|
OBIECTIVELE GENERALE ALE PREDARII-INVATARII STIINTELOR IN INVATAMINTUL PRIMAR
Obiectivele specifice disciplinei se refera la cunostintele, capacitatile si atitudinile personalitatii.
Formarea unor reprezentari generale si a notiunilor elementare despre:
natura: diversitatea corpurilor lumii terestre (vii/nevii, naturale/artificiale) si a celor ceresti (Luna, Soarele etc.);
spatiu: locul ocupat de multimea enorma a corpurilor din natura;
miscare: schimbarea in spatiu a locului corpurilordin natura; transformarile, procesele si fenomenele simple din natura; evenimentele din activitatea personala a omului si din societate;
timp: durata miscarii corpurilor in spatiu; transformarile, procesele si fenomenele simple din lumea vie si nevie; activitatile omului; evenimentele din societate;
viata: relatiile elementare dintre lumea vie, nevie si societate: natura-om-natura; om-om; om-societate-om.;
protectia naturii: influenta pozitiva si negativa a omului asupra lumii vegetale si animale (apa, aerul si solul).
1. Cognitive:
- dezvoltarea spiritului de observatie necesar pentru descrierea particularitatilor exterioare ale unor obiecte si fenomene din natura si ale unor cazuri de comportare umana in natura si societate;
- recunoasterea si evidentierea particularitatilor exterioare (forma, culoarea, dimensiunile, mirosul, fluiditatea etc.) ale unor obiecte si ale celor mai simple fenomene, procese, evenimente din natura si societate;
- deosebirea si asemanarea dintre obiectele si fenomenele din natura dupa particularitatile exterioare;
- compararea si clasificarea corpurilor, fenomenelor in unele clase de echivalenta conform particularitatilor exterioare;
- interpretarea elementara a unor date, fapte, evenimente sau a altor informatii sesizate;
- utilizarea datelor sau informatiilor in situatii noi;
- recunoasterea celor doua forme de existenta: viu/neviu, material/spiritual;
- orientarea permanenta in spatiu si timp (nord, sud, est, vest, zi/noapte, luna, anotimp, an etc.);
- recunoasterea si intelegerea unor valori general-umane - adevarul/neadevarul, binele raul, cinstea/minciuna, frumosul/uritul - exprimate prin exemple simple si in cazuri concrete la nivelul perceperii copilului;
- constientizarea locului "Eu"-lui in natura si societate;
- intelegerea naturii unitare.
- antrenarea unei gindiri deschise, flexibile si creative.
2. Praxiologice:
- utilizarea cunostintelor adecvate despre natura, om si societate in scopul realizarii unor sarcini concrete din viata cotidiana;
- selectarea informatiei necesare pentru desfasurarea corecta a unor activitati practice;
- formularea unor predictii bazate pe observari si experiente sistematice;
- ilustrarea (grafica, picturala, prin modelare, utilizarea versurilor etc.) diferitelor .date, informatii, fapte obtinute in urma observarilor directe si sistematice;
- utilizarea instrumentelor necesare pentru masurarea corecta a timpului, temperaturii si spatiului (dimensiunile corpurilor);
- analiza pertinenta a situatiei, a motivatiilor si consecintelor actiunii sale in familie, scoala si societate;
3. Comunicative:
- inregistrarea sistematica a datelor, faptelor etc., in rezultatul unor observari sau experiente si prezentarea lor orala sau scrisa;
- angajarea in discutii critice cu colegii si cu profesorul, utilizind limbajul stiintific adecvat;
- organizarea dialogurilor cu profesorii si colegii;
- intelegerea unor sarcini in diferite contexte;
- formularea corecta a intrebarilor;
- formularea concluziilor in urma discutiilor efectuate;
- edificarea adevarului in rezultatul generalizarii discutiilor;
- transpunerea (parafrazarea) unei comunicari in alt limbaj sau in afta forma;
- analiza partilor constitutive ale unei comunicari, pentru a explica raporturile dintre ideile exprimate.
asocierea elementelor in scopul elaborarii unui plan.
- stimularea interesului fata de cunoasterea lumii;
- stimularea increderii in propriile forte in procesul de cunoastere si a independentei in gindire in activitatile cotidiene;
- incurajarea initiativei si a disponibilitatii de a aproba sarcini variate;
- stimularea atitudinii constructive fata de ocrotirea sufletului uman, protectia si ameliorarea mediului inconjurator;
- antrenarea perseverentei in depasirea dificultatilor;
- antrenarea tolerantei fata de opiniile colegilor, a prietenilor, a altor persoane.
