea pieselor pentru asamblare:

- retusare, razuire, rodare, lepuire, lustruire, gaurire, alezare, filetare, spalare

7.     Asamblari nedemontabile:

asamblari prin presare (prin incalzire sau racire, prin deformare)

asamblari prin lipire (lipire moale, lipire tare, metode de lipire)

asamblari prin nituire (fazele operatiei de nituire, masini de nituit). NTSM la nituire

asamblari prin sudare, NTSM la sudare

8.     Asamblari demontabile:

asamblari prin pene si stifturi, prin caneluri, prin conuri, cu elemente elastice

asamblari prin filet (parti componente, siguranta in exploatare, asigurarea piulitelor impotriva autodesfacerii, scule folosite la montare si demontare

2. Parcurgerea continuturilor modulului «Asamblari mecanice si transmiterea miscarii» si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competentelor tehnice generale aferente, in scopul pregatirii profesionale a elevilor si dezvoltarii capacitatilor care sa le permita integrarea pe piata muncii.

Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care invata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmand sa i le puna mai bine in valoare;

fiind o structura elastica, modulul poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte in plan orizontal, iar pe alta parte, in plan vertical, peste / langa alte module parcurse, in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se inscrie perfect in linia imperativului educatiei permanente.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii ale educatiei:

Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.

Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.

Elevii au stiluri proprii de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

Elevii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.

Elevii invata mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

Alegerea mijloacelor didactice se va realiza in stransa corelatie cu metodele didactice si cu continutul stiintific al lectiei. Se vor folosi mijloace didactice specifice cabinetelor si laboratoarelor de metrologie.

Autorii recomanda desfasurarea procesului instructiv-formativ conform strategiilor moderne de invatare, eventual integrate intr-un sistem multimedia, astfel incat sa fie mentinut si stimulat interesul elevilor pe tot parcursul lectiilor si activitatilor aplicative realizate si sa fie realizat impactul dorit prin studierea acestei modul.

Procesul de predare - invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elevi. In acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte si modalitati de lucru:

Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

- gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens fise de lucru;

- fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;

- fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

- prezentarea temelor in mai multe moduri (raport sau discutie sau grafic);

Diferentierea cunostintelor, prin:

- abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

- formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

- utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin indrumator, grupurilor de studiu.

Diferentierea raspunsului, prin:

- utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.

3. Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandam:

Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor lor fata de o sarcina data.

Investigatia.

Brainstorming

Lucrul in grup

Invatare prin realizare practica

Sudiu de caz

Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare.

Metoda exercitiilor practice

Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

Fise de observatie si fise de lucru

Chestionarul

Fise de autoevaluare

Proiectul

Portofoliul

Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza o singura data. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate.

La incheierea cu succes a unei evaluari, este suficient un feedback de felicitare. In cazul unei incercari nereusite, este esentiala transmiterea unui feedback clar si constructiv. Acesta trebuie sa includa discutii in legatura cu motivele care au dus la insucces si identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum si a sprijinului suplimentar de care elevul are nevoie.

MODULUL VII: SISTEME DE ACTIONARE

I. NOTA INTRODUCTIVA

Locul modulului in cadrul planului de invatamant

Modulul "Sisteme de actionare" se studiaza in anul I postliceala, nivelul 3 avansat, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificarea Tehnician aparate electromedicale.

Competentele vizate prin acest modul au caracter tehnic general, facand parte din cunostintele absolut necesare acestui nivel de calificare al absolventilor

Modulul face parte din "Cultura de specialitate" (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de 35 de ore, din care:

- laborator tehnologic -15 ore.

Lista competentelor specifice unitatilor de competenta din modul

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGICE

Modulul ,,Sisteme de actionare" ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente tehnice in legatura cu realizarea unor sisteme de actionare specifice fiecarui domeniu de calificare.

Parcurgerea continuturilor se va realiza in integritatea lor, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare.

Pentru formarea competentelor stabilite prin curriculum, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

1. Sisteme de actionare specifice domeniului

1.1.Definirea sistemului de actionare.

1.2.Componentele sistemului de actionare:

- Sistem de actionare: ansamblul format din motor, instalatia de comanda, sistem de transmitere a miscarii, masina de lucru pentru obtinerea lucrului mecanic.

- Componentele sistemului de actionare : motoare, masini de lucru, instalatie de comanda (aparatele electrice si electronice de actionare, comanda, protectie si semnalizare), sistem de transmisie a miscarii.

- Rolul functional: motorului, masinii de lucru, sistemul de transmisie a miscarii, instalatiei de comanda a motorului

- Ansamblu:sistem tehnic specific domeniului

2. Functionarea sistemelor de actionare

2.1. Tip de actionare: electromecanica, hidraulica, pneumatica

2.2 Schema functionala: reprezentare grafica simpla pentru intelegerea principiului de functionare a unei actionari

2.3. Scheme de alimentare si comanda: pentru pornirea automata a actionarilor cu motoare asincrone, pentru pornirea automata a actionarilor cu motoare de curent continuu

2.4.Schema electrica de actionare: de forta, de comanda

2.5. Executare legaturi functionale:  legaturi electrice si mecanice (montare aparataj, motor de actionare, conductoare/cabluri de legatura)

2.5. Verificarea continuitatii: masuratori cu ohmmetrul sau alte metode

2.6. Citirea schemei electrice de actionare .

2.7. Manevre de conectare si deconectare: comenzile aparatelor de comutatie.

2.8. Parametrii de functionare: intensitatea curentului electric, tensiunea electrica, turatia

2.9. Urmarirea functionarii: urmarire vizuala

Numarul de ore alocat fiecarei teme ramane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor.

Laboratorul tehnologic se recomanda sa se desfasoare in cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/si filme didactice tematice, planse didactice, panoplii si machete didactice sau/si functionale, seturi de scheme de sisteme de actionare electrica, in care pot fi evidentiate echipamentele si aparatele electrice componente, bibliografie tehnica selectiva s.a.

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesul de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificarii optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirea orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpul alocat s.a. In context, lucrul in grup, simularea, practica in atelier / laborator / la locul de munca, discutiile de grup, prezentarile video, multimedia si electronice, vizitele etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii elevilor .

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandam :

Observarea sistematica a elevilor pe baza unei fise de observare

Investigatia.

Brainstorming

Lucrul in grup

Invatare prin realizare practica

Sudiu de caz

Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare.

Metoda exercitiilor practice

Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

Fise de observatie si fise de lucru

Chestionarul

Fise de autoevaluare

• Miniproiectul -  prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.

• Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta

MODULUL VIII: MASURARI SPECIALE IN APARATURA ELECTROMEDICALA

I. NOTA INTRODUCTIVA

Locul modulului in cadrul planului de invatamant

Modulul "Masurari speciale in aparatura electromedicala" se studiaza in anul I postliceala, nivelul 3 avansat, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificarea Tehnician aparate electromedicale.

Competentele vizate prin acest modul au caracter tehnic general, facand parte din cunostintele absolut necesare acestui nivel de calificare al absolventilor.

Modulul face parte din "Cultura de specialitate" (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de 140 de ore, din care:

- laborator tehnologic - 35 ore

- instruire practica - 35 ore.

Lista competentelor specifice unitatilor de competenta din modul

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGICE

Modulul "Masurari speciale in aparatura electromedicala" se studiaza pe parcursul anului I, in vederea obtinerii calificarii Tehnician aparate electromedicale, corespunzatoare nivelului 3 avansat din cadrul Sistemului National de Calificari Profesionale.

La nivelul 3 avansat, prin unitatile de competenta tehnice specializate, elevii se vor familiariza cu: structura interna, principiile de functionare, caracteristicile, parametrii specifici si regimurile de functionare ale componentelor active de circuit.

Programa modulului trebuie utilizata impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala, pentru a corela, in permanenta, criteriile de performanta ale competentelor agregate in modul cu continuturile incluse, rezultate din conditiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanta respective.

Procesul de predare invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens se recomanda realizarea unei evaluari initiale care sa permita obtinerea unor informatii relevante despre stilul de invatare al elevilor (auditiv, vizual, practic) si tipul de inteligenta al acestora. Aceste informatii vor sta la baza adaptarii strategiilor de predare-invatare la particularitatile elevilor.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a oricarui copil, acceptand ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au nevoie si care le cer, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mic progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesului de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificari optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirii orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpului alocat s.a. In context, lucrul in grup, simularea, discutiile de grup, prezentarile video, multimedia si electronice, temele si proiectele integrate, vizitele etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii elevilor .

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia de didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Pentru a se asigura contactul cu echipamente specifice domeniului care nu exista in unitatea de invatamant se recomanda efectuarea unor vizite didactice la agenti economici de profil, institute de cercetare si de proiectare.

Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandand cu precadere aplicatiile practice individuale, metoda descoperirii, a demonstratiei, conversatia euristica, Brainstorming, lucrul in grup, invatare prin realizare practica, studiu de caz.

Evaluarea trebuie sa vizeze mai ales interpretarea creativa a informatiilor si capacitatea de a rezolva o situatie-problema.

Evaluarea se poate realiza prin :

fise de observatie,

fise de evaluare si de autoevaluare,

teste de verificarea cunostintelor cu itemi cu alegere multipla, itemi alegere duala, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip intrebari structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.

