Caracterizarea morfologica a plantelor decorative

CARACTERIZAREA MORFOLOGICA A PLANTELOR DECORATIVE

Plantele decorative au:

1. Organe vegetative: radacina, tulpina, frunza.

2. Organe de reproducere: floare, fruct, samanta.

1.1. Radacina

Functii a) principale

- fixare in sol

- absorbtie a apei, a elementelor si a sarurilor minerale (anioni, cationi)

b) secundare

- depozitare

- regenerare

- inmultire

Alcatuirea radacinilor

- zone tinere (radicele, perisori), suprafata foarte mare de contact cu mediul

- radacini in varsta - stocare amidon, inulina

Clasificare dupa origine

a) normale (din radicula embrionului)- pivotante

- fasciculate

- ramuroase

b) adventive - pe tulpini - orhidee

- aeriene - Philodendron (1 la frunza)

- Tradescantia (mai multe)

- subterane - rizomi

- bulbi

- tuberculi

- pe ramuri - Ficus

- pe frunze

c) metamorfozate - provin din radacini normale sau adventive

- contractile - adancirea in sol (Crocus, Freesia) si fixarea (Gladiolus)

- etalare a rozetei de frunze

- radacini proptitoare - radacini adventive pe ramuri, ajung pe sol, se ramifica si se ingroasa (Ficusul pagodelor)

- aeriene fixatoare - Hedera

- Vanilla, ca niste carcei

- Phalaenopsis, benzi care au ca suport scoarta arborilor

- inmagazinatoare de apa - velamen radicum la baza frunzelor

- apa din vapori de apa si ploaie

- Orhidee, Bromelii, Araceae epifite

- asimilatoare - radacinile foliacee la orhideele din Java, au clorofila si stomate.

- plante acvatice - functie de asimilatie si absorbtie

- cu pneumatofori - radicele cu geotropism negativ la plante din regiuni tropicale sau mlastinoase, impiedica asfixia.

- simbionte - bacterii fixatoare de azot (Rhizobium) - nodozitati - Leguminoase

- ciuperci - furnizeaza apa, saruri minerale si primesc hidrati de C (Orhidee, Ericaceae)

- tuberizate - depozitarea substantelor de rezerva (amidon, inulina)

- bisanuale si perene din zona temperata;

- Dahlia are depozitata inulina in radacinile tuberizate;

- Orhidee terestre (Orchis sp.) - tuberculi rezultati din radacini tuberizate concrescute, etc.

- radacini cu muguri - radacini drajonante, din care se formeaza lastari numiti drajoni

- se inmultesc pe acesta cale Aralia, Rosa

- fara radacini - plante acvatice care absorb apa prin toata suprafata -Ceratophyllum.

1.2. Tulpina

a) Functii - principale - sustinere organe de asimilatie si de reproducere

- conducere a substantelor nutritive ascendent si descendent

- secundare nutritie

- inmagazinare apa si substante de rezerva

- inmultire

b) Alcatuire - noduri - internoduri - varf vegetativ - (mugure terminal, acoperit de catafile -frunzulite protectoare)

- muguri - axilari (la subsuoara frunzelor -bractee - pe ramuri)

- adventivi (locuri nedeterminate - pe tulpina, dar si pe radacini, frunze)

- frunze

Importanta practica - obtinerea de plante - tufa

- forme determinate

c) Ramificarea tulpinii - determina habitusul plantei si pot fi:

- neramificate - Palmieri, Tulipa

- ramificate - ramuri principale cu flori: Muscari, Primula

- ramuri secundare cu flori: Veronica

d) ClasificareaA) aeriene

B) metamorfozate

A) Tulpini aeriene

1. Dupa alcatuire - Articulate (noduri si internoduri)

- culmul sau pai - graminee decorative

- calamus (pai cu maduva) - Cyperus

- caulis majoritatea - tulpini verzi anuale, etc.

- scapul - internod lung fara frunze - Tulipa

- Nearticulate

- caudex - tulpina scurta, carnoasa, plurienala - Agave, Sempervivum

- stip - coloana, plurienala care are in varf mugure vegetativ - Palmieri, Cycas.