NATURA
SPATIUL
MISCAREA
TIMPUL
Diversitatea corpurilor
Locul ocupat de corpurile din natura
Schimbarea locului in spatiu a corpurilor din natura
Durata miscarii corpurilor
GIMNAZIAL
Corpuri-substanta-cimp
Gravitational, electrostatic, magnetic
Interactiuni, miscari, transformari; procese: mecanice, termice, electrice, magnetice
Durata transformarilor, proceselor, fenomenelor
LICEAL
Corpuri substanta-cimp
Spatiu gravitational, electromagnetic, nuclear
Interactiuni - miscari, transformari: mecanice, termice, electro-magnetice, particule elementare
Durata in macro- si microlume.
SPATIUL
MISCAREA
TIMPUL
VIATA
PROTECTIA NATURII
Diversitatea corpurilor ceresti si terestre.
Locul ocupat de corpurile din natura.
Schimbarea locului corpurilor in spatiu.
Durata miscarilor, schimbarilor in natura si societate.
Relatiile om-natura-societate-om.
Influenta pozitiva si negativa a omului asupra naturii.
1. Corpuri ceresti:
. stelele;
. Soarele-cea mai apropiata stea;
. planetele din jurul Soarelui;
. Luna si alti sateliti naturali.
I. Spatiu universal-locul imens ocupat de corpurile ceresti. Spatiu terestru-locul ocupat de Terra in Sistemul Solar.
I. Miscarea in Univers-schimbarea locului corpurilor ceresti in spatiul universal. Schimbarea locului Terrei in Sistemul Solar: in jurul Soarelui, in jurul axei sale. Miscarea Lunii, a satelitilor artificiali.
I. Timp universal-miscarea continua a corpurilor in Univers. Durata unei rotatii a Terrei in jurul Soarelui, in jurul axei sale; a Lunii in jurul Terrei. Durata unei zile/nopti, saptamini, luni, a unui an.
I. Dependenta directa a lumii vii de pe Terra de locul si pozitia Terrei fata de Soare.
1. Dezvoltarea intensa a tehnicii de cercetare a Universului si influenta ei asupra atmosferei Terrei.
II. Corpuri terestre:
. vii;
. nevii;
. naturale;
. artificiale.
II. Spatiu local-locurile ocupate de diversitatea corpurilor de pe planeta Terra.
II. Schimbarea locului corpurilor de pe Terra (in atmosfera, hidrosfera, pe suprafata Terrei). Fenomenele din lumea vie si nevie, evenimentele din societate etc.
II. Durata miscarii corpurilor terestre in spatiu. Durata fenomenelor, evenimentelor din natura si societate.
II. Dependenta vietii omului de dezvoltarea tehnicii, industriei etc.
II. Influenta negativa a dezvoltarii tehnicii, industriei asupra lumii vii; rolul pozitiv al omului in protectia naturii.
1. Corpuri vii:
. plante;
. animale;
. om.
1. Locul ocupat de lumea vie pe planeta Terra.
1. Cresterea plantelor si animalelor, a omului; schimbarea locului de catre animale, om.
1 . Durata schimbarii conditiilor de viata a lumii vii in dependenta de zonele biogeografice; schimbarile sezoniere.
1. Relatiile dintre om
si natura vie; dintre natura vie si cea nevie.
1. Influenta negativa a omului asupra lumii vegetale si animale si ocrotirea ei.
2. Corpuri nevii: continente; oceane; mari; munti; riuri; stinci; pietre; fire de nisip etc.; cladiri; automobile; biciclete etc.
2. Locul ocupat de lumea nevie pe planeta Terra.
2.Valurile din oceane si mari; curgerea apei in riuri; formarea norilor, ploaia, ninsoarea, zborul avioanelor, miscarea automobilelor etc.
2. Durata tuturor schimbarilor, transformarilor in lumea nevie.
2. Relatiile (dependenta) directe dintre om si natura nevie.
2. Influenta negativa a omului asupra lumii nevii si protectia ei.
PROGRAME LA STIINTE CLASA A II-A (1 ora/sapt.)
Obiective de referinta
Continuturi
Activitati de invatare
I Formarea reprezentarilor generale despre natura
Elevul va fi capabil:
- sa explice in termeni accesibili notiunea de "natura";
- sa numeasca corpurile din natura;
- sa clasifice corpurile in ceresti si terestre;
- sa clasifice corpurile terestre in grupuri de echivalenta: vii si nevii; naturale si artificiale;
- sa descrie sumar corpurile terestre si ceresti;
- sa traga concluzii despre corpurile terestre si ceresti.
1. Natura - lumea din jurul nostru
. Ce intelegem prin "Stiinte".
. Ce intelegem prin natura".
Frumusetea plaiului natal.
Corpurile din natura: terestre, ceresti.
. Corpurile terestre: vii, nevii; naturale, artificiale.