Achizitia noilor cunostinte, integrarea acestora in sistemul celor anterioare si valorificarea lor prin transfer si creativitate, vizeaza formarea unui specialist capabil sa raspunda cerintelor cu pronuntat caracter aplicativ, cerinte specifice economiei actuale si, mai ales, domeniului electronica si automatizari.

Programa ofera o suficienta flexibilitate in tratarea temelor propuse, lasand la latitudinea profesorului fixarea numarului de ore aferent fiecarui continut, precum si modul de abordare metodica.

Se recomanda parcurgerea continuturilor, grupate pe temele specificate mai jos

1.     Masurari

a.     Unitati de masura

b.     Sisteme de unitati de masura

2.     Procesul de masurare

a.     Mijloace de masurare

b.     Metode de masurare

3.     Aparate analogice indicatoare

a.     Principiul de functionare

b.     Clasificarea aparatelor de masurat indicatoare

c.      Partile componente ale aparatelor de masurat

4.     Aparate magnetoelectrice

a.     Principiul de functionare

b.     Descrierea aparatului

c.      Functionare

d.     Utilizari

5.     Masurarea intensitatii curentului electric. Ampermetre

6.     Masurarea tensiunilor. Voltmetre

7.     Masurarea rezistentelor electrice

8.     Aparate feromagnetice

a.     Principiul de functionare

b.     Descrierea aparatului

c.      Functionare

d.     Utilizari

9.     Aparate electrodinamice

a.     Principiul de functionare

b.     Descrierea aparatului

c.      Functionare

d.     Utilizari

10.  Aparate ferodinamice

11.  Masurarea puterii electrice in c.c.

12.  Masurarea puterii electrice in circuite de c.a. monofazat

a.     Masurarea puterii aparente

b.     Masurarea puterii active

c.      Masurarea puterii reactive

13.  Masurarea energiei electrice in circuite de c.a. monofazat

14.  Masurarea puterii electrice si energiei electrice in circuite de c.a. trifazat

a.     Masurarea puterii active in circuite trifazate

b.     Masurarea puterii reactive in circuite trifazate

c.      Masurarea energiei electrice in circuite trifazate

15.  Aparate si metode pentru masurarea impedantelor

16.  Masurarea frecventelor

17.  Osciloscopul

a.     Constructie

b.     Functionare

c.      Masurari cu ajutorul osciloscopului

18.  Voltmetre electronice

MODULUL IX: UTILIZAREA COMPONENTELOR SI CIRCUITELOR ELECTRONICE

I.        NOTA INTRODUCTIVA

Locul modulului in cadrul planului de invatamant

Modulul "Utilizarea componentelor si circuitelor electronice" se studiaza in anul I scoala postliceala, nivelul 3 avansat, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificarea Tehnician aparate electromedicale.

Competentele vizate prin acest modul au caracter tehnic general, facand parte din cunostintele absolut necesare acestui nivel de calificare al absolventilor

Modulul face parte din "Cultura de specialitate" (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de 140 de ore, din care:

laborator tehnologic - 70 ore;

instruire practica - 35 ore.

Lista competentelor specifice unitatilor de competenta din modul

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGICE

Modulul  "Utilizarea componentelor si circuitelor electronice" ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente tehnice:

de identificare a componentelor si circuitelor electronice;

de utilizare a componentelor si circuitelor electronice ;

de utilizare a programelor informatice specializate pentru simulare comuterizata.

Programa modulului trebuie utilizata impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala, pentru a corela, in permanenta, criteriile de performanta ale competentelor agregate in modul cu continuturile incluse, rezultate din conditiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanta respective.

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare.

Pentru formarea competentelor stabilite prin curriculum, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu caracter preponderent aplicativ.

Tabelul de corelare intre competente si continuturi, prezentat la punctul II, specifica din ce unitati de competenta provin competentele care se agrega si care sunt continuturile ce permit profesorului sa formeze, elevului sa demonstreze si evaluatorului sa evalueze performanta vizata de respectivele competente. Se va tine cont de faptul ca profesorul are libertatea de a alege ordinea continuturilor si modul de organizare a activitatilor de invatare, in raport cu experienta si viziunea proprie.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

COMPONENTE ELECTRONICE

Dioda semiconductoare

Caracteristica diodei semiconductoare

Tipuri de diode

Tranzistorul bipolar

Structura si principiul de functionare

Regimul static de functionare. Caracteristicile statice

Tipuri de conexiuni

Parametrii principali care limiteaza functionarea tranzistorului

Circuite de polarizare

Regimul dinamic de functionare

Circuite echivalente

Tranzistorul unipolar cu efect de camp cu jonctiune

Structura si principiul de functionare

Caracteristici

Tranzistorul unipolar cu efect de camp tip MOS

Structura si principiul de functionare

Caracteristici

Tiristorul

Structura si principiul de functionare

Caracteristici

Diacul

Structura si principiul de functionare

Caracteristici

Triacul

Structura si principiul de functionare

Caracteristici

Dispozitive optoelectronice

Principiul de functionare

Tipuri ( fotodioda, fotoelementul, fototranzistorul, fototiristorul, dioda electroluminiscenta, optocuplorul)

Teme propuse pentru laborator tehnologic

Trasarea caracteristicii statice a diodei redresoare.

Trasarea caracteristicilor statice ale tranzistorului bipolar si a dreptei de sarcina statica.

Trasarea caracteristicilor statice ale tranzistorului MOS.

Studiul dispozitivelor optoelectronice.

CIRCUITE ELECTRONICE

Amplificatoare electronice

Parametri

Amplificatoare de tensiune

Amplificatoare de curent

Amplificatoare de putere

Amplificatoare cu reactie

Amplificatoare operationale

Amplificatoare de banda larga

Amplificatoare selective

Amplificatoare de c. c. (amplificatoare diferentiale)

Oscilatoare

Oscilatoare LC

Oscilatoare cu cristal de cuart

Oscilatoare RC

Circuite pentru formarea impulsurilor

Limitatoare

Circuite de derivare

Circuite de integrare

Circuite pentru generarea impulsurilor

Circuite basculante

Generatoare de tensiune liniar variabila

Teme propuse pentru laborator tehnologic:

1.               Studiul amplificatoarelor cu tranzistoare

2.               Studiul circuitelor cu AO

3.               Studiul oscilatoarelor LC

4.               Studiul oscilatoarelor RC

5.               Studiul limitatoarelor

6.               Studiul circuitelor basculante astabile

7.               Studiul circuitelor basculante monostabile

8.               Studiul circuitelor basculante bistabile

9.               Studiul generatorului de tensiune liniar variabila

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesul de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificari optime ale acestora, individualizarii invatarii, largirii orizontului si perspectivelor educationale, diferentierii sarcinilor si timpului alocat s.a. In context, lucrul in grup, simularea, aplicatiile practice din laborator etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii elevilor .

Alegerea mijloacelor didactice se va realiza in stransa corelatie cu metodele didactice si cu continutul stiintific al lectiei. Se vor folosi mijloace didactice specifice cabinetelor/laboratoarelor de electrotehnica.

Se recomanda utilizarea: fiselor de lucru, cataloagelor de componente, panopliilor functionale cu montaje ale componentelor de circuit, suporturilor de curs / aplicative audio-video sau/si multimedia; soft-urilor educationale specifice.

Desfasurarea procesului instructiv-formativ trebuie sa se realizeze in conformitate cu strategiile moderne de invatare, eventual integrate intr-un sistem multimedia, astfel incat sa fie mentinut si stimulat interesul elevilor pe tot parcursul lectiilor si activitatilor aplicative realizate si sa fie realizat impactul dorit prin studierea acestei discipline.

Evaluarea este implicita demersului pedagogic curent, permitand atat profesorului, cat si elevului sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si a cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor si sa realizeze corectiile care se impun, in vederea reglarii procesului de predare - invatare.

Se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente de evaluare: observarea sistematica, pe baza unei fise de observare; fise de lucru; proba practica; teste cu itemi obiectivi si semiobiectivi; investigatia; proiectul; autoevaluarea s.a.

Pentru integrarea sistemica a cunostintelor dobandite, elevii pot fi evaluati, de exemplu, prin portofolii, eseuri libere sau structurate, referate tematice etc.

MODULUL X : ACTIONARI ELECTRICE IN APARATURA ELECTROMEDICALA

I.        NOTA INTRODUCTIVA

Locul modulului in cadrul planului de invatamant

Modulul "Actionari electrice in aparatura electromedicala" se studiaza in anul I scoala postliceala, nivelul 3 avansat, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificarea Tehnician aparate electromedicale.

Competentele vizate prin acest modul au caracter tehnic general, facand parte din cunostintele absolut necesare acestui nivel de calificare al absolventilor

Modulul face parte din "Cultura de specialitate" (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de 105 de ore , din care:

laborator tehnologic - 35 ore;

instruire practica - 35 ore.

Lista competentelor specifice unitatilor de competenta din modul

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGICE

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de:

dificultatea temelor

nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat

ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a abilitatilor practice proprii grupului instruit.

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

Pentru dobandirea de catre elevi a competentelor prevazute in SPP-uri, activitatile de invatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu accent preponderent pe activitatile de invatare cu caracter practic, aplicativ.

Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului, recomandam ca in procesul de invatare - predare sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune, cum ar fi:

efectuarea unor lucrari practice si de laborator

realizarea unor miniproiecte din domeniul calificarii

Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directa, observarea independenta), metode expozitive (explicatia, descrierea, exemplificarea) poate conduce la dobandirea de catre elevi a competentelor specifice calificarii.

Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care invata, urmarind valorificarea disponibilitatilor sale;

fiind o structura flexibila, modulul poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

modulul ofera maximum de deschidere, pe de o parte in plan orizontal, iar pe alta parte, in plan vertical, peste/langa alte module parcurse; in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module, ceea ce se inscrie in linia imperativului educatiei permanente.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii:

Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.

Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.

Elevii au stiluri proprii de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.

Elevii invata mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

Procesul de predare - invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev.

In acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte si modalitati de lucru:

q      Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

T    gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens fise de lucru;

T    fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;

T    fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

T    prezentarea temelor in mai multe moduri (raport, discutie sau grafic);

q      Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

T    abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

T    utilizarea verificarii de catre un coleg, a verificarii prin indrumator;

q      Diferentierea raspunsului, prin:

T    utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a tuturor copiilor, acceptand faptul ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor. Pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, metodele se vor adapta la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de invatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandam :

Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea capacitatilor si atitudinilor lor fata de o sarcina data.

Investigatia.

Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune/modifica programul propriu de invatare.

Metoda exercitiilor practice

Lucrul cu modele

Brainstorming

Lucrul in grup

Invatare prin realizare practica

Studiu de caz

Instrumente de evaluare utilizate pot fi diferite, ca:

Fise de observatie si fise de lucru

Chestionar

Fise de autoevaluare

Lucrari practice executate sub observatia cadrului didactic

Miniproiect - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.

Portofoliu- ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

1.Motoare electrice

• elemente constructive
• principiul de functionare
• parametrii de functionare
• simbolizarea
• alegerea motoarelor electrice de actionare specifice domeniului

2.Scheme de actionare a diferitelor tipuri de motoare electrice - elemente componente, realizare, functionare

• scheme de comanda
• scheme de alimentare
• analiza schemelor electrice
• argumentarea dificultatilor care intervin in realizarea conexiunilor
• compararea parametrilor tehnico- functionali

3.     Documentatie tehnica

norme, prescriptii si proceduri ale constructorului

carti tehnice

cataloage interne

MODULUL XI: UTILIZAREA INSTALATIILOR DE ELECTROALIMENTARE

I.        NOTA INTRODUCTIVA

Locul modulului in cadrul planului de invatamant

Modulul "Instalatii de electroalimentare" se studiaza in anul I postliceala, nivelul 3 avansat, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificarea Tehnician aparate electromedicale.

Competentele vizate prin acest modul au caracter tehnic general, facand parte din cunostintele absolut necesare acestui nivel de calificare al absolventilor

Modulul face parte din "Cultura de specialitate" (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de 100 de ore , din care:

- laborator tehnologic -35 ore;

- stagiu de pregatire practica -30 ore.

Lista competentelor specifice unitatilor de competenta din modul

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III.SUGESTII METODOLOGICE

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

1.     Pentru atingerea competentelor dorite, activitatile de laborator utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice: documentarea cu ajutorul Internetului, utilizari de materiale si programe inregistrate pe suport electronic, vizite de documentare la agentii economici, lucrari practice, teste de evaluare etc.

Instruirea se va realiza in laboratoare tehnologice cu o buna dotare materiala.

Prin natura activitatilor de invatare, elevii vor trebui pregatiti pentru a evolua in situatii adaptative complexe, in care nici din punct de vedere profesional nu exista raspunsuri 'unice' sau 'cele mai bune'.

Se va avea in vedre utilizarea metodelor specifice de lucru in cazul elevilor cu cerinte educationale speciale.

2.     Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Se evalueaza numai competentele corespunzatoare modulului. O competenta se evalueaza o singura data. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluare continua, prin aplicarea instrumentelor de evaluare continua prevazute in Standardul de Pregatire Profesionala (probe orale, probe scrise, probe practice).

Se recomanda parcurgerea continuturilor, grupate pe temele specificate mai jos.

1. Surse de alimentare utilizate in automatizari

Notiuni generale

Clasificarea surselor de alimentare utilizate in automatizari

Parametrii principali ai surselor de alimentare

2. Surse chimice de electroalimentare

Constructie

Principiul de functionare

3. Conversia tensiunilor alternative

Redresoare necomandate monofazate

scheme electrice

functionare

diagrame de semnal

caracteristici

Redresoare necomandate polifazate

scheme electrice

functionare

diagrame de semnal

caracteristici

Redresoare comandate

scheme electrice

functionare

diagrame de semnal

regimul de functionare fara intreruperi de curent

Filtre

- scheme electrice

functionare

4. Conversia tensiunilor continue

- Variatoare de c.c. cu contactor static ideal

- Contactoare statice de c.c. Metode si circuite de stingere fortata

- Variatoare de c.c. cu tiristoare

- Invertoare automate

Invertoare cu tranzistoare

Invertoare cu tiristoare

5. Stabilizatoare de tensiune

Stabilizatoare de tensiune parametrice

Stabilizatoare de tensiune cu reactie

Stabilizatoare de tensiune cu ambele polaritati

Protejarea stabilizatoarelor

Stabilizatoare de tensiune cu amplificatoare operationale

6. Surse de tensiune in comutatie

Surse de tensiune in comutatie cu transfer direct

Surse de tensiune in comutatie cu transfer indirect

Alimentarea in comutatie cu frecventa variabila

Convertorul autoblocat

Teme de laborator

Studiul redresoarelor necomandate

Studiul redresoarelor comandate

Studiul stabilizatoarelor de tensiune

Studiul variatoarelor de tensiune

MODULUL XII: managementul calitatii

I.        NOTA INTRODUCTIVA

Locul modulului in cadrul planului de invatamant

Modulul "Manegementul calitatii" se studiaza in anul II scoala postliceala, nivelul 3 avansat, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificarea Tehnician aparate electromedicale.

Competentele vizate prin acest modul au caracter tehnic general, facand parte din cunostintele absolut necesare acestui nivel de calificare al absolventilor

Modulul face parte din "Cultura de specialitate" (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de 60 de ore, din care:

- laborator tehnologic - 30 ore.

Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

3. Managementul calitatii

3.1. - Monitorizeaza principiile de management al calitatii

3.2. - Coordoneaza controlul statistic

3.3. - Actioneaza pentru mentinerea sistemului de asigurarea calitatii

3.4. - Aplica tehnici de imbunatatire continua a calitatii

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGICE

Continuturile modulului "Managementul calitatii" vor fi abordate de catre profesorul economist in orele de teorie si de laborator tehnologic (LT)

Acesta are rolul de facilitator, comunicator, colaborator implicand activ pe cel ce invata.

Se pot utiliza metode ca: observatia, munca independenta, experimentul, simularea, problematizarea, jocul de rol, exercitiul, discutiile in grup care stimuleaza critica, invatarea prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc.

Pentru atingerea competentelor, activitatea de predare - invatare in cadrul modulului "Managementul calitatii" se poate desfasura in sala de clasa cu profesorul de specialitate, iar laboratorul tehnologic se poate realiza atat in laboratorul de specialitate al scolii cat si la agentul economic de profil.

Recomandam abordarea continuturilor corelate cu competentele in ordinea prevazuta in tabelul de la punctul III.

Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregatire Profesionala de catre profesor si prezentate elevului. Elevul poate fi integrat in evaluarea activitatii sale, consolidand astfel, capacitatea de a se autoevalua si marind gradul de transparenta a acordarii notelor.

Evaluarea finala a competentelor trebuie realizata in concordanta cu precizarile incluse in Standardul de Pregatire Profesionala.

Evaluarea pe parcursul anului se realizeaza prin diverse tipuri de probe de evaluare (orale, scrise, practice), in functie de specificul competentei.

Promovarea modulului este demonstrata prin atingerea tuturor competentelor specificate in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Pentru cele patru competente , laboratorul tehnologic se poate organiza la agentii economici din domeniul de activitate specific, elevul urmand sa observe activitatea cotidiana a acestora.

Repartizarea numarului de ore pe continuturi tematice se realizeaza in functie de ritmul de invatare al elevilor si de complexitatea continutului.

Se vor promova metode activ - participative, centrate pe elev, care dezvolta gandirea, incurajeaza participarea elevilor, dezvolta creativitatea si realizeaza o comunicare multidirectionala

Activitatile la lectii vor fi variate, astfel incat, indiferent de stilul de invatare caracteristic, toti elevii sa dobandeasca competentele necesare.

Se recomanda de asemenea organizarea predarii - invatarii utilizand activitati diferentiate pe grupuri de elevi care faciliteaza procesul de invatare. Aceasta metoda se poate aplica pentru verificarea intre colegi (verificari si evaluari ale lucrarilor intre colegi), joc de rol (elevii se ajuta reciproc, iar profesorul ii indruma pentru o invatare eficienta).

Procesul de evaluare pe parcursul anului si evaluarea finala trebuie sa urmareasca gradul de dobandire a competentelor si nu nivelul de cunostinte acumulate. Cunostintele stiintifice nu reprezinta decat cadrul in care se dezvolta competentele.

Pe parcursul anului elevul trebuie sa fie supus evaluarii prin probe de evaluare diferite, in momente diferite, iar rezultatul final al evaluarii (atingerea competentelor) va avea in vedere progresul realizat de acesta.