2. Dupa consistenta - ierboase: Saintpaulia

- carnoase: Cactusi

- lemnoase: Aucuba

Dupa forma- cilindrice

- comprimate

- prismatice

4. Dupa orientare- ortotrope- drepte - majoritatea

- urcatoare - volubile: Ipomoea, Convolvulus

- agatatoare (organe specializate): Tropaeolum, Hedera

- plagiotrope - culcate la pamant: Veronica, Tradescantia

B) Tulpini metamorfozate

Clasificare:

1. aeriene, asimilatoare:

a) Plante suculente, cactusi: Asclepiadaceae, Euphorbiaceae

- tesuturi superficiale care contin cloroplaste

- parenchim - apa + substante mucilaginoase

- frunze solziforme sau tepi

b) cladodii - ramuri sau tulpini puternic comprimate: Asparagus

2. aeriene cu depozitare

- orhidee - tuberizarea la internoduri: Cymbidium

- palmieri - tulpini cu substante de rezerva

- muguri axilari transformati in tuberule sau bulbi: Lilium tigrinum

subterane *- rizomi, bulbi, tuberculi, tuberobulbi (vezi mai jos)

4. acvatice (tesut cortical cu canale si lacune aerifere) - submerse

- natante

- amfibice

5.- reduse - la plantele parazite - Rafflesia arnoldii

*- Tulpini subterane

a) Rizomi - internoduri scurte (microblaste) sau lungi (macroblaste)

- muguri la subsuoara unor frunze rudimentare (scvame)

- radacini adventive si nu au piloriza

- se depoziteaza substante de rezerva

Clasificare:

Dupa directia de crestere - ortotropi: Primula

- plagiotropi- drepti: Anemone nemorosa

- orizontali: Iris

- oblici: Convallaria

Stoloni subterani - ramificatii de rizomi cu internoduri lungi si noduri la care se formeaza radacini adventive si noi plante

- servesc la inmultirea si departarea plantelor noi de planta mama: Convallaria

b) Tuberculi - microblaste groase bogate in substante de rezerva

- provin din: - tuberizarea hipocotilului: Cyclamen, Corydalis

- parte din ramura subterana (stolon)

- varful de muguri axilari

- frunze reduse la solzi

c) Tuberobulbi - tubercul invelit in frunze uscate

- se formeaza - la subsuoara unei frunze: Colchichum

- varful tuberobulbului mama: Crocus

- unele au radacini contractile: Gladiolus, Freesia

d) Bulbii - Liliaceae, Amaryllidaceae, Iridaceae

- microblaste cu frunze carnoase in care se depoziteaza apa si substantele de rezerva

- axa (inima bulbului) si frunzele - externe - uscate

- interne - carnoase

- tulpina florifera se formeaza:

- din mugurele terminal, din cei axilari se formeaza bulbul de inlocuire: Tulipa

- din mugurele axilar, din cel terminal se formeaza bulbul de inlocuire: Narcissus, Galanthus

Clasificare dupa alcatuire:

bulbii tunicati - frunze mari carnoase, care se acopera complet unele pe altele, la exterior uscate

- axul bulbului se termina cu o inflorescenta, iar din mugurele axilar se formeaza bulbul de inlocuire: Allium, Tulipa, Hyacinthus, Scilla.

bulbii scvamosi (solzosi) - frunze mai mici, carnoase, care se acopera partial una pealta: Lilium.

1. Frunza

Functii - principale: fotosinteza, transpiratia, respiratia

- alte functii: protectie, absorbtie, inmagazinare de apa

Alcatuire - limb (lamina) - simplu - intreg

- compus - din foliole inserate pe rahis

- penat compusa

- palmat compusa

- petiol (codita)

Clasificare Functional

- cotiledonale - lipsesc la orhidee, plante parazite

- primele frunze

- catafile- incomplet dezvoltate, cu rol de aparare

- la muguri si sunt caduce

- la tulpini subterane persistente

- nomofile - frunze tipice

- hipsofile- protectia florii si inflorescentei

- bractee - Euphorbia: rosii

- Galanthus: verde

- Pachystachys: galben

- Jacobinia: maron, rosii, roz

- Bromelii

- spata - alba: Zantedeschia

- rosie: Anthurium

- carena - Strelitzia

A. Frunze normale

Speciile floricole decorative prin frunze au ca element decorativ frunzele care difera prin:

Marime: mari, mici, mijlocii

Forma frunzei (circulara, eliptica, ovala)

- lineara, lanceolata, oblong lanceolata, oblonga, ovala, obovata, cordata, peltata, reniforma, spatulata, sagitata, hastata

Baza limbului: rotunda, sagitata, reniforma, asimetrica, etc.