. Observari directe asupra naturii;
. Discutii despre varietatea si frumusetea plaiului natal
. Exercitii de identificare a corpurilor din natura;
. Descrierea corpurilor din natura (forma, culoarea, dimensiunile etc.);
. Exercitii de selectare a informatiilor noi dintr-un text
ascultat;
. Exercitii de comparare si clasificare a corpurilor conform grupului de echivalenta;
. Exercitii de rezumare a ideilor principale despre natura, corpuri;
. Demonstrarea ilustratiilor atractive pentru a trezi interesul copiilor fata de diferite aspecte ale naturii.
Formarea reprezentarilor generale despre viata
Elevul va fi capabil:
sa explice prin formule verbale simple semnificatia termenului "viata";
- sa recunoasca diferite medii naturale de viata ale lumii vii;
- sa descrie mediile de viata ale elevului: familial, scolar, social;
- sa diferentieze si sa descrie mediile de viata ale plantelor si animalelor;
- sa faca concluzii generale despre mediile de viata ale omului, plantelor si animalelor;
- sa constate rolul simturilor omului in cunoasterea mediului inconjurator;
- sa faca concluzii utile despre necesitatea ocrotirii mediilor naturale de viata.
II. Lumea vie
. Viata.
. Mediile naturale de viata ale omului: localitatile rurale si localitatile urbane.
. Mediile de viata: familial, scolar, social.
. Plantele si mediile lor de viata: terestru si acvatic.
. Partile unei plante: radacina, tulpina, frunzele, floarea, fructul, semintele.
. Animalele si mediile de viata: terestru, subteran, acvatic, aerian.
Schimbarile produse in lumea vie.
. Simturile in cunoasterea mediului inconjurator.
. Cunoasterea si protectia naturii.
. Discutii jurul notiunii de "viata" (prin analogie si opozitie);
. exercitii de descriere a mediilor de viata ale omului;
. observari directe asupra organismelor vii si mediilor lor de viata;
. jocuri;
. exercitii de comparare a mediilor de viata a diferitelor organisme vii;
. exersari practice de delimitare a simturilor;
. exercitii pentru antrenarea spiritului de observatie;
. compunerea povestilor, povestirilor, poeziilor cu subiectele respective;
. ilustrarea si modelarea unor plante, animale;
. activitati de implicare in protejarea si imbogatirea mediului inconjurator.
Formarea reprezentarilor generale despre corpurile ceresti
Elevul va fi capabil:
- sa descrie Soarele, stelele, Luna, Terra in baza cunostintelor empirice;
- sa numeasca corpurile din jurul Soarelui;
- sa enumere caracteristicile de baza ale corpurilor ceresti.
. Soarele. Planetele.
. Stelele.
. Planeta Terra - corp ceresc.
. Observari asupra cerului instelat, Soarelui, Lunii;
. exercitii de enumerare si ;
descriere a corpurilor ceresti;
. exercitii si jocuri referitoare la Sistemul Solar;
. lucrari practice (orientarea dupa semnele locale);
. activitati in grup in care elevii sa puna intrebari si sa dea raspunsuri
Formarea imaginii despre spatiu si a deprinderilor de orientare in spatiu
Elevul va fi capabil:
- sa inteleaga termenul "spatiu";
- sa stabileasca locul unui corp in spatiul casei, clasei etc. (in raport cu obiectele de reper), folosind urmatoarele cuvinte: mai jos, mai sus, la stinga, la dreapta, in exterior, in interior, in afara etc.
- sa determine pozitia unui corp in spatiul satului, orasului, folosind notiunile: spre nord, spre sud, spre vest, spre est;
- sa se orienteze in spatiu dupa semnele locale;
- sa constientizeze necesitatea orientarii in spatiu.
. Modelul Terrei:
- forma sferica;
- polii;
- axa de rotatie.
- ecuatorul.
. Luna - satelit natural al Terrei
. Omul in cosmos.
. Spatiul. Amplasarea corpurilor in spatiul: clasei, casei, scolii, satului, orasului, terestru, cosmic.
. Orientarea in spatiu dupa semnele locale.
. Exercitii de identificare a elementelor componente ale modelului Terrei (Globului Pamintesc);
. observari asupra Lunii si descrierea schimbarii formei ei pe parcursul unei luni de zile
. discutii despre zborul omului in cosmos, pe Luna si rolul lui in cercetarea stiintifica;
. exercitii de stabilire a locului corpurilor in spatiul: casei, scolii, satului, orasului etc.;
. discutii despre amplasarea corpurilor ceresti in spatiul Universului;
. compunerea poeziilor, povestilor, ghicitorilor etc. conform temelor.
Formarea imaginii despre miscare
Elevul va fi capabil:
- sa recunoasca doua tipuri de miscare: rectilinie si de rotatie;
- sa deosebeasca miscarea rectilinie de cea de rotatie;
- sa inteleaga specificul miscarii de rotatie: periodicitatea si stabilitatea;
- sa demonstreze aceste doua particularitati ale miscarii de rotatie prin exemple concrete din practica;
- sa asocieze: miscarea de rotatie a Terrei in jurul axei sale cu succesiunea zi-noapte; miscarea de rotatie a Terrei in jurul Soarelui cu succesiunea anotimpurilor; miscarea de rotatie a Lunii cu schimbarile ei de faza.
