Definirea conceptului de contabilitate creativa

asigurari comert contabilitate drept economie legislatie statistica transporturi turism

Definirea conceptului de contabilitate creativa

Contabilitatea creativa a aparut ca urmare a dezvoltarii economice, juridice, sociale si a presiuni utilizatorilor de informatii (contabilii si manageri) interesati sa furnizeze tertilor o anumita imagine contabila a firmei.

Expresia de contabilitate creativa a fost folosita mai intai in mediul anglo-saxon (creative accounting, engl.) ca urmare a libertatilor profesiei contabile si preluata mai apoi in vocabularul contabil din alte limbi, uneori intalnindu-se si apelativul de contabilitate imaginativa, contabilitate de intentie si inginerie contabila. Aceasta expresie a fost lansata de practicienii contabilitatii si de persoanele care raporteaza si comenteaza activitatile pietei financiare ( jurnalisti si analistii financiari). Ei au desemnat contabilitatea ceativa ca fiind acele practici contabile care au ca efect inducerea investitorilor in eroare (inselarea) prin prezentarea unor informatii contabile pe care ar dori sa le vada (de exemplu, profituri in crestere constanta).[1]

Griffiths a observat, de pe pozitia de jurnalist, ca toate intreprinderile si-au mascat beneficiile. Documentele de raportare financiara care au fost publicate se bazau pe registre care fusesera "aranjate" in mod delicat sau chiar modificate substantial. Situatiile financiare prezentate investitorilor fusesera schimbate in intregime. Aceasta reprezinta cea mai mare inselatorie de la calul troian incoace. In fapt, aceasta inselatorie este legitima si poarta numele de contabilitate creativa. [2].

Privind din perspectiva practicianului, Jameson precizeaza ca "Procesul contabil presupune operarea cu opinii diferite si rezolvarea conflictelor intre acestea in vederea prezentarii rezultatelor generate de tranzactii. O asemenea flexibilitate faciliteaza manipularea, inselatoria si denaturarea. Aceste activitati, practicate de catre unii membri mai putin scrupulosi ai profesiei, incep sa fie cunoscute sub denumirea de contabilitate creativa Contabilitatea creativa nu incalca legea si normele contabile. Ea respecta litera, dar, evident, nu si spiritul acestora Nu exista nici un dubiu asupra caracterului negativ al contabilitatii creative. Ea distorsioneaza rezultatele si pozitia financiara referitoare la intreprindere si, daca le dam crezare teoreticienilor, devine o practica din ce in ce mai utilizata[3]

Trotman defineste contabilitatea creativa ca fiind o tehnica de comunicare ce vizeaza schimbarea informatiilor furnizate tertilor(investitori). Pe aceeasi linie, Colasse este de parere ca expresia contabilitate creativa desemneaza practicile de informare contabila, adesea la limita legalitatii, practicate de anumite intrepeinderi care, profitand de limitele normalizarii, cauta sa isi infrumuseteze imaginea pozitiei financiare si a performantelor economice si financiare.[4]

La randul sau, Smith considera ca o mare parte din cresterea economica a anilor '80 a fost mai degraba rezultatul creativitatii contabililor decat al unei adevarate dezvoltari economice. El ilustreaza prin studii de caz asupra a trei societati britanice care au intrat in colaps la scurt timp dupa ce prezentasera conturi care indicau stabilitate financiara faptul ca utilizarea contabilitatii creative este o problema seioasa. Toate cele trei societati aplicau tehnici de contabilitate creativa[5]

Cea mai complexa definitie a contabilitatii creative ii apartine insa lui Naser, in opinia caruia contabilitatea creativa este:

1) procesul prin care, data fiind existenta unor brese in reguli, se manipuleaza cifrele contabile si profitand de flexibilitate, se aleg acele practici de masurare si informare ce permit transformarea documentelor de sinteza din ceea ce ele ar trebui sa fie in ceea ce managerii doresc;

2) procesul prin care tranzactiile sunt structurate de asemenea maniera incat sa permita "producerea" rezultatului contabil dorit.[6]

Feleaga defineste contabilitatea creativa ca fiind procesul prin care profesionistii contabili isi folosesc cunostintele in scopul manipularii cifrelor incluse in conturile anuale.[7]

Conform lui Ionascu contabilitatea creativa se manifesta prin emiterea de solutii contabile in absenta normelor sau cand acestea sunt insuficiente in raport cu o anumita situatie de gestiune.[8]

Intreabarea care se ridica este insa, cat de exact poate fi definita contabilitatea creativa? Fara a avea pretentia de ai surprinde toate aspectele, in viziunea noastra, contabilitatea creativa se prezinta sub forma practicilor de manipulare a situatiilor financiare, care respecta legea dar nu si spiritul ei, ele fiind practicate de acele firme care doresc sa isi imbunatateasca performantele firmei cu scopul inducerii in eroare a utilizatorilor situatilor financiare.

[1] Ion Ionascu, Dinamica doctrinelor contabilitatii contemporan, Ed. Economica, Bucuresti, 2003, pag. 161

[2] Griffiths, Creative accounting, Sidgwick & Jackson, 1986, pag. 1

[3] M . Jameson, A practical guide to creative accounting, Kogan Page, 1998, pag. 7-8 si 20.

[4] Citat de B. Raybaud-Turrillo si R. Teller in Comptabilite creative, Encyclopedie de gestion, Economica, Paris, 1996.

[5] T. Smith, Accounting for growth, Century Business, 1992, pag. 4 si 9.

[6] K. Naser, Creative financial accounting: its nature and use, Prentice Hall, 1993, pag.59.

[7] N. Feleaga, L. Malciu, Poitici si optiuni contabile, Ed. Economica, 2000, pag.389

[8] Ion Ionascu, Dinamica doctrinelor contabilitatii contemporan, Ed. Economica, Bucuresti, 2003, pag. 163

Documente similare

asigurari

comert

Upload!

Trimite cercetarea ta!
Trimite si tu un document!
NU trimiteti referate, proiecte sau alte forme de lucrari stiintifice, lucrari pentru examenele de evaluare pe parcursul anilor de studiu, precum si lucrari de finalizare a studiilor universitare de licenta, masterat si/sau de doctorat. Aceste documente nu vor fi publicate.