|
|
|
Infiintata in anul 1890 ca un mic atelier destinat producerii si repararii de obiecte sanitare S.cUrbis.S.r.l. cu sediul in Craiova., judetul Dolj, a cunoscut o evolutie spectaculoasa dupa anul 1991.
In aceasta perioada s-a schimbat forma de organizare si denumirea, infiintandu-se ca societate cu raspundere limitata cu capital detinut in procent de 70% de fostul FPS (Fondul Proprietatii de Stat) si de 30% de Fondul Proprietatii Private Transilvania, actualmente denumita Societatea de Investitii Financiare Transilvania. Tot in acea perioada, mai exact in anul 1992, societatea a inceput sa produca pentru export, incheind contracte direct cu beneficiari din Germania si Olanda.
Societatea Comerciala Urbis S.r.l. , are sediul in Craiova, strada Tufari, nr.4. este persoana juridica romana inregistrata la Oficiul Registrului Comertului Dolji sub nr.J25/150/004.1991, are cod unic de inregistrare 1614734 si este inregistrata la Ministerul Finantelor Publice - Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat Dolj in baza Certificatului numarul 107/18.01999.
Functioneaza ca societate cu raspundere limitata conform Legii nr.31/1990, republicata, avand ca obiect principal de activitate producerea si repararea de obiecte sanitare, amenajari interioare si instalatii sanitare. (cod CAEN 3511).
Societatea produce obiecte sanitare destinate locuintelor, baterii baie, bucatarie, cabine de dus,calorifere, gresie, faianta, realizeaza la comanda instalatii sanitare din pexal si teava zincata.. Pana in prezent societatea nu a executat lucrari dar exista preocupari in sensul ca pe viitor sa se efectueze si lucrari de instalare si montare de echipamente prin forte proprii sau prin subcontractare.
Toate procesele care vizeaza regulile de producere a obiectelor sanitare sunt supravegheate de inspectorii societatilor de clasificare cu recunoastere internationala: Germanischer Lloyd, Llloyd Register, Bureau Veritas.De altfel societatea este detinatoarea certificatului ISO 9001, eliberat de Germanischer Lloyd.
Evidenta costurilor se tine pe comenzi, consumul de manopera directa reprezentand cheia de repartizare a costurilor indirecte de sectie.
Pentru desfasurarea
normala a activitatii, societatea foloseste ca sursa
de finantare atat sursele proprii cat si pe cele atrase, indeosebi
credite bancare pentru activitatea de export. Atunci cand foloseste
creditele bancare in lei, dobanda achitata bancilor se
recupereaza, in parte, de
In anul 1998, in urma unei oferte publice, utilizand metoda licitatiei olandeze, fostul FPS si-a vandut cota de actiuni detinuta in societate.
1.Pe baza jurnalului notelor de receptie si constatare de diferente si/sau altor documente de intrare in patrimoniu, se inregistreaza operatiile privind aprovizionarea materiilor prime referitor la care se cunosc urmatoarele elemente:
- pretul total prestabilit (standard) 5.000.000 lei
- pretul total de cumparare (facturare) 5.600.000 lei
- cheltuielile de transport platite din avansuri de trezorerie 400.000 lei
- T.V.A. aferenta pretului de cumparare (5.600.000*19%)
- T.V.A aferenta cheltuielilor de transport (400.000*19%) 76.000 lei.
Se inregistreaza operatiile privind :
a. intrarea in gestiune a materiilor prime:
%= 401 6.664.000 lei
301 Furnizori 5.000.000 lei
Materii prime
308 600.000 lei
Diferente de pret la materii
prime si materiale
4426 1.064.000 lei
T.V.A. deductibila
b. contabilizarea cheltuielilor de transport :
% = 542 476.000 lei
308 600.000 lei
Diferente de pret la materii Avansuri de
prime si materiale trezorerie
2. Se reflecta in contabilitete totalul jurnalului de iesiri din gestiune privind materiile prime consumate in cursul perioadei de gestiune in valoare de 2.000.000 lei si totodata se repartizeaza diferentele nefavorabile de pret aferente, stabilite pe baza de coeficient mediu (7%) in suma de 140.000 lei:
601= %2..140.000 lei
Cheltuieli cu materii prime 301 2.000.000 lei
Materii prime
308 140.000 lei
Diferentele de pret la materii
prime si materiale
In perioada de gestiune urmatoare in jurnalul de intrari sunt inscrise materialele auxiliare aprovizionate referitor la care se cunosc.