Profesorul isi elaboreaza pachete de evaluare pentru toate competentele incluse in modul. Pentru a veni in sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluarii pe competente.

Exemplificarea unui pachet de evaluare pe o competenta

Activitate: Efectueaza controlul statistic asupra lotului de marfa "Q"

UC: 3 Managementul calitatii

3.2: Efectueaza controlul statistic

Evaluatorul (profesorul) va evalua elevul pe baza unui portofoliu pe care elevii il vor realiza sub indrumarea acestuia, la orele de curs si la laboratorul tehnologic efectuat la agentul economic.

Cerinta:

Participati la o receptie cantitativa si calitativa efectuata la agentul economic (la care faceti laboratorul tehnologic) si intocmiti un PORTOFOLIU, care sa cuprinda urmatoarele elemente:

1.     Locul receptiei (societatea comerciala, spatiul de desfasurare al receptiei);

2.     Sortimentul de marfa

3.     Documentele verificate la receptie;

4.     Verificarea identitatii si cantitatii lotului de marfa;

5.     Modul de efectuare a verificarii calitatii la receptie;

6.     Planul de control aplicat, parametrii si simbolurile corespunzatoare, documente de referinta (standarde, specificatii);

7.     Analiza esantioanelor: examinarea ambalajului, analiza senzoriala, (organoleptica), analiza fizico-chimica, microbiologica, etc.

8.     Tipurile de defecte constatate si caracterizarea lor; interpretarea rezultatelor;

9.     Decizia finala privind lotul supus receptiei;

10.  Documente completate cu prilejul receptiei.

Nota: PORTOFOLIU poate sa contina si alte elemente pe care le considerati relevante. Se recomanda realizarea activitatii in patru saptamani.

Certificarea competentei se obtine daca toate sarcinile de lucru sunt indeplinite. Sarcinile neindeplinite se vor reevalua dupa o perioada de pregatire folosindu-se acelasi instrument de evaluare.

Precizari pentru aplicarea probei de evaluare:

elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de invatare;

elevul va realiza operatiile practice cerute inainte de evaluare la fiecare etapa de invatare;

certificarea competente se va realiza in urma evaluarii formative;

pentru buna desfasurare a evaluarii se recomanda:

folosirea unui spatiu amenajat corespunzator (la agentul economic);

evaluarea elevilor pe durata desfasurarii probei se realizeaza fara interventia evaluatorului.

inregistrarea performantei se va realiza printr-o fisa de observare completata de profesor pe parcursul probei.

Sugestii privind dovezile evaluarii

fisa de observare, care trebuie sa fie elaborata conform criteriilor de performanta si conditiilor de aplicabilitate, utilizata pentru evaluarea prin probe practice constituie dovada a evaluarii.

pentru probele scrise dovezi ale evaluarii sunt considerate: fisele de lucru, testele de evaluare, chestionarele, proiectele, portofoliile.

orice alt material elaborat de catre elev sau utilizat de catre profesor pentru evaluare poate constitui o dovada a evaluarii competentelor elevului.

MODULUL XIII : UTILIZAREA CHIMIEI IN STUDIUL APARATELOR ELECTROMEDICALE

I. NOTA INTRODUCTIVA

Locul modulului in cadrul planului de invatamant

Modulul "Utilizarea chimiei in studiul aparatelor electromedicale" se studiaza in anul II scoala postiliceala, nivelul 3 avansat, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din profilul tehnic.

Modulul face parte din "Cultura de specialitate" (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de 90 de ore , din care:

-laborator tehnologic -30 ore;

-instruire practica - 30 ore;

Lista competentelor specifice unitatilor de competenta din modul

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGICE

Modulul ,, Utilizarea chimiei in studiul aparatelor electromedicale" ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente tehnice in utilizarea fizicii fiecarui domeniu de calificare.

Parcurgerea continuturilor se va realiza in integritatea lor, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare.

Pentru formarea competentelor stabilite prin curriculum, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

1. Notiuni chimice de baza utilizate in studiul aparatelor electromedicale

1.1.Notiuni fundamentale folosite.

1.2.Starea gazoasa si legile gazelor.

1.3.Solutii si exprimarea concentratiei solutiilor.

1.4.Starea solida si tipuri de legaturi chimice.

2. Efecte energetice in fenomenele chimice folosite in studiul aparatelor electromedicale

2.1. Caldura de reactie

2.2. Reactii exoterme si endoterme

2.3. Entalpia.

2.4. Legea lui Hess

2.5. Entropia

2.6. Entalpia libera

3. Reactii chimice - fenomene ce se petrec in timp

3.1. Teoria ciocnirilor. Energia de activare.

3.2. Viteza de reactie si factorii care o influenteaza

3.3. Echilibrul chimic

3.4. Reactii cu transfer de protoni

3.5. Reactii cu schimb de electroni

4. Tehnici de laborator folosite in studiul aparatelor electromedicale

4.1. Determinarea constantelor fizice: densitate, vascozitate, caldura specifica, caldura de neutralizare, tensiune superficiala, punct de topire, punct de fierbere, punct de congelare.

4.2. Metode de separare: distilare, extractie, absorbtie, cristalizare, sublimare.

4.3. Metode electrochimice de analiza: electrogravimetrie, conductometrie, potentiometrie, pH-metrie.

4.4. Metode optice de analiza: colorimetrie, fotocolorimetrie, spectrometrie, refractometrie.

4.5. Metode cromatografice de analiza: cromatografia pe hartie, cromatografia pe coloana

4.6. Metode de analiza cantitativa: gravimetria, volumetria.

Numarul de ore alocat fiecarei teme ramane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor.

Instruirea teoretica si laboratorul tehnologic se recomanda sa se desfasoare in cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/si filme didactice tematice, planse didactice, panoplii si machete didactice sau/si functionale, in care pot fi evidentiate echipamentele si aparatele componente, bibliografie tehnica selectiva s.a.

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesul de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificarii optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirea orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpul alocat s.a. In context, lucrul in grup, simularea, practica in atelier / laborator / la locul de munca, discutiile de grup, prezentarile video, multimedia si electronice, vizitele etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii elevilor .

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandam :

- Observarea sistematica a elevilor pe baza unei fise de observare

- Investigatia.

- Brainstorming

- Lucrul in grup

- Invatare prin realizare practica

- Studiu de caz

- Rezolvare de probleme

- Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare.

- Metoda exercitiilor practice

- Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

- Fise de observatie si fise de lucru

- Chestionarul

- Fise de autoevaluare

- Miniproiectul - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.

- Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta

MODULUL XIV: DEZVOLTAREA UNEI AFACERI IN DOMENIU

I.        NOTA INTRODUCTIVA

Locul modulului in cadrul planului de invatamant

Modulul "Dezvoltarea unei afaceri in domeniu" se studiaza in anul II scoala postliceala, nivelul 3 avansat, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificarea Tehnician aparate electromedicale.

Competentele vizate prin acest modul au caracter tehnic general, facand parte din cunostintele absolut necesare acestui nivel de calificare al absolventilor

Modulul face parte din "Cultura de specialitate" (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de 30 de ore , din care:

- instruire practica - 30 ore.

Lista competentelor specifice unitatilor de competenta din modul

Modulul "Dezvoltarea unei afaceri in domeniu" are urmatoarele competente carora li se aloca 1.0 credite:

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGICE

Modulul "Dezvoltarea unei afaceri in domeniu" vizeaza:

- formarea unor abilitati de identificare, analizare si valorificare a unor oportunitati de afaceri in domeniul transporturilor si service-ului auto;

- constientizarea importanta respectarii unor principii etice pentru succesul unei afaceri.

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare.

Pentru formarea competentelor stabilite prin curriculum, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu caracter preponderent aplicativ.

Tabelul de corelare intre competente si continuturi, prezentat la punctul II, specifica din ce unitati de competenta provin competentele si care sunt continuturile ce permit profesorului sa formeze, elevului sa demonstreze si evaluatorului sa evalueze performanta vizata de respectivele competente. Se va tine cont de faptul ca profesorul are libertatea de a alege ordinea continuturilor si modul de organizare a activitatilor de invatare, in raport cu experienta si viziunea proprie.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

1. Cadrul legal de dezvoltare a unei afaceri

legislatie, politici si programe de dezvoltare regionale si locale, sisteme fiscale, politici financiare, Carta Europeana a Intreprinderilor Mici si Mijlocii

2. Prospectarea pietei in domeniul de specializare

2.1.    Surse de informare cu privire la piata (mass-media, Internet, statistici, prognoze, programe europene si regionale)

2.2.    Criterii de selectie a unor oportunitati de afaceri (resurse necesare, scenarii posibile privind evolutia afacerii, puncte tari, puncte slabe)

2.3.    Selectarea oportunitatilor de afaceri intr-un context dat (studiu de caz)

3. Documentatia necesara dezvoltarii unei afaceri

3.1.    Datele firmei (date de identificare, persoane de contact, cod fiscal, cod unic de inregistrare, sfera de activitate, forma juridica, valoarea capitalului, asociati, pozitia actuala a firmei pe piata si fata de concurenta, conturi bancare deschise

3.2.    Descrierea afacerii (capacitatea investita, structura produselor sau serviciilor oferite, segmentul de piata si potentialii clienti, conditii legate de brevete, licente, autorizatii si avize necesare functionarii, valori estimate in realizarea veniturilor)

