|
|
|
Vita de vie - Cabernet Sauvignon
Origine. Soi francez care se cultiva pe suprafete mari in regiunile Bordeaux si Médoc. La noi in tara a fost introdus inainte de filoxera si detine in prezent cea mai mare suprafata din grupa soiurilor pentru vinuri rosii.
Sinonime. Petit vidure.
Caractere morfologice. Rozeta este puternic scamoasa, verde-albicioasa, cu marginea liliachie. Floarea este hermafrodita normala. Frunza adulta este de marime millocie, usor rotunjita, gofrata, de culoare verde inchis, scamoasa, cu 5-7 lobi. Sinusurile laterale superioare sunt profunde, inchise, cu lemn usor triunghiular. Sinusurile suplimentare aparute pe lobul terminal au forma de “U”. Sinusul petiolar este semideschis, ovoidal sau inchis, de forma circulara. Nervurile sunt uneori rosietice spre baza. Dintii au baza latita si cu laturi usor convexe. Strugurele este mic, conic, adesea aripat, lax. Bobul este sferic, mic, cu pielita groasa, colorata negru-albastrui, cu miez zemos si gust ierbos.
Insusiri agrobiologice. Este de vigoare mijlocie, cu o perioada de vegetatie destul de lunga (180-190 zile). Soiul porneste tarziu in vegetatie exceptand anii in care survin valuri de caldura si decalajul intre soiri este foarte strans. Lastarii isi matureaza lemnul pe 70-80% din lungime si chiar mai mult in unele centre din sudul tarii, devenind dens si tare. De aceea, pentru o reusita buna la altoire, coardele necesita o perioada mai lunga de timp pentru a se umecta, iar dintre portaltoi, cei cu “sange”de Berlandieri al caror lemn are o duritate asemanatoare, au afinitate mai mare cu acest soi. Este rezistent la seceta, la oidium si la putregaiul cenusiu,bavand o tolerata mijlocie la ger (-220C).
Se numara printre soiurile cu capacitate medie de emitere a lastarilor din mugurii aflati pe lemn batran, iar potentialul de regenerare al butucilor se inscrie in aceeasi nota. Este sensibil la antracnoza. Se manifesta ca un soi cu anumita rezistenta la filoxera. In unii ani meiaza si margeluieste puternic, ceea ce isi pune amprenta pe productie, care este oscilanta.
In plantatiile noastre prezinta o variabilitate foarte pronuntata a caracterelor fenotipice.
Intr-o plantatie la Valea Calugareasca au fost depistate cinci biotipuri care se diferentiaza dupa tipul florii, lungimea si ramificarea inflorescentei si legarea boabelor.
Cele mai valoroase biotipuri pentru selectie si pentru productie sunt biotipurile “lung, sectat si lung, sectat si scurt”,celelalte doua (cu struguri rari sau cu boabe deformate) prezinta defectiuni si anomalii florale si nu corespund sub aspectul productiei. Fertilitatea soiului este mijlocie: 40-60% lastarii fertili, iar coeficientul de fertilitate absolut este in jur de 1,5.
Particularitati agrotehnice. Se conduce sub forme semiinalte, tipul de taiere Guyot pe semitrunchi cu o incarcatura de 16-22 ochi/m2, repartizata pe coarde de 10-12 ochi.
Carectere tehnologice. Greutatea medie a unui strugure este de 60-90 de grame, valori scazute avand si indicii de productivitate. Acumuleaza peste 200 g/l zaharuri si poate atinge valori de 240 g/l. Aciditatea variaza intre 4,9 si 6,6‰. Productia este de 7-8 t/ha.
Vinul la inceputul existentei sale are gust usor astringent si este aspru; pe masura insa ce se invecheste devine tot mai catifelat, echilibrat si capata un buchet foarte placut specific soiului. Este suficient de extractiv si are o culoare rosie-rubinie. Mai mult decat in alte cazuri, conditiile de mediu influenteaza calitatea si cantitatea productiei.
Selectii clonale. La noi in tara s-au obtinut patru clone: 33Valea Calugareasca (in anul 1985), 7 Dragasani (in anul 1976), 4 Iasi (in anul 1978) si 131 Stefanesti (in anul 2000) de la care se obtin productii aproape duble la o acumulare de zaharuri egala.
Zonare. Se cultiva in 74 de centre viticole amplasate in zona colinara a subcarpatilor din Muntenia si Oltenia, in sudul Moldovei, in Dobrogea si in vestul tarii.
Principalele caracteristici productive si agrobiologice ale clonilor soiului CABERNET SAUVIGNON (date I.S.T.I.S.)
Nr.crt
Specificare
UM
33 V.Calug
7 Dragasani
4 Is
31 Stefanesti
1.
Coeficient de fertilitate absolut
Strug./l.fertili
1,67
1,69
1,37
1,76
2.
Coeficient de fertilitate relativ
Strug./l.fertili
1,09
1,02
1,10
1,42
3.
Greutatea medie a unui strugure
g
93,1
90,1
87,3
71,2
4.
Indice de productivitate absolu
g
155,5
152,2
119,6
125,3
5.
Indice de productivitate relativ
g
101,4
91,9
96,0
101,1
6.
Greutate a 100 de boabe
g
132
117
126
127,0
7.
Concentratia de zaharuri
g/l
190
192
191,1
184,0
8.
Aciditatea totala in must
G/l H2SO4
5,8
5,8
6,7
7,2
9.
Productia de struguri
t/ha
17,4
13,7
13,1
14,1
Vinul este cel mai constant calitativ, intens colorat, iar dupa cativa ani de invechire dezvolta un buchet puternic, cu un pronuntat caracter de soi.