. Miscarea - insusire comuna a tuturor corpurilor.
. Tipurile de miscare: rectilinie (pe linie dreapta) si de rotatie (in jurul axei).
. Rotatia Terrei in jurul axei sale: ziua si noaptea.
. Anotimpurile: primavara, vara, toamna, iarna.
. Rotatia Lunii in jurul Terrei.
. Fazele Lunii: Luna noua, Luna plina, cornul etc.
. Observari directe asupra miscarii corpurilor in natura;
. exercitii practice de exemplificare a miscarii rectilinii si de rotatie;
. exercitii de determinare a periodicitatii si stabilitatii miscarii de rotatie;
. activitati practice de demonstrare a succesiunii zi - noapte si a anotimpurilor;
. excursii in natura.
Formarea notiunii de timp si deprinderii de masurare a timpului
Elevul va fi capabil:
- sa explice termenul "timp";
- sa identifice durata de timp cu durata unei activitati sau a unui eveniment;
- sa asocieze duratele de timp anul, luna, ziua cu miscarile de rotatie ale Terrei si Lunii;
- sa descrie si sa explice schimbarea pozitiei Soarelui timp de o zi in fiecare anotimp al anului;
- sa compare durata unei zile in diferite anotimpuri;
- sa recunoasca si sa utilizeze elementele calendarului: zilele, saptaminile, lunile, anul, data;
- sa se foloseasca corect de ceasornic;
- sa-si planifice orientativ ziua sa de lucru;
- sa explice notiunile de trecut, prezent, viitor.
Masurarea timpului
. Ce este "timpul"?
. Orientarea in timp: calendarul, ceasornicul.
. Ziua de lucru a elevului.
. Trecutul, prezentul, viitorul.
. Exercitii de definire a timpului;
. exercitii de orientare in timp;
. activitati practice de masurare si comparare a intervalelor de timp: anul, luna, ziua, ora, minutul etc.;
. exercitii de selectare a unor experiente din activitatea zilnica pentru organizarea programului de lucru al elevului
. discutii despre folosirea corecta a timpului in activitatile elevului
. exercitii practice de identificare a intervalului de timp cu durata unei activitati, unui eveniment, unui fenomen etc.
CLASA A III-A (2ore/sapt.)
Natura: materie - spatiu - miscare - timp - viata - protectia naturii
Obiective de referinta
Continuturi
Activitati de invatare
Elevul va fi capabil:
- sa intretina o discutie privind cele doua viziuni despre aparitia Terrei ca corp ceresc;
- sa numeasca continentele si oceanele Terrei;
- sa identifice continentele si oceanele pe harta si glob;
- sa ilustreze pe hartile de contur continentele si oceanele Terrei.
1. Originea Terrei
. Viziunile despre aparitia
Terrei: stiintifica si religioasa.
. Uscatul si apele.
. Harta planetei Terra.
. Discutii despre cele doua viziuni ale aparitiei Terrei;
. exercitii de identificare a continentelor si oceanelor;
. exercitii de recunoastere a continentelor si oceanelor pe harta;
. exercitii de marcare pe hartile de contur a continentelor, oceanelor; a Republicii Moldova;
. descrierea unei calatorii imaginare in jurul Pamintului;
Elevul va fi capabil:
- sa descrie locul Republicii Moldova pe glob si pe harta;
- sa cunoasca orasele Republicii Moldova;
- sa marcheze pe hartile de contur ale Republicii Moldova orasele ei;
- sa descrie orasul Chisinau - capitala Republicii Moldova - ca centru economic si cultural.
. Republica Moldova pe glob si pe harta.
. Studierea tinutului natal. Planul.
. Chisinau - capitala Republicii Moldova.
. documentarea si selectarea informatiei despre capitala Republicii Moldova; despre locul de bastina.
Elevul va fi capabil:
- sa recunoasca invelisurile interne ale Terrei;
- sa descrie invelisurile externe ale Terrei;
- sa descrie formele de relief
a) cimpia, dealul, muntele;
b) relieful Republicii Moldova; - sa recunoasca fenomenele legate de invelisurile interne si externe ale Terrei:
vulcanii, cutremurul de pamint, alunecarile de teren.
II. invelisurile Terrei
. invelisurile interne.
. invelisurile externe.
A. Relieful (litosfera)
. Formele: cimpia, dealul, muntele.
. Relieful Republicii Moldova.
. Fenomenele: cutremurul de pamint; alunecarile de teren; vulcanii.