Varful limbului: acuminat, rotund, mucronat

Marginea limbului

- intreaga

- inciziuni - mici: serata, dentata, incizata, sinuata, crenata

- mari: penata, palmata

Suprafata limbului: neteda, glauca, lucitoare, glabra, paroasa, scabra

Consistenta: ierbacee, pieloasa, membranoasa, carnoasa

Culoarea (o culoare, 2 culori, mai multe culori): verde si nuante, rosu, galben, argintiu, cenusiu, policrome, 2 culori, concolora, discolora, maculate, variegate, striate, zonate

Petiol: forma - cilindric, comprimat, dilatat

prindere - baza limbului, fata inferioara (peltat)

Dispozitia frunzei pe tulpina:

- alterna - la fiecare nod o frunza

- opusa - la fiecare nod 2 frunze

- verticilata - la fiecare nod 3-4 frunze

Variatia privind marimea, forma si dispozitia

- anisofilia - frunze de marimi si forme diferite la acelasi nivel

- mozaic foliar - frunze de marimi diferite dispuse in acelasi plan si care nu se umbresc

- heterofilia (polimorfism foliar) - frunze de forme diferite, asezate la nivele diferite

B. Frunze metamorfozate

- rol protector - total sau partial transformate in spini: Cactusi, Pelargonium spinossum

- rol de agatare - transformate in carcei, cu care planta se prinde de suport: Lathyrus, Pisum, Clematis

- rol nutritiv special - filodii - limb redus

- petiol, rol de fotosinteza: Bryophyllum

- rizofile - rol de absorbtie

- plante acvatice: Salvinia

- urne sau nise - acumuleaza apa si humus (Platycerium grande)

- depozitare - ingrosate mult din depozitarea de apa si substante nutritive - bulbi, aloe, agave (suculente)

2. Organe de reproducere

2.1. Floarea

Functii - organ de reproducere

- element decorativ principal

Clasificare:

solitara - o tulpina se termina cu o floare: Tulipa, Anemone, Galanthus

- pe o tulpina cate o floare la subsuoara frunzelor: Vinca, Viola

inflorescente a) simple - monopodiale

- simpodiale

b) compuse - spic compus

- racem compus, etc.

c) mixte - corimb cu calatidii: Ageratum, Senecio

A) Inflorescente simple

a) Monopodiale - axa principala, crestere indefinita si mai dezvoltata

- infloresc de la baza spre varf, de la margine spre centru

- spic - ax principal lung, flori sesile sau scurt pedicelate: Althaea, Canna, Verbena

- racem - axe principale lungi, pe care sunt inserate altern axe secundare cam de aceeasi lungime: Hyacinthus, Convallaria, Digitalis, Salvia

- corimb - racem cu pediceli florali de lungimi din ce in ce mai mici spre varful inflorescentei: Phlox, Hydrangea

- umbela - ax principal scurt, pediceli florali de aceeasi lungime si pornesc din acelasi loc: Primula, Pelargonium

- spadix (spadice) - axa principala ingrosata si carnoasa, cu flori sesile

- insotit de obicei de spata: Monstera, Zantedeschia, Anthurium

- capitul - ax principal scurt si globulos

- flori sesile sau scurt pedicelate: Scabiosa, Gomphrena

- calatidiu (antodiu) - ax ca un disc plat

flori ligulate si flori tubulare: Centaurea, Gaillardia, Gerbera, Callistephus, Dahlia

b) Simpodiale - axa principala isi inceteaza cresterea si poarta o floare

- axa secundara continua cresterea depasind axa principala

- infloresc de la centru la periferie

- cima bipara (dichasiu) - axul principal se termina cu o floare

- la primul nod, sub floare pornesc doua axe secundare care se termina cu o floare: Dianthus, Gypsophilla

- cima unipara (monochasiu) - ramificare unilaterala, fiecare pedicel floral apare ca o prelungire a pedicelului anterior

cima helicoidala: Hemerocallis, Gladiolus

- cima evantai: Iris

- cima scorpioida: Myosotis

- cima multipara (pleiochasiu) - formata din numar mai mare de trei, dispuse vertical: Euphorbia, Sedum