- pretul total prestabilit (standard) 000.000 lei
- pretul total de cumparare (facturare) 2.600.000 lei
- cheltuielile de transport facturate de furnizor 150.000 lei
- T.V.A. aferenta pretului de cumparare (2.600.000*19%)
- T.V.A aferenta cheltuielilor de transport (150.000*19%) 28.500 lei.
Se inregistreaza operatiile privind :
a. intrarea in gestiune a materialelor consumabile:
302= % 000.000 lei
Materiale consumabile 401 2.600.000 lei
Furnizori
308 400.000 lei
Diferente de pret la materii prime si materiale
b. TVA aferenta pretului total de cumparare:
4426 = 401 494.000 lei
TVA deductibila Furnizori
c. cheltuieli de trasport si TVA aferenta:
% = 401 178.500 lei
308 Furnizori150.000 lei
Diferente de pret la materii
prime si materiale
4426
TVA deductibila
4. Pe baza jurnalului si a bonurilor de consum, se inregistreaza iesirile din gestiunea de materiale consumabile in valoare de 1.000.000 lei si totodata se repartizeaza diferentele depret in minus (favorabile) stabilite pe baza de coeficient mediu 8% in suma de 80.000 lei
601 = 302 1.000.000 lei
Cheltuieli cu materiale Materiale consumabile
consumabile
308 = 602 80.000 lei
Diferente de pret la materii Cheltuieli cu materialele
prime si amterialeconsumabile
5. Se considera ca la inceputul exercitiului curent, costul total efectiv de achizitie aferent materiilor prime si materialelor consumabile existente in stoc si inscrise in inventarul efectuat la sfarsitul anului financiar anterior este de 7.000.000 lei si respectiv 5.000.000 lei care se inregistreaza astfel:
601 = 301 7.000.000 lei
Cheltuieli cu materiale Materii prime
consumabile
602= 302 5.000.000 lei
Cheltuieli cu materialele Materiale consumabile
consumabile
6. Folosindu-se datele de la operatiile variantei anterioare se inregistreaza materiile prime si materialele consumabile aprovizionate in cursul exercitiului curent, astfel:
a. aprovizionarea cu materii prime:
% = 401 6.664.000 lei
601 Furnizori 5.600.000 lei
Cheltuieli cu materiile prime
4426 1.064.000 lei
TVA deductibila
b. cheltuieli de transport aferente materiilor prime aprovizionate:
% = 542 476.000 lei
601Avansuri de trezorerie
Cheltuieli cu materiile prime
442676.000 lei
TVA deductibila
c. aprovizionarea cu materiale consumabile:
% =401 094.000 lei
602 Furnizori
Cheltuieli cu materialele
consumabile 494.000 lei
4426
TVA deductibila
d. cheltuieli de transport-aprovizionare aferente materialelor consumabile aprovizionate:
% = 401 178.500 lei
602Furnizori
Cheltuieli cu materialele
consumabile
4426 28.500 lei
TVA deductibila
Aceasta operatie economica se inregistra odata cu cea anterioara, prin cumularea sumelor.