. Exercitii de enumerare si structurare a invelisurilor in-teme si exteme ale Terrei;
. exercitii de diferentiere a invelisurilor externe de cele interne;
. exercitii de delimitare a formelor de relief: cimpie, deal, munte;
. ilustrarea grafica a partilor componente ale cimpiei, dealului, muntelui;
. discutii despre relieful Republicii Moldova si fenomenele caracteristice: alunecarile de teren si cutremurele de pamint.
Elevul va fi capabil:
- sa numeasca proprietatile aerului: culoarea, elasticitatea, compresibilitatea;
- sa descrie procesul de incalzire-racire a aerului timp de o zi din fiecare anotimp al anului;
- sa faca legatura intre incalzirea-racirea aerului si pozitia Soarelui timp de o zi;
- sa asocieze formarea vinturilor, uraganelor cu fenomenele de incalzire-racire a aerului atmosferic;
- sa diferentieze vinturile dupa taria lor.
B. Aerul (atmosfera)
. Proprietatile lui: culoarea, elasticitatea, compresibilitatea.
. Energia solara: lumina, caldura.
. Fenomenele: incalzirea-racirea aerului; vinturile; uraganele.
. Experiente simple pentru determinarea proprietatilor aerului;
. discutii despre atmosfera Terrei; lumina si caldura solara;
. discutii despre incalzirea si racirea atmosferei si for-marea vinturilor, uraganelor;
. exercitii de clasificare a vinturilor in: slabe, moderate, puternice
Elevul va fi capabil:
- sa descrie proprietatile apei: culoarea, fluiditatea, compresibilitatea;
- sa compare proprietatile apei cu ale aerului;
- sa recunoasca si sa descrie starile de agregare ale apei in dependenta de anotimpuri;
- sa grupeze apele in: curgatoare si statice.
C. Apa (hidrosfera)
. Proprietatile ei: culoarea, fluiditatea, compresibilitatea, starile de agregare (lichida, solida, gazoasa).
. Apele curgatoare.
. Apele statice.
. Circulatia apei in natura.
. Experiente simple pentru determinarea proprietatilor apei;
. activitati de masurare a temperaturii aerului, apei si organismului uman;
. lucrari practice privind starile de agregare;
. discutii despre rolul caldurii solare in circulatia apei in natura;
. reprezentarea grafica a circulatiei apei in natura.
D. Fenomenele din natura
Elevul va fi capabil:
- sa descrie procesul de circulatie a apei in natura;
- sa indice relatiile dintre circulatia apei, fenomenele din natura si anotimpurile anului;
- sa determine conditiile favorabile si nefavorabile pentru organismele vii;
- sa descrie semnele de prognozare ale timpului;
- sa ilustreze grafic starea vremii.
. Norii (incalzirea, evaporarea, racirea, condensarea)
. Ploaia (fulgerul, tunetul, furtuna).
. Curcubeul.
. Grindina, lapovita.
. Roua, ceata, bruma; promoroaca, chiciura, poleiul (zapada, ninsoarea, viscolul).
. Conditiile nefavorabile pentru organismele vii si masurile de protectie.
. Meteorologia si prognozarea timpului dupa semnele locale.
. Observari directe asupra fenomenelor sezoniere din natura;
. exercitii de descriere a fenomenelor observate;
. inregistrarea in calendarul naturii a datelor obtinute;
. exercitii de determinare a cauzei fenomenelor in dependenta de anotimpuri;
. exercitii de diferentiere a conditiilor nefavorabile si favorabile pentru organismele vii;
. observarea si descrierea semnelor de prognozare a timpului;
. excursii sezoniere in natura;
. alcatuirea graficelor zilnice care sa ilustreze starea vremii.
E. Organismele vii si mediile lor de viata
Elevul va fi capabil:
- sa numeasca si sa descrie organismele vii;
- sa recunoasca diferite medii de viata ale organismelor vii;
- sa faca concluzii despre mediile de viata si factorii de viata;
- sa recunoasca si sa analizeze relatiile biotice;
- sa faca observari asupra schimbarilor in mediile de viata in dependenta de anotimpuri.
. Plantele si mediile lor de viata.
. Animalele si mediile lor de viata.
. Relatiile biotice: planta-planta; planta-animal; animal-animal; organisme vii-om.
. Protectia mediului ambiant
. observari directe asupra mediilor de viata a plantelor si animalelor;
. discutii despre diferite medii de viata si compararea lor
. exercitii pe baza vizionarii unor filme, desene animate; in scopul evidentierii diverselor aspecte ale naturii;
. discutii despre necesitatea protejarii naturii;
. activitati de sustinere a propriilor puncte de vedere privind temele discutate.
Elevul va fi capabil:
- sa recunoasca si sa descrie proprietatile solului: culoarea, solubilitatea, duritatea;
- sa faca diferenta intre proprietatile solului in dependenta de diversitatea lui;
- sa deosebeasca solurile roditoare de cele neroditoare (putin roditoare);
- sa descrie bogatiile naturale ale Republicii Moldova.
