|
PROIECT DIDACTIC
PROPUNATOR: PROF
CLASA: a IX-a
DISCIPLINA: Limba si literatura romana
UNITATEA DE INVATARE: DRAGOSTEA
SUBIECTUL: Drumuri nemarcate - Nora sau Balada zanei de la Balea-lac, de Mircea Nedelciu ora III (Parodia)
TIPUL LECTIEI: mixta
RESURSE:
capacitatile de invatare ale elevilor;
cunostintele lor anterioare; lectura integrala a textului
timp la dispozitie: o ora ( 50 de minute )
STRATEGII DIDACTICE
1. Metode si procedee didactice: conversatia euristica, problematizarea, explicatia, invatarea prin descoperire, exercitiul.
2. Forme de organizare a activitatii elevilor: activitatea frontala combinata cu activitatea individuala si pe grupe
3. Mijloace didactice: retroproiector, flipchart, fise cu aspectele structurale ale textului comentat;
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
NEDELCIU, Mircea, Efectul de ecou controlat, Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1981
CARTARESCU, Mircea, Postmodernismul romanesc, Editura Humanitas, Bucuresti, 1999
MUSAT, Carmen, Strategiile subversiunii. Descriere si naratiune in proza postmoderna romaneasca, Ed. Paralela 45, Pitesti, 2002
PANZARU, Ioan, Practici ale interpretarii de text, Ed. Polirom, Iasi, 1999
PETRESCU, Liviu, Poetica postmodernismului, Ed. Paralela 45, Pitesti, 2003
STEELE, JEANNIE, L., MEREDITH, KURTIS, S., TEMPLE, CHARLES, Lectura si scrierea pentru dezvoltarea gandirii critice, Caiete, vol. I-II, Centrul Educatia 2000+
Text literar si contexte, Lucrarile simpozionului national de didactica a limbii si literaturii romane,editia a VI-a 2005, coordonatorul volumului Monica Onojescu, Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2006
Perspective. Textul epic, Revista de didactica limbii si literaturii romane, nr. 2/2004
Etapele lectiei
Timp
Obiective operationale
Activitati de invatare/ Continut stiintific adecvat
Strategii didactice
Evaluare
Organizarea activitatii ( 1')
Actualizarea cunostintelor anterior dobandite ( 5' )
Captarea atentiei ( 5' )
Anuntarea temei si a obiectivelor ( 2' )
Conducerea invatarii ( 10' )
Obtinerea performantei (5')
Obtinerea feed-backului (10'
Evaluarea formativa (10')
Asigurarea retentiei si a transferului (2' )
Sa precizeze trasaturile de personaj de basm ale Norei
Sa lectureze textele date pe fise
Sa precizeze rolul alternarii registrelor stilistice in conturarea sensurilor
Sa asocieze faptele citite cu intamplari din experienta proprie
Sa aplice conceptele operationale de parodie si ironie
Analiza temei pentru acasa: Daca ati fi scriitor ce final ati da unei povesti de dragoste: happy-end (final fericit) sau final nefericit? Precizati avantajele si dezavantajele fiecaruia.
Spuneti doua finaluri posibile (unul bun si unul rau) pentru un film de dragoste in care o tanara dintr-o familie bogata este iubita de un baiat sarac.
Se anunta tema lectiei Nora sau Balada zanei de la Balea-lac, de Mircea Nedelciu ora III (Parodia)
Este Nora o zana? Aduceti argumente polemice pentru cele trei variante de raspuns: da; nu; si da si nu.
Luati in considerare faptul ca in basme zanele nu au nume, reprezinta categorii generice: frumoasa, mezina, scorpia.
Poate fi Nora incadrata intr-o astfel de tipologie? Argumentati.
Se impart elevilor fise de lucru cuprinzand fragmente din text in registre lingvistice diferite: limbaj poetic, al prozei literare, cel cotidian, inclusiv argotic.
Urmariti dispunerea acestora in structura textului observand cum ele se echilibreaza reciproc
Precizati care este efectul alternarii registrelor stilistice asupra sensurilor textului.
Este decorul (orasul si muntele) un simplu fundal al acestei povesti de dragoste sau reprezinta mai mult decat atat? Argumentati raspunsul.
Definiti decorul care credeti ca va este specific (sau va place) fiecaruia dintre voi (spatiu inchis / spatiu deschis, sat / oras, ses / munte). In ce situatii il puteti simti ca pe un ajutor, o bucurie, un obstacol etc.?
Poate fi considerat textul parodia unei balade? Porniti de la definitia parodiei,
imitatia unui text sau a unui stil, a unui mod de exprimare, prin care se urmareste un efect umoristic, de obicei prin accentuarea si caricaturizarea trasaturilor caracteristice ale originalului
si de la definitia baladei,
poem epic, incluzand adesea si secvente lirice, cu subiect eroic, fantastic, legendar, istoric, etc.