3.3.    Planul de afacere

Etape de elaborare (culegerea informatiilor cu privire la piata din domeniu, planificarea efectiva a activitatilor, redactarea planului de afaceri

Elementele structurale ale planului (cuprins, sumar, descrierea afacerii, produsele si serviciile firmei, planul de marketing, planul operational, managementul si organizarea afacerii, planul financiar, anexele planului de afaceri)

3.4. Costuri si cheltuieli in dezvoltarea unei afaceri (pentru cheltuieli legate de teren si de constructie, legale si profesionale, licente si autorizatii, publicitate si promotie, costul materiilor prime si materialelor, costuri de personal, de formare si training, impozite si taxe, chirii, utilitati, intretinere si reparatii, licente, costuri administrative)

3.5. Accesarea unor surse de finantare (imprumuturi bancare)

4. Promovarea produselor sau serviciilor oferite pentru cheltuieli legate de teren si de constructie, legale si profesionale, licente si autorizatii, publicitate si promotie, costul materiilor prime si materialelor, costuri de personal, de formare si training, impozite si taxe, chirii, utilitati, intretinere si reparatii, licente, costuri imprumuturi bancare, costuri administrative

4.1. Strategii de promovare a imaginii firmei

4.2. Strategii promotionale

4.3. Instrumente promotionale

publicitatea

vanzarea personala (profesionala)

promovarea vanzarilor

relatiile publice

mixul promotional

aplicatie practica de utilizare a mixului promotional intr-o situatie data

5. Etica in afaceri

principii etice in afaceri

stabilirea raspunderilor in derularea unei afaceri (in relatia cu partenerii, angajatii, autoritatile si cu mediul de afaceri) - studiu de caz

protectia consumatorului

protectia mediului

6. Evaluarea afacerii

6.1. Indicatori economico financiari de efort, de utilizare a factorilor de productie, de eficienta economico financiara, lichiditate, solvabilitate, rentabilitate

6.2. Aplicatii practice de determinare a indicatorilor si de elaborare a unui plan de masuri

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesul de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificari optime ale acestora, individualizarii invatarii, largirii orizontului si perspectivelor educationale, diferentierii sarcinilor si timpului alocat s.a. In context, lucrul in grup, simularea, aplicatiile practice din laborator, discutiile de grup, prezentarile video, multimedia si electronice, studiile de caz, temele si proiectele integrate etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii.

Date fiind competentele vizate, se recomanda:

activitati de documentare in legatura cu cadrul legal de initiere a unor afaceri si de prospectare a pietei in domeniul transporturilor si service-ului auto

studii de caz (pentru identificarea unor modele de reusite, dar si a unor riscuri posibile in initierea si derularea unei afaceri)

exercitii de elaborare a unui plan de afaceri

firme de exercitiu

Alegerea mijloacelor didactice se va realiza in stransa corelatie cu metodele didactice si cu continutul stiintific al lectiei: fise de lucru; suporturi de curs / aplicative audio-video sau / si multimedia; soft-urilor educationale specifice, colectii de legi, reviste de specialitate.

Autorii recomanda desfasurarea procesului instructiv-formativ conform strategiilor moderne de invatare, eventual integrate intr-un sistem multimedia, astfel incat sa fie mentinut si stimulat interesul elevilor pe tot parcursul lectiilor si activitatilor aplicative realizate si sa fie realizat impactul dorit prin studierea acestei discipline. Se recomanda ca o parte a programelor de formare sa se realize in conditii profesionale reale, la agenti economici din profilul de formare al elevilor.

Evaluarea este implicita demersului pedagogic curent, permitand atat profesorului, cat si elevului sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si a cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor si sa realizeze corectiile care se impun, in vederea reglarii procesului de predare - invatare.

Calitatea evaluarii careia ii vor fi supusi elevii pentru a obtine calificarile reprezinta unul dintre factorii esentiali care sustin increderea publica in aceasta calificare. Din acest motiv, se impune atat asigurarea coerentei, caracterului realist si motivant, rigorii, corectitudinii si eficientei procesului de evaluare, cat si deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele nationale definite in cadrul fiecarei calificari. Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt:

4    validitatea (evaluarea trebuie sa masoare performanta in raport cu competentele vizate);

4    fidelitatea (instrumentul de evaluare genereaza rezultate in concordanta unele cu altele in ocazii diferite de catre toti cei care evalueaza si pentru toti elevii);

4    aplicabilitatea practica si rentabilitatea (evaluarea trebuie sa fie adaptata la resursele existente si la timpul disponibil);

4    credibilitatea (pentru ca evaluarea si atestarea rezultanta sa fie credibile, ele trebuie sa se bucure de incredere publica);

4    compatibilitatea cu invatarea eficienta (evaluarea trebuie sa sustina si sa contribuie la invatarea eficienta);

4    flexibilitatea (evaluarea trebuie sa faciliteze accesul si progresarea, fara a compromite standardele nationale).

Evaluarea trebuie sa fie un proces continuu si sumativ, referindu-se in mod explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate ale acestora, corelata cu tipul probelor de evaluare specificate in Standardul de Pregatire Profesionala pentru fiecare competenta si vizand exclusiv probele de evaluare solicitate in aceste standarde (nimic mai putin, nimic mai mult). Demonstrarea altor abilitati, in afara celor din competentele specificate, este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente de evaluare: observarea sistematica, pe baza unei fise de observare; teste cu itemi obiectivi si semiobiectivi; proiectul; autoevaluarea s.a.

MODULUL XV: CALCULATOARE DE PROCES

I.        NOTA INTRODUCTIVA

Locul modulului in cadrul planului de invatamant

Modulul "Calculatoare de proces" se studiaza in anul II scoala postliceala, nivelul 3 avansat, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificarea Tehnician aparate electromedicale.

Competentele vizate prin acest modul au caracter tehnic general, facand parte din cunostintele absolut necesare acestui nivel de calificare al absolventilor

Modulul face parte din "Cultura de specialitate" (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de 90 de ore, din care:

-laborator tehnologic -30 ore;

-instruire practica - 30 ore.

Lista competentelor specifice unitatilor de competenta din modul

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGICE

Modulul "Calculatoare de proces" ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente tehnice in legatura cu realizarea unor sisteme de actionare specifice fiecarui domeniu de calificare.

Programa modulului trebuie utilizata impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala, pentru a corela, in permanenta, criteriile de performanta ale competentelor agregate in modul cu continuturile incluse, rezultate din conditiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanta respective.

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare.

Pentru formarea competentelor stabilite prin curriculum, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu caracter preponderent aplicativ.

Tabelul de corelare intre competente si continuturi, prezentat la punctul III, specifica din ce unitate de competenta provin competentele si permit profesorului sa formeze, elevului sa demonstreze si evaluatorului sa evalueze performanta vizata de respectivele competente. Se va tine cont de faptul ca profesorul are libertatea de a alege ordinea continuturilor si modul de organizare a activitatilor de invatare, in raport cu experienta si viziunea proprie.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

1.     Calculatoare electronice.

a.     Calculatoare analogice.

b.     Calculatoare numerice (digitale).

2.     Calculatoare de proces numerice.

a.     Functiile interfetei de proces.

b.     Configuratia sistemelor calculator-operator-proces.

c.      Conectarea calculatoarelor la proces pentru conducerea optimala.

d.     Schema bloc a unui calculator de proces.

3.     Comanda numerica a aparatelor electromedicale.

a.     Etapele prelucrarii informatiei.

b.     Sisteme de masurare a deplasarilor.

c.      Traductoare de tip transformator (selsin si inductosin)

d.     Traductoare numerice incrementale si absolute.

e.     Echipamente electronice pentru comanda numerica (ECN)

f.      Echipamente de afisare numerica a cotei.

Procesul de acumulare a abilitatilor practice trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a oricarui tanar, acceptand ca fiecare tanar este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea metodelor individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au nevoie si care le cer, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesul de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificarii optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirea orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpul alocat s.a. In context, lucrul in grup, simularea, practica in atelier / laborator / la locul de munca, discutiile de grup, prezentarile video, multimedia si electronice, vizitele etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii elevilor .

Autorii recomanda desfasurarea procesului instructiv-formativ conform strategiilor moderne de invatare, eventual integrate intr-un sistem multimedia, astfel incat sa fie mentinut si stimulat interesul elevilor pe tot parcursul lectiilor si activitatilor aplicative realizate si sa fie realizat impactul dorit prin studierea acestei discipline.

Evaluarea este implicita demersului pedagogic curent, permitand atat profesorului, cat si elevului sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si a cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor si sa realizeze corectiile care se impun, in vederea reglarii procesului de predare - invatare.

Calitatea evaluarii careia ii vor fi supusi elevii pentru a obtine calificarile reprezinta unul dintre factorii esentiali care sustin increderea publica in aceste calificari. Din acest motiv, se impune atat asigurarea coerentei, caracterului realist si motivant, rigorii, corectitudinii si eficientei procesului de evaluare, cat si deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele nationale definite in cadrul fiecarei calificari. Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt:

4    validitatea (evaluarea trebuie sa masoare performanta in raport cu competentele vizate);

4    fidelitatea (instrumentul de evaluare genereaza rezultate in concordanta unele cu altele in ocazii diferite de catre toti cei care evalueaza si pentru toti elevii);

4    aplicabilitatea practica si rentabilitatea (evaluarea trebuie sa fie adaptata la resursele existente si la timpul disponibil);

4    credibilitatea (pentru ca evaluarea si atestarea rezultata sa fie credibile, ele trebuie sa se bucure de incredere publica);

4    compatibilitatea cu invatarea eficienta (evaluarea trebuie sa sustina si sa contribuie la invatarea eficienta);

4    flexibilitatea (evaluarea trebuie sa faciliteze accesul si progresarea, fara a compromite standardele nationale).