. Proprietatile: culoarea, solubilitatea, duritatea.
. Componenta: humusul, argila, nisipul, apa, aerat, sarurile minerale.
. Diversitatea solului: de cernoziom, nisipos, argilos,
. Solul - bogatia naturala a Republicii Moldova,
. Rocile: piatra alba, piatra bruta, ghipsul, granitul, argila si nisipul.
. Protectia aerului, apei si solului.
. Experiente simple pentru determinarea componentei si proprietatilor solului;
. exercitii-rebus referitoare la notiunile din temele abordate
. activitati de constatare a rolului aerului, apei , luminii: caldurii si solului in natura
. lecturi suplimentare recomandate; informatii documentare din diferite surse
elaborarea unor referate scurte la tema, in dependenta de interesele individuale;
. discutii, concluzii, constatari in grup despre bogatia naturala a plaiului natal;
. discutii despre importanta protejarii aerului, apei si solului;
. "expeditie a curateniei" in curtea scolii.
Formarea reprezentarilor generale despre zonele biogeografice ale Terrei
Elevul va f i capabil:
- sa recunoasca si sa numeasca zonele biogeografice ale Terrei;
- sa analizeze:
a) repartizarea zonelor biogeografice pe Terra si, paralel, pozitia Terrei fata de Soare;
b) conditiile climaterice si , mediile de viata;
- sa descrie lumea vegetala si animala specifica fiecarei zone;
- sa cunoasca particularitatile specifice lumii vegetale si animale din fiecare zona si mediile lor de viata.
III. Zonele Terrei (biogeografice)
. deserturile arctice si antarctice;
. tundra;
. padurile;
. stepele;
. deserturile;
. savanele;
. padurile tropicale.
Lumea vegetala si animala din Republica Moldova:
a) Plantele salbatice (de cimp, de padure, de apa); decorative; de cultura (livada, via, gradina de zarzavaturi, gramineele).
b) animalele (salbatice, domestice).
. Gradina zoologica.
. Cartea Rosie a Republicii Moldova.
. Munca si mediul natural: rural si urban.
. Munca fizica si intelectuala.
. Rolul muncii omului in sustinerea echilibrului in natura.
. Exercitii de identificare pe harta a zonelor biogeografice,
. exercitii de clasificare a plantelor si animalelor conform zonelor respective;
. descrierea plantelor si animalelor;
. exercitii de sesizare a legaturii dintre conditiile de mediu si plante, animale;
. exercitii de valorificare a informatiei selectate;
. activitati in grup de colectare a plantelor pentru ierbarele individuale, a imaginilor cu animale si plante;
. jocuri: recunoasterea si gruparea plantelor si animalelor dupa imagini;
. exercitii de identificare a plantelor si animalelor conform descrierilor;
. elaborarea unor cartulii despre plante si animale;
. observari asupra plantelor si animalelor;
. alcatuirea unor liste cu plante si animale din diferite zone ale Terrei;
. descrierea muncii oamenilor in dependenta de mediul natural;
. discutii referitoare la munca oamenilor si rolul ei pentru mentinerea echilibrului in natura;
. exercitii de diferentiere a muncii omului la oras si sat: a muncii fizice si intelectuale;
. discutii intru constientizarea rolului muncii omului pentru satisfacerea necesitatilor vitale;
. exercitii de grupare a instrumentelor de munca in scopul identificarii ocupatiilor oamenilor;
. activitati de ingrijire a mediului inconjurator
. demonstrari de planse, harti, tabele.
CLASA A IV-A (2ore/sapt)
Obiective de referinta
Activitati de invatare
Obtinerea unor conceptii despre originea vietii pe Terra
Elevul va fi capabil:
- sa reproduca cele doua conceptii (stiintifica si religioasa) despre aparitia vietii pe Terra;
- sa cunoasca etapele de evolutie ale omului ca fiinta biologica;
- sa inteleaga trecerea omului de la viata individuala la viata in grup: trib, comunitate, familie;
- sa evidentieze trasaturile distinctive ale celor mai reprezentative grupuri umane;
- sa numeasca si sa gaseasca unele state pe glob si pe harta;
- sa cunoasca originea bastinasilor Republicii Moldova;
- sa descrie particularitatile specifice ale populatiei din Republica Moldova;
- sa cunoasca componenta minoritatilor nationale din Republica Moldova.
1. Originea vietii pe Terra
. Doua conceptii: stiintifica si religioasa.
. Evolutia omului.
. Populatia globului si grupurile umane.
. Populatia Republicii Moldova. Bastinasii si ocupatiile lor.