Parodia se bazeaza pe ironie, procedeu prin care vorbitorul lasa sa se inteleaga altceva decat ceea ce spune, de obicei contrariul.
Ce ar fi devenit textul fara ironie? Ganditi-va la telenovele si la felul in care este "obligat" spectatorul sa planga la scena brutalei despartiri dintre cei doi indragostiti, dintre mama si copil, etc.
Portretul zanelor din povestile de azi mai seamana cu cel al zanelor din basme? Enumerati trei atribute fizice si trei sufletesti pe care le are "zana" din lumea de azi, fie ea colega de banca, actrita preferata sau top-modelul din revista. Dar daca portretul s-ar reduce la o singura calitate esentiala, ce ati alege?
Relatati in scris un eveniment politic recent, parodiind stilul stirilor de la televiziune.
- se stabileste ordinea in clasa;
- asigurarea celor necesare desfasurarii lectiei;
- notarea absentelor;
- impartirea elevilor pe grupe.
- conversatia;
- controlul caietului de teme ( cu observatii si cu aprecieri );
- exercitiu de dezghet;
- activitatea pe grupe
- conversatia
Ca forma discursiva de rezolvare a acestor itemi, elevii pot folosi disertatia (succinta prezentare orala) si / sau compozitia scrisa
- conversatia;
- activitate frontala;
- expunerea
- problematizarea
- conversatia;
- activitate frontala;
- activitate frontala
- conversatia
Evaluarea temei pentru acasa prin aprecieri verbale
Intarirea raspunsurilor prin aprecieri verbale
Intarirea raspunsurilor prin aprecieri verbale
Intarirea raspunsurilor prin aprecieri verbale
Nora sau Balada zanei de la Balea-lac, de Mircea Nedelciu
Fisa de lucru
Sarcini de lucru:
Registrul limbajului poetic
"Scapat de sub franghii, animalul zvacneste - o, cata speranta in narile lui si-n dara de aer pe care-o urmeaza! Cat de adanc ochii cei umezi in zare se-afunda, cum raman nemiscati o secunda, cum Nora la randu-i priveste la cer si cum, in seara crescanda, amintirile dreptul la viata si-l cer"
"Nori si munti atunci coboara peste Nora cea frumoasa, se ating usor de dansa, mangaiere unduioasa, o privesc, o strang in brate, o iubesc ca pe o sora si o poarta lin pe brate, peste varfuri, cam o ora."
"Zile trec peste oras, peste scoala, peste munte, primavara se iveste, mai intai ca un graunte. Mai apoi ca un torent, ca o briza, ca o mare, ca un vant care ridica de pe carte ochii fetei si-i inalta catre cer. Ce sa fie acolo, oare, unde pasarile pier, unde vulturii cei aprigi, transformati in puncte negre, inghititi-s de mister?"
Registrul prozei narative
"Nora-i inca o copila, saispe ani abia-mplini, crede-n vise, in iubire, isi doreste cinci copii si pe Doru il urmeaza. El e monitor de schi. Ii vorbeste despre munte, despre vant si despre stele, despre caini de vanatoare, de cabane si castele. Ea-l zareste cand, din clasa, pe fereastra-n sus priveste, printre norii de sub creasta el apare si zambeste."
"Au urcat mai intai spre Cibin si, dup-o zi de mers, ajuns-au la refugiul Canaia. O saptamana intreaga s-au tot spalat dimineata pana la brau cu apa rece a izvorului, au tot mancat conserve si s-au iubit in tacere. [.]
Au trecut apoi prin Cindrelu si Oasa. Inapoi au venit pe la Pripoare si Crint. Ca sa evite orasul, au urcat catre Prejba. De acolo, cu mult curaj si inconstienta, trecura Oltul si urcara la Claia Bulzului, Chica Fedelesului si Tataru, ca sa ajunga (in aceeasi zi!) pana aproape de Suru. Se-nnoptase, desigur, si creasta, la vreme ca asta, nu iarta. S-au oprit asadar. "
Registrul limbajului cotidian
"Vraja, dar, curand se stinge, magazinele se-nchid, Nora alearga-n graba mare sa nu-nchida si la Big."
"Si-astfel Nora se decise si fugi-ntr-o zi de-acasa. Nu lasa drept semn in urbe decat un bilet pe masa."
"Jocul din seara precedenta reincepu, dar ea ii spala, iata, lui Doru prima camasa. Aceasta era, deci, proza cea lunga a primei iubiri. La Negoiu se hranira cu conserve. Doru parea chiar putin indispus."
".cand Nora din nou vru sa-i spele ceva si-i ceru lui Doru ciorapii. El refuza categoric. Ea insista. El din nou refuza. Ea vru sa-i smulga din maini si atunci el ii arunca in prapastie. Nora planse nervos, cu sughituri.
- Ar fi bine sa-ti gasesc un serviciu! Spuse Doru in dimineata plecarii de la Plai. Trebuie sa ne gandim si la mijloacele de trai!"