Evaluarea trebuie sa fie un proces continuu si sumativ, referindu-se in mod explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate ale acestora, corelata cu tipul probelor de evaluare specificate in Standardul de Pregatire Profesionala pentru fiecare competenta si vizand exclusiv probele de evaluare solicitate in aceste standarde ( nimic mai putin, nimic mai mult). Demonstrarea altor abilitati, in afara celor din competentele specificate, este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente de evaluare: observarea sistematica, pe baza unei fise de observare; probe practice; teste cu itemi obiectivi si semiobiectivi; autoevaluarea s.a.

MODULUL XVI: TEHNICI COMPUTERIZATE IN APARATURA ELECTROMEDICALA

I.        NOTA INTRODUCTIVA

Locul modulului in cadrul planului de invatamant

Modulul "Tehnici computerizate in aparatura electromedicala", se studiaza in anul II scoala postliceala, nivelul 3 avansat si are alocate un numar de 60 de ore, din care:

-instruire practica - 30 ore

Prin parcurgerea modulului se urmareste dobandirea competentelor descriese in Standardele de Pregatire Profesionala, documente care stau la baza Sistemului National de Calificari profesionale. Modulul se va utilize impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii.

Lista competentelor specifice unitatilor de competenta din modul

In modulul "Tehnici computerizate in aparatura electromedicala" au fost corelate competentele din unitatea de competenta tehnica cu continuturile.

II.TABEL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGICE

Continuturile modului "Tehnici computerizate in aparatura electromedicala" se vor exemplifica in functie de domeniul profesional, respectiv comunicarea prin Internet, documentarea medicala computerizata si utilizarea software-ului specific aparaturii medicale si se vor adapta domeniului de interes.

Profesorii pot folosi informatii despere stilul de invatare al elevilor. Activitatile la lectii vor fi variate in functie de stilurile de invatare. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor aplica activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda metode cum ar fi: Demonstratia, exercitiul, proiectul, metoda practica, observatia sistematica a comportamentului elevilor, autoevaluare.

Alegerea acestor activitati ofera urmatoarele avantaje:

sunt orientate asupra celui care invata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmand sa le puna mai bine in valoare;

permit individualizarea invatarii;

ofera maximul de deschidere;

permit diferentierea sarcinilor si a timpului alocat.

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta, conditiile de aplicabilitate si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala corespunzator calificarii. In parcurgerea modului se va utiliza evaluare de tip formativ si la final de tip sumativ, pentru verificarea atingerii competentelor. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza o singura data.

Profesorul isi elaboreaza pachetele de evaluare pentru toate competentele incluse in modul. Pentru a veni in sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizarea a evaluarii pe competente.

Competenta 1. Comunica prin Internet

FISA DE LUCRU

Comunica prin email, chat, grupuri de stiri.

Sarcinile tale sunt:

- Crearea si utilizarea unui cont email

- Conversatii in timp real

- Inscrierea la un grup de stiri, urmarirea subiectului dorit, postare subiect

FISA DE EVALUARE

Nume candidat:

Nume evaluator:

a. Evaluatorul va bifa fiecare sarcina indeplinita corect de catre elev

b.               Competenta se considera atinsa daca elevul indeplineste sarcina o singura data

c. Certificarea competentei se obtine daca toate sarcinile de lucru sunt indeplinite. Sarcinile neindeplinite se vor reevalua dupa perioada de pregatire, folosindu-se acelasi instrument de evaluare.

Precizari pentru aplicarea probei de evaluare:

Elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de invatare

Elevul va realiza operatiile practice cerute inainte de evaluare, la fiecare etapa de invatare

Certificarea acestor competente se va realiza in urma evaluarii formative

Inregistrarea performantei de va realiza printr-o fisa de evaluare completata de profesor pe parcursul probei

Sugestii privind dovezile evaluarii:

Fisa de evaluare, care trebuie sa fie elaborata conform criteriilor de performanta si conditiilor de aplicabilitate, utilizata pentru evaluarea prin probe practice constituie dovada a evaluarii

Pentru probele scrise, dovezi ale evaluarii sunt considerate fisele de lucru, proiectele, portofoliile

Orice alt material elaborat de catre elev sau utilizat de catre profesor pentru evaluare poate constitui o dovada a evaluarii competentelor elevului.

Se recomanda adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fise individualizate.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor.

Instruirea se va realiza in laboratorul de informatica dotat corespunzator.

Nivelul de pregatire teoretica este realizat corespunzator, daca sunt indeplinite criteriile de performanta ce pot fi atinse numai daca in procesul de invatamant sunt asigurate conditiile de aplicabilitate descrise in standard.

Metodele de predare vor fi variate, predominand studiul de caz, exercitiul, demonstratia, dezbaterea si discutii in grup.

Evaluarea continua si sumativa este conditionata de evaluarea stabilita in Standardul de Pregatire Profesionala.

MODULUL XVII: BAZELE AUTOMATIZARII

I. NOTA INTRODUCTIVA

Locul modulului in cadrul planului de invatamant

Continuturile incluse in structura modulului "Bazele automatizarii" ofera elevilor cunostinte care le vor permite sa-si dezvolte abilitati practice privind sistemele de reglare automata , in conditiile participarii lor nemijlocite si responsabile la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile proprii.

Modulul "Bazele automatizarii" se studiaza in anul II scoala postliceala, nivelul 3 avansat, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din profilul tehnic.

Modulul face parte din "Cultura de specialitate" (aria curriculara "Tehnologii") si are alocate un numar de 120 de ore din care:

-laborator tehnologic- 60 ore;

-instruire practica - 30ore;

Lista competentelor specifice unitatilor de competenta din modul

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGICE

Parcurgerea continuturilor se va realiza in integralitatea lor. Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona in timp, de a utiliza activitati variate de invatare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Se recomanda parcurgerea continuturilor modulului "Bazele automatizarii" in ordinea prezentata:

1.     Sisteme de reglare automata:

1.1  Tipuri de sisteme de reglare automata: sisteme de stabilizare automata, sisteme de reglare cu program variabil, sisteme de reglare automata de urmarire

1.2  Tipuri de semnale: unificate, neunificate, electrice, pneumatice, hidraulice

1.3  Schema de principiu

1.4  Marimile care intervin in schema de principiu a unui sistem de reglare automata: de intrare (de referinta ), de reactie, abaterea , de comanda, de executie(de reglare), de iesire, perturbatii;

1.5  Componentele sistemului de reglare automata: rol, elemente constructive, functionare, alegerea din cataloage:

traductoare deintrare si de reactie;

elemente de comparatie;

regulatoare automate;

elemente de executie.

2.     Sisteme de reglare automata specifice domeniului de pregatire:

Sistemul de reglare automata: sisteme de stabilizare automata, sisteme de reglare cu program variabil, sisteme de reglare automata de urmarire:

elemente componente;

functionare;

parametrii tehnici supravegheati: electrici si neelectrici.

Numarul de ore alocat fiecarei teme ramane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza si de ritmul de asimilare a cunostintelor.

Instruirea teoretica si laboratorul tehnologic se recomanda sa se desfasoare in cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/si filme didactice tematice, planse didactice, panoplii si machete didactice sau/si functionale, seturi de scheme de sisteme de reglare automata, in care pot fi evidentiate echipamentele si aparatele electrice componente, bibliografie tehnica selectiva s.a.

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandam :

Observarea sistematica a elevilor pe baza unei fise de observare

Investigatia.

Brainstorming

Lucrul in grup

Invatare prin realizare practica

Studiu de caz

Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare.

Metoda exercitiilor practice

Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

Fise de observatie si fise de lucru

Chestionarul

Fise de autoevaluare

• Miniproiectul -  prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.

• Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

Modulul XVIII : ACTIONARI PNEUMATICE IN APARATURA ELECTROMEDICALA

I. NOTA INTRODUCTIVA

Locul modulului in cadrul planului de invatamant

Modulul "Actionari pneumatice in aparatura electromedicala se studiaza in anul II scoala postliceala, nivelul 3 avansat, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificarea Tehnician aparate electromedicale.

Competentele vizate prin acest modul au caracter tehnic general, facand parte din cunostintele absolut necesare acestui nivel de calificare al absolventilor.

Modulul face parte din "Cultura de specialitate" (aria curriculara "Tehnologii") si are alocate un numar de 60 de ore, din care:

-laborator tehnologic - 30 ore;

-instruire practica -15 ore.

Lista competentelor specifice unitatilor de competenta din modul

In modulul Actionari pneumatice in aparatura electromedicala" au fost agregate competente dintr-o unitate de competenta tehnica caruia i se aloca 1 credit:

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGICE

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de:

dificultatea temelor

nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat

ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a abilitatilor practice proprii grupului instruit.

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

Pentru dobandirea de catre elevi a competentelor prevazute in SPP-uri, activitatile de invatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu accent preponderent pe activitatile de invatare cu caracter practic, aplicativ.

Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului, recomandam ca in procesul de invatare - predare sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune, cum ar fi:

efectuarea unor lucrari de laborator

realizarea unor miniproiecte din domeniul calificarii

Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directa, observarea independenta), metode expozitive (explicatia, descrierea, exemplificarea) poate conduce la dobandirea de catre elevi a competentelor specifice calificarii

Modulul "Actionari pneumatice in aparatura electromedicala" nu este conditionat sau dependent de celelalte module din curriculum.

Parcurgerea continuturilor modulului si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competentelor tehnice speciale aferente calificarilor de nivel 3 avansat.

Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care invata, urmarind valorificarea disponibilitatilor sale;

fiind o structura flexibila, modulul poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

modulul ofera maximum de deschidere, pe de o parte in plan orizontal, iar pe alta parte, in plan vertical, peste/langa alte module parcurse; in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module, ceea ce se inscrie in linia imperativului educatiei permanente.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii:

Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.

Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.

Elevii au stiluri proprii de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.

Elevii invata mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

Procesul de predare - invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev.

In acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte si modalitati de lucru:

q      Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

T    gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens fise de lucru;

T    fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;

T    fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

T    prezentarea temelor in mai multe moduri (raport, discutie sau grafic);

q      Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

T    abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

T    utilizarea verificarii de catre un coleg, a verificarii prin indrumator;

q      Diferentierea raspunsului, prin:

T    utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a tuturor copiilor, acceptand faptul ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor. Pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, metodele se vor adapta la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de invatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandam :

Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea capacitatilor si atitudinilor lor fata de o sarcina data.

Investigatia.

Brainstorming

Lucrul in grup

Invatare prin realizare practica

Studiu de caz

Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare.

Metoda exercitiilor practice

Lucrul cu modele

Instrumente de evaluare utilizate pot fi diferite, ca:

Fise de observatie si fise de lucru

Chestionar

Fise de autoevaluare

Lucrari practice executate sub observatia cadrului didactic

Miniproiect - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.

Portofoliu- ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

1. Echipamentele actionarilor pneumatice:

- grupul de pregatire a aerului

- motoare

- distribuitoare

- drosele

- supape

- aparate pneumatice speciale

- distribuitoare comandate electric

- relee

- presostate

- intrerupatoare si comutatoare

2. Scheme structurale ale actionarilor pneumatice

- subansambluri

- reprezentarea schematica

- parametrii tehnico-functionali

- principiul de functionare

- aparate de masura si control

- reglarea parametrilor functionali

3.     Documentatie tehnica

norme, prescriptii si proceduri ale constructorului

carti tehnice

cataloage interne

Modulul XIX : ACTIONARI HIDRAULICE IN APARATURA ELECTROMEDICALA

I.        NOTA INTRODUCTIVA

Locul modulului in cadrul planului de invatamant

Modulul "Actionari hidraulice in aparatura electromedicala se studiaza in anul II scoala postliceala, nivelul 3 avansat, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificarea Tehnician aparate electromedicale.

Competentele vizate prin acest modul au caracter tehnic general, facand parte din cunostintele absolut necesare acestui nivel de calificare al absolventilor.

Modulul face parte din "Cultura de specialitate" (aria curriculara "Tehnologii") si are alocate un numar de 60 de ore, din care:

-laborator tehnologic -30 ore;

-instruire practica -15 ore.

Lista competentelor specifice unitatilor de competenta din modul

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGICE

Parcurgerea continuturilor modulului si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competentelor tehnice generale aferente calificarilor de nivel 3 avansat.

Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje:

- modulul este orientat asupra celui care invata, urmarind valorificarea disponibilitatilor sale;

- fiind o structura flexibila, modulul poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

- modulul permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

- modulul ofera maximum de deschidere, pe de o parte in plan orizontal, iar pe alta parte, in plan vertical, peste / langa alte module parcurse; in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module, ceea ce se inscrie in linia imperativului educatiei permanente.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii:

Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.

Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.

Elevii au stiluri proprii de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.

Elevii invata mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

Procesul de predare - invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev.

In acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte si modalitati de lucru:

Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens fise de lucru;

fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;

fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

prezentarea temelor in mai multe moduri (raport, discutie sau grafic);

Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

utilizarea verificarii de catre un coleg, a verificarii prin indrumator;

Diferentierea raspunsului, prin:

utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a tuturor copiilor, acceptand faptul ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor. Pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, metodele se vor adapta la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de invatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandam :

Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea capacitatilor si atitudinilor lor fata de o sarcina data.

Investigatia.

Brainstorming

Lucrul in grup

Invatare prin realizare practica

Studiu de caz

Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare

Metoda exercitiilor practice

Lucrul cu modele

Instrumente de evaluare utilizate pot fi diferite, ca:

Fise de observatie si fise de lucru

Chestionar

Fise de autoevaluare

Lucrari practice executate sub observatia cadrului didactic

Miniproiect - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.

Portofoliu- ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de:

dificultatea temelor

nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat

ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a abilitatilor practice proprii grupului instruit.

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

Pentru dobandirea de catre elevi a competentelor prevazute in SPP-uri, activitatile de invatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu accent preponderent pe activitatile de invatare cu caracter practic, aplicativ.

Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului, recomandam ca in procesul de invatare - predare sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune, cum ar fi:

efectuarea unor lucrari practice si de laborator

realizarea unor miniproiecte din domeniul calificarii

Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directa, observarea independenta ), metode expozitive ( explicatia, descrierea, exemplificarea ) poate conduce la dobandirea de catre elevi a competentelor specifice calificarii.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

1. Echipamentele actionarilor hidraulice:

- pompe

- motoare

- supape (de sens, evacuare rapida, de presiune, etc.)

- distribuitoare

- drosele,

- regulatoare de debit.

2. Scheme structurale ale actionarilor hidraulice:

- elementele componente

- regimuri de functionare

- reprezentarea schematica

- simboluri si notatii

- parametrii tehnico-functionali

- principiul de functionare

- aparate de masura si control

- reglarea parametrilor functionali

3. Operatii tehnologice

- curatarea elementelor hidraulice

- curatarea fluidului de lucru

- inlocuirea elementelor hidraulice uzate

- inlocuirea fluidului de lucru

4. Documentatie tehnica

- norme, prescriptii si proceduri ale constructorului

- carti tehnice

- cataloage interne

Modulul XX : APARATE ELECTROMEDICALE

I.        NOTA INTRODUCTIVA

Locul modulului in cadrul planului de invatamant

Continuturile incluse in structura modulului "Aparate electromedicale" ofera elevilor cunostinte care le vor permite sa-si dezvolte abilitati practice privind aparatele electromedicale in conditiile participarii lor nemijlocite si responsabile la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile proprii.

Modulul se studiaza in anul II scoala postliceala, nivelul 3 avansat, face parte din "Cultura de specialitate" (aria curriculara "Tehnologii") si are alocate un numar de 120 de ore, din care:

- laborator tehnologic -45 ore;

stagiu de pregatire practica -45 ore;

Lista competentelor specifice unitatilor de competenta din modul

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGII

1. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de:

dificultatea temelor

nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat

ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

Parcurgerea continuturilor se va realiza in integralitatea lor. Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona in timp, de a utiliza activitati variate de invatare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Numarul de ore alocat fiecarei teme ramane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor.

Instruirea teoretica si laboratorul tehnologic se recomanda sa se desfasoare in cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/si filme didactice tematice, planse didactice, panoplii si machete didactice sau/si functionale, in care pot fi evidentiate echipamentele si aparatele componente, bibliografie tehnica selectiva s.a.

De asemenea, se recomanda incheierea unor parteneriate cu: spitale, clinici, Casa de sanatate, laboratoare medicale in care elevii sa cunoasca tipuri de aparate electromedicale si sa poarte discutii cu personal calificat.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

2. Parcurgerea continuturilor modulului « Aparate electromedicale » si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formareacompetentelor tehnice generale si dezvoltarea capacitatiilor care sa le permita dobandirea unei calificari superioare, de nivel 3 avansat, precum si integrarea pe piata muncii.

Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care invata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmand sa i le puna mai bine in valoare;

fiind o structura elastica, modulul poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte in plan orizontal, iar pe alta parte, in plan vertical, peste / langa alte module parcurse, in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se inscrie perfect in linia imperativului educatiei permanente.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii ale educatiei:

Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.

Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.

Elevii au stiluri proprii de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.

Elevii invata mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

Procesul de predare - invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev.

Pentru dobandirea de catre elevi a competentelor prevazute in SPP-uri, activitatile de invatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de invatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice.

q      Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

T    gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens fise de lucru;

T    fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;

T    fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

T    prezentarea temelor in mai multe moduri (raport sau discutie sau grafic);

q      Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

T    abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

T    formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

T    utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin indrumator, grupurilor de studiu:

q      Diferentierea raspunsului, prin:

T    utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a tuturor elevilor, acceptand faptul ca fiecare elev este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de invatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

3. Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandam

Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor lor fata de o sarcina data.

Investigatia.

Brainstorming

Lucrul in grup

Invatare prin realizare practica

Studiu de caz

Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare

Metoda exercitiilor practice

Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi

Fise de observatie si fise de lucru

Chestionarul

Fise de autoevaluare

Miniproiectul - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a

bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.

