|
|
|
Institutii aflate in subordinea /coordonarea MMSSF supuse evaluarii:
Centrul-Pilot de Asistenta si Protectie a Victimelor Violentei
Centrul de Informare si Consultanta pentru Familie
Inspectoratele Teritoriale de Munca judetene si a municipiului Bucuresti
Centrul de Monitorizare a Unitatilor cu Risc Profesional din Criscior
Centrul de Pregatire si Perfectionare Profesionala a Inspectiei Muncii din Botosani
Institutii aflate in subordinea/coordonarea MMSSF care nu au fost supuse evaluarii : Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca; Directiile de Munca, Solidaritate Sociala si Familie judetene si a municipiului Bucuresti; Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale - INCSMPS Bucuresti
1.Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap (ANPH) - http://www.anph.ro; OG nr 14/2003
ANPH este organizata si functioneaza in baza OG nr 14 din 30 ianuarie 2003 privind infiintarea, organizarea si functionarea ANPH. Ordonanta a fost modificata si completata prin Legea nr 467/2004 (prin care s-a dispus republicarea, fapt care, insa, nu s-a intamplat). Autoritatea este definita drept "organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, sub directa coordonare a ministrului pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului". OG nr 14 a fost aprobata cu modificari prin Legea nr 239 din 6 iunie 2003 (Lege cu caracter ordinar).
La data de 28 iunie 2003, a fost adoptata OUG nr 64 pentru stabilirea unor masuri privind infiintarea, organizarea, reorganizarea sau functionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale si a unor institutii publice. Prin aceasta OUG (art 7 alin 2 lit c), s-a decis ca ANPH sa treaca in subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (MMSSF), ca "organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica". Ulterior, OUG nr 64 a fost aprobata cu modificari prin Legea nr 194/2004 (Lege cu caracter ordinar). Din coroborarea actelor normative mentionate, rezulta ca ANPH se afla in subordinea MMSSF.
Principalele atributii ale ANPH sunt:
- elaboreaza si supune spre aprobare Guvernului, cu avizul Secretariatului General al Guvernului, Strategia nationala in domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap;
- organizeaza, coordoneaza si controleaza, prin inspectiile regionale, realizarea masurilor de protectie speciala a persoanelor cu handicap si a strategiei nationale in domeniul respectiv;
- actioneaza pentru promovarea alternativelor de tip familial la protectia institutionalizata a persoanelor cu handicap, prin dezvoltarea si diversificarea serviciilor de recuperare si reintegrare ambulatorii;
- monitorizeaza respectarea drepturilor persoanelor cu handicap, realizarea accesibilitatilor, intocmeste analize si studii in domeniu si elaboreaza metodologii de aplicare a masurilor ce se impun pentru ameliorarea situatiei in aceasta materie;
- realizeaza indrumarea si controlul in aplicarea si respectarea legislatiei in domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap;
- finanteaza si cofinanteaza programe si proiecte in domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap;
- dezvolta un sistem de informatie si consultanta accesibil persoanelor cu handicap si familiilor acestora;
- autorizeaza persoanele juridice de drept public sau de drept privat sa desfasoare activitati in domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap si sa infiinteze centre-pilot, centre de ingrijire si asistenta, centre de recuperare si reabilitare, centre de integrare prin terapie ocupationala, centre de zi, precum si alte tipuri de centre.
Autoritatea este condusa de un presedinte, ajutat de un vicepresedinte, numiti prin decizie a primului-ministru, si asimilati, din punct de vedere al salarizarii si al celorlalte drepturi, cu functiile de secretar de stat, respectiv de subsecretar de stat. Presedintele Autoritatii este ordonator principal de credite.