B) Inflorescente compuse - grad mai mare de ramificare, sistemul de ramificare se repeta

- spic compus

- racem compus

- umbela compusa

- corimb compus

- capitul compus

C) Inflorescente mixte - reunesc doua tipuri de inflorescente

- corimb cu calatidii: Senecio, Ageratum

Floarea

Alcatuirea:- peduncul

florii- axa florala (receptacul)

- androceu - stamine

- gineceu- stil, stigmat

- periant - caliciu - sepale verzi

- corola ** - petale colorate

- perigon- nediferentiat in caliciu si corola

- componente, tepale - libere: Lilium

- concrescute: Muscari

- combinate (libere cu partial concrescute):

orhidee

Simetria - actinomorfe - Primula, Pelargonium

florii - zigomorfe - Antirrhinum, Tropaeolum

Caliciu - dialisepal - sepale libere: Ranunculus

- gamosepal - sepale concrescute: Dianthus, Primula

- persistent - Salvia, Physalis - element decorativ

- caduc - Papaver

** Corola - dialipetala - actinomorfa: Rosa

- zigomorfa: Lathyrus

- gamopetala - actinomorfa - tubulara: Nicotiana

- campanulata: Campanula

- hypocrateriforma: Siringa

- infundibuliforma: Nicotiana

- flori tubulare de la antodiu: Gerbera

- zigomorfa - labiata: Salvia

- personata: Antirrhinum

- antodiu - flori tubulare, flori ligulate: Gerbera

Structura - epiderma - fata superioara - papile conice

petalei - fata inferioara

- mezofil - nervuri (vase conducatoare)

Forma lanceolata

petalei- lineara

- bilobata

- tetralobata, etc.

- transformata - cornet nectarifer: Aconitum

- pinten nectarifer: Viola

Metamorfoza unor organe florale in petale

- stamine transformate in staminodii (petaloide): Canna

- stamine transformate in petale - flori involte: Hyacinthus, Rosa, Paeonia, Anemone

- flori tubulare transformate in ligulate si invers (in unele situatii): Dahlia, Chrysanthemum, Gerbera, Callistephus

- primordii din receptacul transformate in petale: Dianthus (5 petale, 10 stamine, restul pana la 40 din primordii)

Flori cu structuri particulare

- Orhidee - 3 tepale externe colorate, egale

- 3 tepale interne (2 laterale identice ca forma si culoare, 1 inferioara - labelum, diferita ca forma si culoare de celelalte);

- Strelitzia - carena, 3 - 5 flori

- o floare - 3 tepale portocalii, 3 tepale albastre (una scurta, 2 in forma de lance ce contin stigmat si stamine);

- Narcisa - 6 tepale albe sau galbene

- formatiune tipica 'coronula', difera ca forma, marime, culoare;

- Gloriosa - 6 tepale care se rasfrang in sus ca un glob, au marginile ondulate, colorate galben si portocaliu;

- Chrysanthemum, Dahlia, Delphinium, Aquilegia, etc.

Culoarea petalelor

- pigmenti liberi sau combinati

- indice pretios - in aprecierea calitatii

- in utilizarea florilor in compozitii florale (vase, ronduri, etc., interioare sau exterioare)

- functie de termoreglare - absorb sau reflecta anumite radiatii solare

- importanta pentru polenizarea entomofila

- influenta pozitiva asupra psihicului uman

Pigmenti - carotenoidici - carotenul (galben)

- xantofila (portocaliu, rosu)

- porfirinici - clorofila a, clorofila b (verde)

- chinonici

- flavonoidici - flavonici

- antocianici: pelargonidina, cianidina, delfinidina

(pH acid - rosu, bazic - albastru, neutru - violet)

Parfumul florilor

- uleiuri esentiale volatile produse in celulele epidermei petalelor

- Locul de formare

- papile secretoare - celule epidermice, conice, aspect catifelat

- secreta uleiuri volatile: Rosa, Dianthus, Convallaria, Viola

- osmofore - apendici, cili lacinii

- celule epidermale si subepidermale

- uleiuri volatile efemere: Araceae, Orhidee

- peri secretori - pedicel scurt care poarta partea secretoare, formata dintr-o celula sau mai multe: Mentha, Lavandula

1 kg esenta trandafir - 4 tone petale - 3 milioane flori

Florile ca element decorativ se utilizeaza in functie de data infloririi, durata infloririi si in unele situatii chiar ora infloririi: ceasul zeitei Flora.

