|
|
|
COMUNICAREA PROFESOR-ELEV
Limbajul corpului are o deosebita importanta in viata noastra. Astfel cercetarile au aratat faptul ca, in momenetul in care ne modificam modul in care respiram, mimica, postura etc., ne modificam si identitatea. Se pare ca in limbajul popular se cunoaste acest lucru, atunci cand unui om suparat i se spune: "dar mai razi o data!" sau "capul sus!".
Cel mai puternic efect asupra altora il are limbajul corpului. Mehrabain, un cercetator american, in urma unor cercetari laborioase a ajuns la concluzia ca interlocutorii sunt impresionati de cuvintele folosite intr-o proportie de 8%, de intonatie in proportie de 69%. Si aceasta este recunoscuta in limbajul popular, prin expresia: "o imagine (limbajul corpului) face cat o mie de cuvinte" sau "tonul face muzica". Se ajunge astfel la concluzia ca un numar foarte mare de conducatori si politicieni isi datoreaza cariera, nu in cele din urma, aspectului si repertoriului de miscari (celor mari le acordam mai multa incredere!).
Tocmai de aceea este important sa ne cunoastem cat mai bine comportamentul propriului nostru corp in momentul in care comunicam cu cineva, fiind asemenea unor actori care trebuie sa ne "jucam" cat mai bine si mai convingator "rolul". Pentru aceasta foarte important este sa ne fortam sa ne studiem , astfel incat sa stim care sunt sarcinile si rolurile cu care ne identificam cel mai bine.
Cu cat o parte a corpului se afla mai indepartata de creier, cu atat mai putin este posibila controlarea mesajelor transmise prin limbajul corpului, Fundamentul acestui fapt rezida in aceea ca exista posibilitatea de a-ti privi fata in oglinda si de a putea sa-ti studiezi diferitele mimici, Astfel, de mici copii suntem invatati ca mimica fetei trebuie sa fie in concordanta cu situatia in care suntem pusi
(la scoala, in vizita, la inmormantare etc.). Fiecarei miscari ii corespunde, in creier, un model de stimul precis. Tocmai cand ne gandim la o anumita miscare, este posibil sa se declanseze senzatia respectiva. Cineva, care se prezinta cu buza lasata in jos si cu o tinuta a corpului lipsita de tonus muscular, cu siguranta va induce o stare de apatie. Cel ce afiseaza o mimica zambitoare si se prezinta cu un tonus muscular dinamic va induce o senzatie contrara. Binenteles ca limbajul corpului nu este intotdeauna acelasi, chiar in cazul unor trairi si emotii identice.
Pe limbajul corpului, cu siguranta, ne putem baza mai mult decat pe cel verbal. Unii oameni au invatat(chiar dureros)sa-si controleze exprimarile in cazul temerilor tabu sau sa foloseasca minciunile, in situatii complicate. Prin vorbe, acest lucru reuseste intr-un mod mai mult sau mai putin satisfacator. Daca comportamentul corpului nu este antrenat pentru un comportament "actoricesc", atunci miscarile asociate unor fraze mincinoase nu vor concorda decat partial sau deloc cu frazele mincinoase exprimate. In acest caz, limbajul corpului va da informatii cuprinzatoare asupra gandurilor reale. De asemenea, informatii cuprinzatoare ne sunt date de limbajul corpului atunci cand partenerul de discutie doreste sa incheie intrevederea, daca este incapabil sau nu mai doreste s-o continue. Astfel, in cazul limbajului corpului este vorba despre semnale pe care o persoana le utilizeaza in scopul de a le da de inteles celor din jur cum doreste ea sa fie perceputa sau, cu ajutorul carora, arata ce se intampla cu ea. Aceste semnale sunt percepute de catre receptor in mod inconstient si cu o precizie surprinzatoare. Daca aceste semnale nu se armonizeaza cu cuvintele ce le insotesc sau cu ceea ce se stie despre persoana in cauza, se instaleaza neincrederea si suspiciunea. Cu cat armonizarea dintre mijloacele de exprimare ale unei persoane este mai fidela, cu atat persoana in cauza devine mai credibila. Problema care se pune nu este aceea de a invata sa producem semnale, prin limbajul corpului sa para cat mai natural.
Fiecare individ emite, in permanenta, mesaje ale corpului. Evaluarea si intelegerea semnificatiei lor este o alta importanta fateta a studiului limbajului corpului. Cunoscand si aceasta fateta, va va fi mai usor sa conduceti discutii si negocieri.