. Discutii despre cele doua conceptii ale aparitiei si evolutiei omului pe Terra;
. exercitii simple de descriere cronologica a evolutiei omului pe Terra;
. exercitii de diferentiere a oamenilor conform grupului din care fac parte;
. discutii despre bastinasii Republicii Moldova;
. exercitii si discutii despre componenta populatiei Republicii Moldova: repartizarea lor la sate, orase; ocupatiile.
Formarea conceptiilor generale despre:
A. Corpul uman
Elevul va fi capabil:
- sa descrie partile componente ale corpului uman: capul, trunchiul, membrele;
- sa numeasca si sa explice rolul fiecarui organ de simt in viata omului;
- sa faca deosebiri si asemanari intre simturile omului si "supersimturile" unor animale;
- sa arate partile principale ale scheletului uman;
- sa arate legatura dintre functiile muschilor si scheletului
- sa explice rolul muschilor;
- sa constientizeze importanta tinutei corecte a corpului uman.
II. Omul - fiinta biopsihosociala
1 . Omul - fiinta biologica
. Partile lui: capul, trunchiul, membrele.
Sistemul nervos si - organele de simt:
- org. vazului (vazul);
- org. auzului (auzul);
- org. olfactiv (mirosul);
- org. gustativ (gustul);
- org. tactil (pipaitul).
. Rolul organelor de simt in viata omului.
. Scheletul corpului.
. Muschii.
. Tinuta corecta si dezvoltarea armonioasa a corpului.
. Observari directe si dirijate asupra corpului uman;
. exercitii de recunoastere si nominalizare a partilor componente ale corpului uman;
. exercitii de enumerare si descriere a organelor de simt;
. jocuri de rol;
. exercitii de interpretare a rolului simturilor in viata omului (in grup si individual);
. exercitii de diferentiere a simturilor;
. descrierea obiectelor, folosind cele cinci simturi;
. activitati de stabilire a integritatii simturilor (in baza vizionarii filmelor cu si fara sonor; cu si fara imagini);
. jocul "Plimbarea simturilor";
. discutii despre simturile omului si "supersimturile" unor animale (vazul soimului, mirosul ciinelui, auzul liliacului etc.);
. exercitii de formare a tinutei corecte.
Elevul va fi capabil:
- sa numeasca organele interne ale omului;
- sa explice rolul inimii si a plaminilor in intretinerea vietii; - sa demonstreze rolul aerului pentru respiratie;
- sa descrie organele digestive: stomacul, intestinele, ficatul si rinichii;
- sa inteleaga rolul fiecarui organ de digestie;
- sa explice rolul nutritiei pentru organismul uman;
- sa numeasca componentele nutritiei;
- sa descrie nutritia plantelor si animalelor;
- sa faca diferenta dintre nutritia umana si animala;
- sa respecte regulile de igiena personala;
- sa explice reproducerea organismelor vii in natura;
- sa posede reprezentari generale despre ciclul vietii.
. Inima. Miscarea singelui.
. Plaminii. Respiratia. Igiena respiratiei.
. Organele digestive: stomacul, intestinele, ficatul, rinichii.
. Dintii si ingrijirea lor.
. Nutritia organismului uman: vitaminele, grasimile, proteinele, mineralele; igiena alimentarii.
. Reproducerea in natura: a plantelor, a animalelor, a omului.
.Ciclul vietii.
. Exercitii de asociere a miscarii singelui prin corpul uman cu miscarea apei prin planta;
. exercitii de respectare si aplicare a regulilor de igiena personala acasa si in scoala;
. activitati de intretinere a sanatatii;
. exercitii de identificare a nevoilor vitale ale omului, animalelor si plantelor;
. activitati de recunoastere a proprietatilor unor mincaruri si de scriere a unor retete;
. rezolvarea unor situatii problematice referitoare la ocrotirea naturii;
. poezii, ghicitori, proverbe, expresii frazeologice, expresii echivalente la tema;
. discutii despre viata animalelor, plantelor si a omului.
Obtinerea unor reprezentari despre om ca fiinta rationala
Elevul va fi capabil:
- sa constientizeze rolul creierului
- sa constate legatura dintre organele de simt, sistemul nervos si creier;
- sa numeasca si sa descrie procesele de cunoastere;
- sa poata aplica citeva procedee de memorare rationala
- sa cunoasca conditiile de mobilizare a atentiei;
- sa constientizeze existenta lumii spirituale a omului si importanta ei.
2. "Eu"-l - fiinta rationala
. Creierul si rolul lui pentru om.
. Cunoasterea - conditia sine qua non a existentei omului.
. Atentia. Conditiile atentiei.
. Procesele de cunoastere:
- senzatia;
- perceptia;
- memoria;
- gindirea;
- imaginatia.
. Exercitii de stabilire a legaturii dintre organele de simt, sistemul nervos si creier;
. discutii despre procesele de cunoastere;
. convorbiri despre actiunile umane; exercitii de autoobservare;
. elaborarea unui raport despre rezultatele autoobservarii
. discutii cu implicatia experientei individuale a elevilor;
. exercitii de antrenare a atentiei, memoriei, vointei.