Structura organizatorica a ANPH este stabilita prin HG nr 370 din 28 aprilie 2005. Numarul toral de posturi este 213, din care 78 pentru aparatul central (exclusiv presedintele si vicepresedintele) si 135 pentru unitatile subordonate. In structura Autoritatii exista: Comisia Superioara de Expertiza Medicala a Persoanelor cu Handicap Adulti, Institutul National pentru Prevenirea si Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu handicap si 3 directii (Directia Organizare Interna si Comunicare, Directia de Integrare Europeana si Directia de Inspectie si Control - care are in subordine 8 Inspectii Regionale: Bucuresti, Arad, Arges, Mures, Satu Mare, Vaslui, Valcea si Vrancea). In perioada in care s-a aflat in subordinea Ministerului Sanatatii si Familiei, ca Secretariat de Stat pentru Persoanele cu Handicap, institutia a avut un numar maxim de posturi de 418 (Ordinul nr 436 din 18 iunie 2002 al ministrului Sanatatii si Familiei).
Comisia Superioara de Expertiza Medicala a Persoanelor cu Handicap Adulti are competente decizionale in solutionarea contestatiilor la certificatele de incadrare intr-o categorie de persoane cu handicap, emise de comisiile judetene sau ale sectoarelor municipiului Bucuresti. Comisia se numeste prin ordin al presedintelui Autoritatii si are urmatoarea componenta: un presedinte; doi medici specialisti, propusi de Ministerul Sanatatii; un psiholog sau un asistent social; un reprezentant desemnat de Consiliul National al Dizabilitatii din Romania (potrivit propriului statut, CNDR este "organizatie fara scop patrimonial, neguvernamentala, umanitara, apolitica, non-profit si functioneaza in conformitate cu principiile universale ale drepturilor omului si ale libertatilor sale fundamentale, potrivit prevederilor prezentului statut, legislatiei romane si europene in vigoare in Romania. CNDR este format din organizatii neguvernamentale nationale reprezentative ale si pentru persoanele cu dizabilitati din Romania" - http://www.cndr.anvr.ro)
Inspectiile regionale se organizeaza si functioneaza ca institutii publice, cu personalitate juridica, in subordinea Autoritatii avand ca principale atributii: controleaza modul de respectare a reglementarilor legale in vigoare in domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap si aplica sanctiunile prevazute de lege; monitorizeaza modul de aplicare a politicilor de protectie speciala a persoanelor cu handicap.
Institutul National pentru Prevenirea si Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap este institutie publica cu personalitate juridica.
In subordinea consiliilor judetene si a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti se infiinteaza comisii de expertiza medicala a persoanelor cu handicap pentru adulti. Activitatea Comisiilor este coordonata metodologic de Comisia superioara. Cheltuielile curente si de capital necesare functionarii comisiilor se asigura din bugetele consiliilor judetene, respectiv ale consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, inclusiv din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.
Cheltuielile curente si de capital ale Autoritatii si unitatilor subordonate sunt finantate de la bugetul de stat. Valoarea bugetelor alocate pentru 2004 si 2005 au fost de 3,9 mii de miliarde de lei, respectiv 4,4 mii de miliarde. Cheltuielile facute in 2004 au fost (in miliarde de lei): transferuri consolidabile - 3,8 mii; personal - 30,1; materiale - 28,5; programe - 31,8; subventii - 19,0; capital - 4,0.
ANPH are in dotare 4 autoturisme (3 Daewoo Nubira in valoare totala de 1,3 miliarde de lei si 1 Daewoo Cielo - 358 milioane de lei). Dotarile Agentiei sunt in valoare totala de 9,3 miliarde de lei (echipamente tehnologice, aparate si instalatii, mobilier, aparatura birotica).
Se apreciaza ca organizarea si functiile ANPH sunt necesare si adecvate. Tinand cont, pe de o parte, de alocatiile bugetare importante facute pentru realizarea functiilor ANPH (3,9 mii de miliarde in 2004 si 4,4 mii de miliarde in 2005), iar pe de alta parte de problemele semnificative care continua sa existe in acest domeniu, se sugereaza sa se analizeze, eventual la nivelul Guvernului, eficienta utilizarii acestor resurse.