Limbajul este important pentru a inlesni comunicarea si pentru a se putea "vorbi de la minte la minte". Acesta serveste la transmiterea cunostintelor de comunicare si prin aceasta la mentinerea ordinii existente si a adeziunii. Limbajul corpului este un instrument ajutator al limbajului, de exemplu ca atunci cand in timpul vorbirii se folosesc gesturi pentru punctarea ideilor, Limbajul corpului are o semnificatie deosebita, pentru ca il impresioneaza mai profund pe cel ce receptioneaza mesajul. In ultimii ani, are loc un proces de deplasare de la analiza comportamentului, in mod abstract, la analiza in complexitatea sa., de aici puternica legatura dintre limbajul corpului si psihologie.
Comunicarea reprezinta interactiunea sociala, prin utilizarea modurilor de comportare innascute sau dobandite, precum si existenta unor semnale verbale sau nonverbale care sunt emise si receptionate, constient sau inconstient. Comunicarea nu este un proces liniar cauza - efect. Ea se prezinta ca un proces inchis, cu reactii de "feed - back".
Este imposibil sa comunici cu cei din jur , deoarece, chiar si daca nu doresti sau nu poti, framantarile tot ies la iveala." Nu exista energie in repaus!"
Schimbarea intre indivizi poate fi simetrica complementara sau contrara. In cazul comunicarii simetrice se schimba o cantitate egala de informatii, din punct de vedere cantitativ si calitativ. O inclinare semnificativa in favoarea celui care emite informatia apare in cazul comunicarilor asimetrice. De exemplu, in cazul tratamentul hipnotice.
Paradoxurile in comunicare par atunci cand informatia nu poate fi interpretata corect, in nici un fel datorita contradictiilor - are loc o dubla negare.
Pentru a micsora erorile in comunicare, trebuie definite, stabilite in mod precis:locul, motivatia; initiativa; comportamentul participantilor la comunicare; tipul de relatii, precum si stilul si forma procedurilor de comunicare.
Exista mai multe forme de comunicare :
A. Verbala - prin predare (expunere, prelegere), evaluare, recompense, intariri; e pozitiva (continua sau nu).Conteaza in comunicarea verbala limbajul profesorului, conceptele vehiculate, accesibilitatea cunostintelor pentru elevi, respectiv, daca au setul perceptiv lingvistic si conceptual capabil sa decodifice informatiile profesorului.Conteaza si limbajul paraverbal: tonul, ritmul, timbrul, inflexiunile, dictia. S-a constatat ca profesorii, prin tonul vocii pot sa transmita elevilor buna dispozitie sau sa induca teama, ingrijorare sau sa exprime manie.timbrul poate fi cald,catifelat sau distant,rece, autoritar.ritmul prea rapid poate sa denote fie un temperament coleric fie nesiguranta cognitiva, cel prea lent poate sa denote depresie,anxietate,neincredere,ingrijorare. Se folosesc ticuri verbale (i,a,a..).Nu trebuie neglijate accentul, recomandarile, acordurile.
B. Nonverbala - fizionomia, gestica, mimica. Profesorul pentru a incita elevul sa participe la lectie utilizeaza zambetul cu sensul de "tu raspunzi", surasul-elevului raspunde bine, zambeste intregii clase -"hai sa incepem lectia", "excelent pentru atentie profesorul fie ridica sprancenele cu sensul de "fi atent", fie se incrunta cu sensul de a-l opri din joaca. Aici intervin distanta,perceptia elevului , dar expresia de pe fata elevului poate reda din nou increderea unui copil poate crea un climat emotional pozitiv sau sa includa o stare negativa,anxietate,frica,plictiseala:
Pozitia corpului :-statistica sau dinamica, sa se plimbe sau nu prin clasa sau sa se apropie prea tare de elevi.
Pozitia corpului:pantomima
Sunt profesori care tot timpul se misca ,isi freaca nasul, isi largesc gulerul , sprijina pe catedra, bat cu degetele in catedra cu impact asupra elevilor(imitatie, inhibitie)
Distanta dintre profesor-elev: 30-50 cm=> intima; 1,2-1,5 m => se recomanda ca distanta dintre prof- elev; 4 m =>distanta publica.
In comunicare conteaza si reprezentarile, conceptiile pe care le utilizeaza "actorii" comunicarii. Suntem tentati sa folosim stereotipuri ca un fel de judecata sau ca o perceptie suprasimplificata. Frecvent utilizam constructii psihologice de genul : "e un elev bun", "e incorigibil", "e lenes","e de nota sapte"=> cu impact asupra copilului=> efect negativ.