Obtinerea unor reprezentari despre interdependenta personalitate/societate
Elevul va fi capabil:
- sa cunoasca originea sa;
- sa inteleaga relatiile de rudenie si rolul sau in familie;
- sa cunoasca si sa descrie calitatile principale ale personalitatii;
- sa recunoasca personalitatea ca valoare suprema;
- sa explice termenii: caracter, temperament, vointa, emotie, sentiment;
- sa cunoasca si sa poata utiliza procedee de relaxare emotionala;
sa eonstientizeze necesitatile spirituale si valoarea lor pentru societate;
- sa explice relatia dintre personalitate si sfera ei de activitate; activitatea si conditiile de viata.
3. "Eu"-l - fiinta sociala
. Geneza familiei: relatiile de rudenie.
. Personalitatea-valoare social-umana.
. Relatiile interpersonale prietenesti, colegiale, profesor-elev etc.
. Arta de a comunica.
. Calitatile principale ale personalitatii: capacitatea de a-si asuma responsabilitatea, necesitatea de autocunoastere.
. insusirile personalitatii: caracterul, temperamentul, capacitatile, emotiile, sentimentele, vointa.
. Psihoigiena emotiilor.
. Personalitatea si mediul.
. Comorile sufletesti: adevarul, bunatatea, modestia, curatenia, retinerea, ascultarea.
. Hrana spirituala: cartea, teatrul, monumentele, muzeele, personalitatile marcante, mijloacele audiovizuale.
. Felurile de arta: olaritul, tesutul, croitoria, literatura, pictura, arhitectura etc.
. Discutii despre relatiile dintre membrii familiei;
. joc didactic: "Familia mea";
. discutii, dialoguri referitoare la notiunea de personalitate ca valoare social-umana;
. exercitii de determinare a valorilor;
. convorbiri despre personalitatile marcante;
. observari directe asupra relatiilor interpersonale si discutii pe marginea observarilor;
. activitati in grup pentru dezvoltarea cooperarii, concurentei, stimei reciproce, curajului de a interveni in timpul discutiilor;
. exercitii-teste pentru determinarea comunicativitatii;
. exercitii si activitati de autocunoastere;
. exercitii de selectare a unor date din viata pentru "Jurnalul personal" (relatarea impresiilor personale);
. exercitii de caracterizare a diferitilor oameni in dependenta de comportamentul lor (portret fizic si moral);
. jocuri vizind formarea si motivarea comportamentului;
. exercitii de recunoastere a diferitelor genuri de arta (vizitarea muzeelor, teatrelor etc.);
. discutii despre legatura dintre material si spiritual.
Formarea reprezentarilor generale despre locul fiintei umane in lume
Elevul va fi capabil:
- sa explice termenul "lume" si sa opereze cu el;
- sa perceapa relatiile "Eu"-lui cu lumea;
- sa explice legatura dintre componentele lantului ierarhic: "Eu"-familia-societatea-plaiul natal-Terra-Universul;
- sa arate locul "Eu"-lui in acest lant ierarhic;
- sa inteleaga rolul stiintei si tehnicii in dezvoltarea civilizatiei;
- sa arate legatura dintre folosirea nerationala a resurselor naturale, a tehnicii si poluarea mediului.
4. "Eu"-l si lumea
. Lumea - categorii de oameni cu trasaturi specifice
(lumea artistilor etc.).
. Lumea-mediul in care traiesti
. Lumea-animala si vegetala
. Lumea-populatiaTerrei.
. Lumea-planetaTerra.
. Lumea-Universul.
. Impactul ecologic.
. Dezvoltarea stiintei si tehnicii. . Folosirea irationala a resurselor naturale.
. Poluarea medului ambiant.
. Consecintele.
. Discutii pe baza termenului "lume"; " aprecieri si judecati de valoare despre natura, Univers, locul sau in lume si influenta ei asupra "Eu"-lui;
. discutii despre locul si rolul omului in natura;
. activitati de selectare a informatiei despre progresul tehnico-stiintific;
. discutii despre oameni celebri;
. exercitii de stabilire a influentei negative a stiintei si tehnicii asupra naturii;
. demonstrarea tablourilor, imaginilor ce reprezinta impactul ecologic;
. activitati de descoperire a unor solutii de pastrare a echilibrului ecologic in natura;
. exercitii de stabilire a consecintelor negative in urma folosirii irationale a resurselor naturale.
NOTA:
Autorii de manual pot sa reorganizeze modulele de continuturi, cu conditia ca nu va fi afectata coerenta dintre obiective - continuturi, vor fi respectate principiile de cunoastere si de predare-invatare pe care se fundamenteaza curriculum-ul dat.