2. Agentia Nationala pentru Protectia Familiei (ANPF) - www.anpf.ro; Legea nr 217/2003, HG nr 1624/2003, OG nr 95/2003
Agentia Nationala pentru Protectia Familiei (ANPF) a fost infiintata in baza Legii nr 217/2003 in contextul preocuparilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie. Initial, aceasta a functionat in subordinea defunctului Minister al Sanatatii si Familiei. Ulterior, prin OG nr 95/2003 s-a stipulat trecerea acesteia in subordinea nou infiintatului Minister al Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei: "Se infiinteaza si se organizeaza Agentia Nationala pentru Protectia Familiei, denumita in continuare agentie, institutie publica cu personalitate juridica care functioneaza ca organ de specialitate in subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.'. HG nr 1624 din 23 decembrie 2003 reglementeaza organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei.
In sarcina Agentia Nationala pentru Protectia Familiei (ANPF) cad urmatoarele atributii principale:
- elaborarea, fundamentarea si aplicarea strategiei si a programelor in domeniul fenomenului violentei in familie;
- controlul aplicarii reglementarilor din domeniul sau de activitate si indrumarea metodologica a activitatilor unitatilor destinate prevenirii si combaterii violentei in familie;
- finantarea sau, dupa caz, cofinantarea programelor specifice in domeniul apararii si consolidarii familiei, precum si al ingrijirii si protectiei victimelor violentei in familie;
- avizarea infiintarii centrelor pentru adapostirea victimelor violentei in familie, a centrelor de recuperare pentru victimele violentei in familie si a centrelor de asistenta destinate agresorilor;
- instruirea, autorizarea si coordonarea activitatii profesionale a asistentilor familiali;
- realizarea bazei de date pentru gestionarea situatiilor de violenta in familie;
- elaborarea protocoalelor de functionare si a ghidurilor de bune practici in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie (conform HG nr 1624/2003, art 3 alin 2
Trebuie mentionat ca atributiile Agentiei sunt formulate si in alt act normativ intr-o forma relativ modificata (OG nr 95/2003, art 9 alin 1).
Agentia este condusa de un presedinte, numit de ministrul MMSSF, asimilat din punct de vedere al salarizarii cu functia de director general din minister, cu rol de ordonator secundar de credite pe langa care functioneaza un consiliu consultativ.
Presedintele Agentiei are posibilitatea emiterii de decizii in activitatea sa. Consiliul Consultativ ce functioneaza pe langa presedintele ANPF este format din sapte membrii, compus din "cate un reprezentant al Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerului Sanatatii, Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Justitiei, Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie si al Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap."
Consiliul consultativ are rolul de evaluare anuala a agentiei, pentru imbunatatirea activitatii acesteia. Totodata asigura cooperarea dintre institutiile a caror activitate este relevanta pentru buna functionare a ANPF. Membrii Consiliului Consultativ nu sunt remunerati suplimentar pentru participarea la activitatea acestuia, si sunt prinsi in schema de salarizare a personalului institutiei de unde provin.
In subordinea agentiei functioneaza Centrul-Pilot de Asistenta si Protectie a Victimelor Violentei si Centrul de Informare si Consultanta pentru Familie. In coordonarea metodologica a agentiei, la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti, in cadrul directiilor pentru dialog, familie si solidaritate sociala judetene, respectiv a municipiului Bucuresti (denumirea actuala a acestora este Directiile de Munca, Solidaritate Sociala si Familie judetene si a municipiului Bucuresti), prin ordin al ministrului MMSSF, s-a constituit un compartiment cu atributii privind combaterea violentei in familie (art 1 alin 3 din HG nr 1624/2003).