Data infloririi

- specie, soi (timpurii, etc.)

- conditiile climatice pot influenta cu 1-2 saptamani.

Durata infloririi - se apreciaza la specie si la durata unei flori.

- Specie- 15-20 zile: Tulipa

- 1-2 luni: Godetia, Clarkia

- 2-3 luni: Callistephus

- 4-5 luni: Salvia, Tagetes

- neintrerupt: Pelargonium, Rosa, Dianthus (sera)

- O floare- 3 ore: Hibiscus, Cactusi

- 10 ore: Portulaca

- 24 ore: Hemerocallis

- 2 zile: Papaver

- 6 zile: Lilium

- 15 zile: Chrysanthemum

- 20-30 zile: Strelitzia, Anthurium, Orhidee.

Ora infloririi

- zorii zilei: Ipomoea

- 9-10: Tulipa

- 11: Ornithogallum

- 19-20: Datura

- 20-21: Nicotiana

- 21-22: Cereus nycticalis

2.2. Fructul - ovarul florii crescut dupa fecundare

Tipuri - pastaia: Lathyrus

- folicula: Paeonia

- silicva: Matthiola

- capsula: Viola, Papaver

- baca: Asparagus, Clivia

- nucula: Tropaeolum - fructe indehiscente

- achena: Tagetes, etc.

- cariopsa: Graminee.

Fruct comestibil: Opuntia, Monstera, Phoenix (curmal), Cocos (nuca de cocos) , Vanilla, Punica, Ficus carica.

2. Samanta

Alcatuire

- se formeaza din ovulul fecundat

- formata din - tegument - protectie - se imbiba usor cu apa: Compositae, Cruciferae;

- nu permite patrunderea apei: Canna, palmieri;

- embrion - hipocotil

- 1 sau 2 cotiledoane

- epicotil

- albumen sau endosperm secundar - tesut de rezerva ce va hrani embrionul

- lipseste din samanta de orhidee

- exterior - hil - loc de prindere al semintei de fenicul

- micropil - prin care iese radicela

Semintele - propriu-zise, se folosesc la semanat

- fructe indehiscente monosperme: achena, nucula.

Insusirile fizice ale semintelor sunt: forma, marimea, culoarea.

Forma - raport - L - l - grosime

- sferica: Lathyrus, Petunia, Portulaca

- ovala: Antirrhinum, Cheiranthus, Digitalis

- fusiforma: Ageratum, Centaurea, Cosmos, Tagetes

- ovoida: Alyssum, Begonia, Viola, Myosotis

- neregulata: Calendula

- cordiforma: Celosia

- cilindrica: Verbena

- reniforma: Gypsophilla, etc.

Marimea:

- foarte mici si mici, sub 1,5 mm: Begonia, Antirrhinum, Lobelia, Petunia

- mijlocii -1,5-3 mm: Gypsophilla, Celosia

- mari - peste 3 mm: Tagetes, Zinnia

- foarte mari: Phoenix, Lupinus.

Culoarea tegumentului la maturitatea fiziologica:

- neagra: Ageratum, Antirrhinum, Tagetes

- brun roscata: Alyssum

- roscata: Begonia

- galben brun: Calendula

- cenusie: Centaurea, Cosmos, Papaver

- bruna: Gazania, Godetia

- cafenie: Gaillardia

- brun cenusiu: Salvia, Phlox, Zinnia

Luciu:

- pronuntat: Celosia, Lobelia

- sters: Centaurea

- mat: Phlox, Portulaca

Arhitectura tegumentului

Chestionar de autoevaluare

1. Radacina la plantele decorative: functii si clasificare dupa origine.

2. Tulpina plantelor decorative: functii si alcatuire.

Clasificarea tulpinilor plantelor decorative dupa alcatuire si orientare.

4. Tulpini metamorfozate de plante decorative.

5. Frunza. Functii, alcatuire si clasificare functionala.

6. Frunza. Element decorativ si frunze metamorfozate.

7. Floarea - tipuri de inflorescente simple si mixte.

8. Floarea solitara - alcatuire, simetrie, structura.

9. Floarea. Parfumul florilor si culoarea.

10. Data, durata si ora infloririi.

11. Fructul si samanta plantelor decorative.