Functia de audit intern

Functia de audit intern

Functia de audit intern este una relativ recenta deoarece aparitia ei (sau reaparitia ei, dupa unii) se situeaza in perioada crizei economice din anul 1929 din Statele Unite.

Intreprinderile erau atunci afectate de recesiunea economica si economiile de orice natura erau la ordinea zilei, se cauta o metoda de reducere a cheltuielilor si s-a realizat ca pentru a duce la bun sfarsit activitatea de certificare, auditorii externi trebuiau sa efectueze numeroase activitati pregatitoare: inventariere de orice natura, analize de conturi, sondaje diverse si variate etc. Atunci s-a sugerat in mod normal ca anumite activitati pregatitoare sa fie preluate de personalul intreprinderii. Cabinetele de Audit extern si-au dat acordul cu conditia unei anumite supervizari.

Asa au aparut acesti "auditori" deoarece efectuau activitati de audit, in sensul in care era inteles in acea vreme, dar "interni" deoarece faceau parte din intreprinderi. Participau la activitatile curente ale auditorilor externi, dar fara a intocmi sintezele si concluziile. "Ajutoare", "subcontractanti" ai Auditorilor Externi, ei au permis realizarea obiectivului fixat initial: reducerea taxelor intreprinderilor.

Date semnificative privind organizarea si desfasurarea profesiei de auditor intern au fost inregistrate in anul 1941, cand a aparut Institutul International al Auditorilor Interni (IIA - Institute of Internal Auditors) in Statele Unite ale Americii. Cu aceasta ocazie s-a observat necesitatea dezvoltarii acestei profesii, cele mai multe pareri degajand incredere in viitorul profesiei, managerii avand nevoie de rezultatele muncii auditorilor interni.

Un pas important s-a realizat in Franta, cand in anul 1960 s-a infiintat Institutul Francez al Auditorilor si Consultantilor Interni (IFACI), ulterior cele mai importante contributii la evolutia auditului intern fiind aduse de scoala si practica franceza in domeniu. Evident ca IFACI este afiliat la IIA, care la randul sau are peste 85000 de specialisti in mai mult de 120 de tari din intreaga lume.

IFACI a contribuit, nu numai in Franta, la modul de intelegere a rolului si locului auditului intern, precum si la pozitionarea functiei de audit intern in cadrul oricarei entitati. 

Conform versiunii franceze a definitiei internationale, aprobata de Consiliul de Administratie al IFACI la 21 martie 2000, definitia oficiala a auditului intern este urmatoarea: 

"Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care da unei organizatii o asigurare in ceea ce priveste gradul de control asupra operatiunilor, o indruma pentru a-i imbunatati operatiunile, si contribuie la adaugarea unui plus de valoare.

Auditul intern ajuta aceasta organizatie sa isi atinga obiectivele evaluand, printr-o abordare sistematica si metodica, procesele sale de management al riscurilor, de control, si de guvernare a intreprinderii, si facand propuneri pentru a le consolida eficacitatea."[1]

In legislatia romaneasca auditul intern este definit in Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.75/1999 privind activitatea de audit financiar, aprobata cu modificari de Legea 133/2002:

Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor entitatii in scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului, controlului si proceselor de conducere a acestuia.

De asemenea, Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.75/1999 stabileste obiective ale auditului intern, acestea fiind urmatoarele:

a) verificarea conformitatii activitatilor din entitatea economica auditata cu politicile, programele si managementul acestuia, in conformitate cu prevederile legale;

b) evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea unitatii in scopul cresterii eficientei activitatii entitatii;

c) evaluarea gradului de adecvare a datelor/informatiilor financiare si nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitatea economica;

d) protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel.

Functia de audit, asa cum exista ea in zilele noastre in intreprinderi, este de fapt o Functie Noua cu particularitati unice si care nu se confunda cu nici un precedent istoric. In acelasi timp este o Functie Universala si o Functie periodica[2]

 Audit intern - functie universala

Aceast calificativ trebuie inteles din doua puncte de vedere: este o functie universala deoarece se aplica tuturor organizatiilor, dar este o functie universala si pentru ca se aplica tuturor Functiilor acolo unde aceasta se exercita.

Auditul intern se aplica tuturor intreprinderilor, indiferent de marimea si de natura acestora. Intreprinderea cu profil comercial va fi la fel de vizata ca si intreprinderea industriala sau intreprinderea de servicii. Si administratiile adopta in mod progresiv Auditul Intern, care trebuie sa le permita sa faca un pas semnificativ spre eficacitate, securitate si calitate; fie ca este vorba de spitale, de educatie, armata, ministere, toate au realizat masura in care aceasta functie le poate permite sa aiba un mai bun control asupra activitatilor si sa atinga mai sigur obiectivele stabilite.

In fiecare dintre aceste organizatii, auditul intern se aplica tuturor functiilor, fara exceptie. Multi sunt cei care, atunci cand se vorbeste de audit intern, se gandesc la functia financiara si contabila. Economia reala a impus renuntarea intelesului auditului intern legat numai de functia finaciar-contabila si cresterea acoperirii acestuia prin atasarea functiei de audit intern la directia generala a unei entitati. Auditul intern este subordonat conducatorilor entitatilor devenind un instrument puternic de depistare a riscurilor din organizatiile in care functioneaza. Obiectivele si metodologia auditului intern sunt universale, in sensul ca se aplica tuturor activitatilor, ceea ce permite un mai bun control asupra acestora. Putem avea deci in vedere toate functiile intreprinderii: auditorul intern isi va desfasura activitatea in beneficiul tuturor.

Functia financiara si contabila, functia comerciala si logistica, functia fabricare/productie, functia informatica, functia de gestiune a personalului, functia manageriala, toate acestea trebuie sa fie explorate de auditorul intern.

 Audit intern - functie periodica

Este o functie permanenta in cadrul intreprinderii, dar este o functie periodica pentru cei care se intalnesc cu acest fenomen. "Cei auditati" (sefi de serviciu, sefi de departamente, directori) primesc auditorii in misiune pentru 1 saptamana, 2 saptamani sau 3 luni. Dupa terminarea misiunii, auditorii pleaca. Vor reveni peste 2 ani, 3 ani sau 5 ani conform unei frecvente care va tine cont de importanta riscului in activitatea auditata. Deci, functie cu intreruperi in masura in care activitatea nu se desfasoara in permanenta in acelasi loc. Aceasta periodicitate a misiunilor este calculata in functie de riscul fiecarei activitati: activitate cu grad mare de risc, deci misiuni frecvente. Activitati cu risc scazut, deci misiuni mai putin frecvente. Un serviciu de audit intern bine organizat trebuie deci in mod imperativ sa dispuna de un instrument de masurare a riscului pentru a calcula frecventa misiunilor sale.

Aceste trei caracteristici ale functiei de audit intern: noutate, universalitate, periodicitate sunt acum insusite si recunoscute. Aceasta evolutie nu s-a produs nici uniform, nici brusc. Putin cate putin, functia si-a compus noua imagine. In acest scop, ea si-a extins progresiv domeniul de aplicare depasind etapele semnificative si lasand in urma niveluri care formeaza suprastructura.

Evolutia functiei de audit intern a avut ca rezultat pozitiv mai multe revizuiri in anii 1981, 1991 si 1995, ultima care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2002 constituind o revizuire totala a tot ceea ce se obtinuse in domeniul profesiei pana la acea data, iar preocuparile de revizuire continua tocmai datorita complexitatii activitatii.