▪ Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de

inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

1.     Parametrii tehnici ai aparatelor electromedicale

▪ Marimi caracteristice ale aparatelor elctromedicale:

- tensiuni: nominala, de utilizare, de comanda, de izolatie;

- curenti: nominal, limita termic, limita dinamic, de rupere;

- puteri: nominale (activa, aparenta);

- frecventa de conectare;

- durata relativa de actionare;

- timp: de actionare, de pauza, de lucru;

- numar maxim de manevre: in gol, in sarcina;

▪ Simbolizarea: notatii literale si numerice din scheme si de pe carcasa aparatelor

2.     Aparate electromedicale

▪ Specializari

▪ Subansambluri constructive

▪ Scheme structurale:scheme cinematice, desene de ansamblu

3.     Alegerea aparatelor electromedicale

▪ Criterii

▪ Parametrii instalatiei

4.     Montarea aparatelor electromedicale

▪ Montare in circuit

▪ Scheme de montaj  

▪Manevre de conectare si deconectare

▪ Functionare: in conditii reale de exploatare sau simulative

▪ Tehnici de electrosecuritate in exploatarea aparatelor electromedicale

▪ Factorii de risc in utilizarea aparatelor electromedicale

MODULUL XXI: EXPLOATAREA SI INTRETINEREA APARATELOR ELECTROMEDICALE

I.        NOTA INTRODUCTIVA

Locul modulului in cadrul planului de invatamant

Continuturile incluse in structura modulului "Exploatarea si intretinerea aparatelor electromedicale" ofera elevilor cunostinte care le vor permite sa-si dezvolte abilitati practice privind aparatele electromedicale in conditiile participarii lor nemijlocite si responsabile la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile proprii.

Modulul se studiaza in anul II scoala postliceala, nivelul 3 avansat, face parte din "Cultura de specialitate" (aria curriculara "Tehnologii") si are alocate un numar de 150 de ore, din care:

- laborator tehnologic -60 ore;

-stagiu de pregatire practica -60 ore.

Lista competentelor specifice unitatilor de competenta din modul

Modulul "Exploatarea si intretinerea aparatelor electromedicale" are urmatoarele competente carora li se aloca 2.0 credite:

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGIGE

Numarul de ore alocat fiecarei teme ramane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor.

Instruirea teoretica si laboratorul tehnologic se recomanda sa se desfasoare in cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/si filme didactice tematice, planse didactice, panoplii si machete didactice sau/si functionale, seturi de scheme de sisteme de actionare electrica, in care pot fi evidentiate echipamentele si aparatele electrice componente, bibliografie tehnica selectiva s.a.

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesul de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificarii optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirea orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpul alocat s.a. In context, lucrul in grup, simularea, practica in atelier / laborator / la locul de munca, discutiile de grup, prezentarile video, multimedia si electronice, vizitele etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii elevilor .

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandam :

Observarea sistematica a elevilor pe baza unei fise de observare

Investigatia.

Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare.

Metoda exercitiilor practice

Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

Fise de observatie si fise de lucru

Chestionarul

Fise de autoevaluare

• Miniproiectul -  prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.

• Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

1.    Exploatarea aparatelor electromedicale

▪ Functionarea aparatelor electromedicale

▪ Parametrii de functionare

2.     Intretinerea aparatelor electromedicale: defecte, cauze, remediere si verificare

▪ Intretinere: curenta, planificata, conform normativelor in vigoare

▪ Probe si incercari

▪ Localizarea defectelor

▪ Metode de inlaturare a defectelor

▪ Restabilirea functionalitatii

3.     Electrosecuritatea

▪ Electrocutarea

▪ Masuri de protectie

4.     Documente tehnice pentru punerea in practica a planului de intretinere in functie de specificul domeniului

▪ Caiet de sarcini, buletine de incercare

▪ Reglementari referitoare la perioada reviziilor

▪ Norme, prescriptii si proceduri ale constructorului

▪ Stas-uri

5.     Proceduri de calitate

6.     Termene de realizare, informatii de facturare si masuri corective

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta

Modulul XXII : TEHNOLOGII MODERNE FOLOSITE IN APARATELE ELECTROMEDICALE

I.        NOTA INTRODUCTIVA

Locul modulului in cadrul planului de invatamant

Continuturile incluse in structura modulului "Tehnologii moderne folosite in aparatele electromedicale" ofera elevilor cunostinte care le vor permite sa-si dezvolte abilitati practice privind noile tehnologii folosite in aparatele electromedicale in conditiile participarii lor nemijlocite si responsabile la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile proprii.

Modulul se studiaza in anul II scoala postliceala, nivelul 3 avansat, face parte din "Cultura de specialitate" (aria curriculara "Tehnologii") si are alocate un numar de 90 de ore, din care:

- laborator tehnologic -45 ore;

- stagiu de pregatire practica -30 ore;

Lista competentelor specifice unitatilor de competenta din modul

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGICE

1. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de:

dificultatea temelor

nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat

ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

Parcurgerea continuturilor se va realiza in integralitatea lor. Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona in timp, de a utiliza activitati variate de invatare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Numarul de ore alocat fiecarei teme ramane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor.

Instruirea teoretica si laboratorul tehnologic se recomanda sa se desfasoare in cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/si filme didactice tematice, planse didactice, panoplii si machete didactice sau/si functionale, in care pot fi evidentiate echipamentele si aparatele componente, bibliografie tehnica selectiva s.a.

De asemenea, se recomanda incheierea unor parteneriate cu: spitale, clinici, Casa de sanatate, laboratoare medicale in care elevii sa cunoasca tipuri de aparate electromedicale si sa poarte discutii cu personal calificat.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

2. Parcurgerea continuturilor modulului « Tehnologii moderne folosite in aparatele electromedicale » si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formareacompetentelor tehnice generale si dezvoltarea capacitatilor care sa le permita dobandirea unei calificari superioare, de nivel 3 avansat, precum si integrarea pe piata muncii.

Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care invata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmand sa i le puna mai bine in valoare;

fiind o structura elastica, modulul poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte in plan orizontal, iar pe alta parte, in plan vertical, peste / langa alte module parcurse, in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se inscrie perfect in linia imperativului educatiei permanente.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii ale educatiei:

Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.

Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.

Elevii au stiluri proprii de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.

Elevii invata mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

Procesul de predare - invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev.

Pentru dobandirea de catre elevi a competentelor prevazute in SPP-uri, activitatile de invatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de invatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice.

q      Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

T    gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens fise de lucru;

T    fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;

T    fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

T    prezentarea temelor in mai multe moduri (raport sau discutie sau grafic);

q      Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

T    abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

T    formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

T    utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin indrumator, grupurilor de studiu:

q      Diferentierea raspunsului, prin:

T    utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a tuturor elevilor, acceptand faptul ca fiecare elev este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de invatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

3. Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandam

Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor lor fata de o sarcina data.

Investigatia.

Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare

Metoda exercitiilor practice

Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi

Fise de observatie si fise de lucru

Chestionarul

Fise de autoevaluare

Miniproiectul - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.

Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

1.     Aparate electromedicale folosite in noile tehnologii

▪ domeniul de utilizare

▪ componente

▪ parametrii de functionare

▪ functionare

▪ simbolizare

2.     Avantajele tehnologiilor moderne folosite in aparatura electromedicala

MODULUL XXIII : REALIZAREA PROIECTELOR DE SPECIALITATE

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

Continuturile incluse in structura modulului "REALIZAREA PROIECTELOR DE SPECIALITATE" ofera elevilor cunostinte care le vor permite sa-si dezvolte abilitati practice privind relatiile profesionale de colaborare si solutionarea conflictelor in cadrul echipelor de lucru.

Continuturile modulului sunt proiectate pentru 90 ore, repartizate dupa cum urmeaza:

Laborator tehnologic 30 ore

Stagii practica de proiect 45 ore

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul :

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

III.            Sugestii metodologice

1. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de:

dificultatea temelor

nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat

ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

Parcurgerea continuturilor se va realiza in integralitatea lor. Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona in timp, de a utiliza activitati variate de invatare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Numarul de ore alocat fiecarei teme ramane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor.

Instruirea teoretica si laboratorul se recomanda sa se desfasoare in cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/si filme didactice tematice, planse, truse de prim ajutor, mijloace de protectie, machete, simulatoare, bibliografie selectiva s.a.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

2. Parcurgerea continuturilor modulului "REALIZAREA PROIECTELOR DE SPECIALITATE" si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formareacompetentelor generale aferente nivelului 3 avansat, corespunzatoare calificarilor, in scopul dezvoltarii de relatii profesionale de colaborare.

Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care invata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmand sa i le puna mai bine in valoare;

fiind o structura elastica, modulul poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte in plan orizontal, iar pe alta parte, in plan vertical, peste / langa alte module parcurse, in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se inscrie perfect in linia imperativului educatiei permanente.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii ale educatiei:

Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.

Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.

Elevii au stiluri proprii de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.

Elevii invata mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

Procesul de predare - invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev.

Pentru dobandirea de catre elevi a competentelor prevazute in SPP-uri, activitatile de invatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de invatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a tuturor elevilor, acceptand faptul ca fiecare elev este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de invatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

3. Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandam:

Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor lor fata de o sarcina data.

Investigatia.

Studiu de caz

Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare.

Metoda exercitiilor practice

Simulare practica

Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

Fise de observatie si fise de lucru

Chestionarul

Fise de autoevaluare