In orice caz de comunicare profesorul trebuie sa evite etichetarea care duce la scaderea increderii, a stimei de sine,il demoralizeaza( v. GOFFMAN).
In psihologia sociala avem teoria autoimplinirii profetiei . De exemplu : « P.Vei ramine corigentElevul crede ca este incapabil, intra in frica, anxietate si rezultatele sunt note mici.
Dupa ce am vazut in mare semnificatia limbajului corpului, sa vedem ce gersturi trebuie sa facem pentru realizarea unor relatii cat mai bune cu cei din jurul nostru. In mod normal orice contact dezvaluie o dorinta sau chair o legatura, deoarece un contact corporal presupune patrunderea in zona intima, lucru permis si tolerat numai acolo unde contacetele corporale nu sunt refuzate sau nu trebuie refuzate. Inclinarea pe care o avem spre unii oameni sau obiecte, forta acestora de atractie, sunt, de regula, mai puternice decat dorinta de a ne proteja spatiul vital, aceasta conducand, uneori, la un conflict intre dorinta de a ne apara zona intima si cea de a fi deschisi catre cei din jur.
Cercetarile au aratat ca exista 457 de moduri diferite de realizare a contactului corporal. Contactele corporale se pot imparti intrei categorii:
contactele corporale speciale exercitate de: medici, preoti, frizeri, croitori ect.;
contactele corporale sexuale, care rezulta din jocul dragostei dintre parteneri;
restul de contacte corporale, care sunt sociale si pe care le vom prezenta in continuare.
A A da mana - daca dorim sa exprimam o legatura mai puternica, fie mana este stransa mai puternic sau este men-inuta timp mai indelungat, fie mana stanga se aseaza pestecea dreapta sau peste bratul sau umarul partenerului (in mod normal o strangere de mana dureaza 3 secunde).
A Pilotarea
partenerului - pentru aceasta se exercita o presiune
usoara, cu
A Batutul pe spate - aceste gest este folosit la salut, la urari de noroc, la consolari sau cand se exprima dragostea - acest gest are un sens prietenos.
A Luarea de brat - este un semnal al dorintei de a merge impreuna coordonat, unul din parteneri preluand controlul asupra celuilalt, de obicei femeia este cea condusa si indica o relatie apropiata.
A Imbratisarea - acest gest indica o sensibilitate deosebit de intensa sau o descarcare emotiva, fiind expresia relatiilor parteneriale.
A Tinerea de mana si tinerea de talie - indica o relatie profunda si puternica
A Atingerea mana - cap - capul este cea mai sensibila parte a omului, iar mana este cea mai periculoasa, de aceea trebuie sa existe o incredere totala pentru a se permite cuiva sa ne atinga capul; daca ducem mana in dreptul capului unei persoane straine, aceasta ia imediat pozitia de aparare insitinctiva.
A Cap langa cap - inseamna a-l simti pe celalalt, facand posibil schimbul de contacte si gesturi delicate.
A Gesturile aparente - e vorba de gesturi aparent agresive dar care sunt expresia libertatii intre prieteni, cum ar fi: lovirea cu bratul, insotita simultan de un zambet; impingerea sau lovirea, apasarea etc.
A Asezarea la masa intr-un separeu - semnifica dorinta de apropiere si de cunoastere mai buna a interlocutorului.
Este important sa cunoastem semnalele contradictorii - este vorba de acele semnale ale comportamentului care demasca contradictii sau minciuni, cum ar fi:
gestica redusa - pentru ca emitatorul "stie" exact ce spun mainile sale;
miscari putine - datorate puternicei nocentrari necesare "fabricarii" minciunii verbale;
ascunderea mainilor - pentru a nu demasca ceva;
mai multe gesturi de contact de mana - cum ar fi: frecarea nasului si a obrajilor, tragerea de lobul urechii; presarea buzelor; acoperirea gurii; scarpinarea sprancenelor; trecerea mainii prin par;
inchiderea gurii - pentru a putea retine minciuna sau pentru a nu puntea fi "vazuti" in spatele cuvintelopr; cu acest prilej degetele sunt rasfirate peste buze; mana poate fi dusa la gura;
o multime de miscari laterale ale corpului insotite de gesturi de plecare;
marirea sau micsorarea prea tare a pupilelor;
un zambet incomplet - care este nesincer;
tremuraturi ale muschilor fetei
Cunoasterea limbajului corpului este fundamentala, mai ales ca nu poate fi controlat in mod constient de catre noi, dar a carzui semnificatii ne poate furniza informatii valoroase despre persoan in cauza. Tocmai de aceea consider ca este un criteriu foarte important in momentul recrutarii de personal eficiente.