7. Se inregistreaza predarea cu titlu gratuit de materiale consumabile la costul efectiv total de 184.000 lei (200.000 lei - 16.000 lei):
671 = 602 184.000 lei
Donatii si subventii acordate Cheltuieli cu materialele
consumabile
635= 4427 34.960 lei
Cheltuieli cu alte impozite, TVA colectata
Taxe si varsaminte asimilate
8. La sfarsitul exercitiului curent se efectueaza inventarierea si se determina costul efectiv total de achizitie aferent materiilor prime si materialelor consumabile existente in stoc, in valoare de 6.000.000 lei si respectiv 500.000 lei, care se inregistreaza astfel:
301 = 601 6.000.000 lei
Materii prime Cheltuieli cu materiile prime
Si:
302= 602 500.000 lei
Materiale consumabileCheltuieli cu materiale consumabile
9. Pe baza inventarului efectuat la sfarsitul exercitiului curent, se inregistreaza urmatoarele operatii economice privind productia in curs de executie:
a. incarcarea in gestiune a costului de productie total, de 6.000.000 lei aferent lucrarilor si serviciilor aflate in curs de executie:
331 = 711 8.000.000 lei
Produse in curs de executieVenituri din productia stocata
b. incarcarea in gestiune a costului de productie total, de 6.000.000 lei aferent lucrarilor si serviciilor aflate in curs de executie:
332 = 711 6.000.000 lei
Lucrari si servicii in Venituri din productia stocata
curs de executie
c. Constituirea provizioanelor pentru deprecierea productiei in curs de executie de 1.200.000 lei:
6814 =393 1.200.000 lei
Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru
privind provizioanele deprecierea productiei
pentru deprecierea in curs de executie
activelor circulante
10. La inceputul exercitiului urmator, pe baza notei de contabilitate si a inventerului efectuat anterior se inregistreaza urmatoarele operatii privind productia in curs de executie:
a. scaderea din gestiune a valorii produselor in curs de executie:
711 =331 8.000.000 lei
Venituri din productia stocata Produse in curs de executie
b. Scaderea din gestiune a valorii lucrarilor si serviciilor aflate in curs de executie:
711 =332 6.000.000 lei
Venituri din productia stocata Lucrari si servicii in curs de
Executie
Ora adevarului pentru economia romaneasca se apropie, odata cu 2005, anul cand vrem sa incheiem negocierile cu UE. Nu intamplator, ultima revizuire a acordului stand by cu FMI a reprezentat "cea mai inflexibila runda de negocieri de cand Romania poarta discutii cu FMI", dupa cum a declarat dl Mihai Tanasescu, ministrul finantelor publice. Inevitabil, tot raul din economie, ascuns sub pres pana acum, a iesit la suprafata. El inseamna intreprinderi neprivatizate care produc pierderi, sectoare nerentabile, precum energia si transporturile, care trebuie restructurate din temelii, dar si o politica monetara adecvata, deoarece aceasta a luat-o inaintea unei industrii prea slabe.
De data aceasta, discutiile au fost inflexibile, iar Neven Mates, negociatorul sef pentru Romania, s-a intors la Washington fara a avea o scrisoare de intentie negociata 100%. Nici nu e de mirare. In timp ce FMI arata cu degetul spre slabiciunile din economie, guvernul vrea sa mareasca in 2004 deficitul bugetar la 3,7% din PIB, ceea ce ar conduce la un deficit de cont curent de peste 4,8%, cat este nivelul critic. De ce se teme FMI? De reintoarcerea economiei la parametrii de acum doi-trei ani, cand inflatia era foarte greu de controlat, iar cresterea economica sinusoidala. Temerile lui Mates sunt alimentate si de o dublare a creditului neguvernamental, in ultimul an. Este absolut normal ca intreprinderile si populatia sa apeleze la credite, numai ca acesti bani s-au dus in importuri de tehnologie (de cele mai multe ori second-hand) si in bunuri de consum de import. In lipsa unei industrii autohtone competitive, creditul neguvernamental a alunecat periculos pe balanta de plati, in importuri. Masura anuntata de a limita creditarea prin scumpirea progresiva a creditului este un surogat. Cuiul problemei il reprezinta restructurarea sectoarelor ineficiente si renuntarea la subventii. Masurile care ne asteapta inseamna disponibilizari masive si mariri de preturi.
Barbacioru V.-Contabilitatea profundata, Editura SITECH, Craiova ,1996;
Constantin Staicu -Contabilitatea financiara, Editura Universitatea Craiova,
Craiova , 2001;
Mihai M. -Principiile contabilitatii, Editura Universitatea, Craiova, 1999;
Sandu M. -Contabilitatea financiara, Editura "Scrisul Romanesc", Craiova,
1998;
Trasca M. -Contabilitatea societatii bancare,Editura SITECH, Craiova 1999;
Ristea M. -Contabilitatea societatii comerciale, volumul I , Editura CECAR,
Bucuresti, 1995;
Ristea M. -Contabilitatea societatii comerciale, volumul lI, Editura CECAR,
Bucuresti, 1996;
Iacob C. -Contabilitatea de gestiune, Editura Aius, Craiova, 1996;
Manolescu M. , Iordache A. -Contabilitatea de gestiune, Editura Sidex, Galati, 1994;