Centrul - Pilot de Asistenta si Protectie a Victimelor Violentei in Familie a luat fiinta prin HG nr 852 din 23/1996, ca institutie bugetara cu personalitate juridica, fiind succesiv in subordinea Ministerului Muncii, apoi in subordinea Ministerului Sanatatii, a revenit in subordinea Ministerului Muncii pentru ca din 2003 sa intre in subordinea ANPF. In anul 2004, Centrul - Pilot si ANFP au functionat cu bugete separate (asa cum am aratat mai sus, ANFP a avut asigurate sursele financiare de la Inspectia Muncii, in vreme ce Centrul Pilot de la MMSSF). Initial, Centrul Pilot a avut sediul la Policlinica Universitara Titan - Centrul de diagnostic si tratament - Bd Nicolae Grigorescu nr 41, sectorul 3, Bucuresti. Pe langa linia telefonica de inregistrare a solicitarilor de ajutor a persoanelor victime ale violentei in familie - telefon 983 - acest Centru a asigurat si adapost si ingrijire persoanelor victime ale violentei in familie - pana in anul 1999. Din 1999, intrucat spatiul alocat desfasurarii acestui centru a fost restrans, functia de adapost nu a mai putut fi exercitata. In prezent, sediul Centrului Pilot este pe Bd Magheru nr 6-8, ocupandu-se prioritar de inregistrarea si gestionarea apelurilor telefonice ale persoanelor ce solicita ajutor in urma violentelor din familie.
Numarul de angajati ai Centrului este de noua persoane, avand un buget in 2004 de peste un miliard de lei. Bugetul acestui Centru a fost suplimentat an de an. In anul 2004 Centrul Pilot a inregistrat 442 de apeluri telefonice ce au semnalat violenta in familie si s-au prezentat pentru a fi consiliate si indrumate la acest Centru 232 de persoane.
Centrul de Informare si Consultanta pentru Familie are cinci angajati, din care unul contractual. Este o institutie cu personalitate juridica. Rostul principal al acestuia este de a consilia persoanele in relatiile de familie. In anul 2004, 66 de persoane au apelat la serviciile acestui Centru, inregistrandu-se aproximativ 500 de vizite. Totusi, conditiile de activitate ale acestuia sunt improprii, Centrul de Consultanta avand in dotare un singur calculator performant si o singura camera, ce a fost compartimentata in spatii neizolate fonic; in aceasta situatie este greu de asigurat deplina incredere in confidentialitatea discutiilor purtate de specialistii Centrului cu cei pe care ii deservesc. Nici unul din cele doua centre nu dispune de pagina web.
Personalul Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei a fost detasat, la infiintare, din cadrul organigramei Inspectiei Muncii (40 de posturi). In primul an de functionare (2004) ANPF a primit fondurile necesare functionarii din bugetul Inspectiei Muncii, fapt ce a facut obiectul unei ordonante guvernamentale (aceste fonduri sunt extrabugetare, Inspectia Muncii dispunand de fonduri proprii din taxele si comisioanele percepute).
In 2004 sursele de finantare ale ANPF au fost in cuantum de aproximativ 16 miliarde lei, din care s-au cheltuit circa 9 miliarde lei cheltuieli personal - aproximativ 3 miliarde lei, cheltuieli materiale - aproximativ 3 miliarde lei, investitii - aproximativ 3 miliarde lei). Daca in anul 2004 finantarea celor doua centre aflate in subordinea ANPF s-a realizat direct din fondurile bugetare ale MMSSF, in 2005 resursele necesare celor doua centre sunt asigurate din bugetul alocat ANFP.
In anul 2005, ANPF are la dispozitie un buget de aproximativ 27 miliarde lei, banii provenind de data aceasta din surse exclusiv bugetare (bugetul de stat). Numarul posturilor din ANPF in prezent este de 38 (inclusiv contractuali), la care se adauga 14 posturi la cele doua centre ce se afla in subordinea acesteia. Se pune, din acest punct de vedere, intrebarea: daca in anul 2004 functionarea ANPF a putut fi sustinuta din fonduri extrabugetare (bugetul Inspectiei Muncii), de ce nu s-a realizat acest lucru si in anul 2005?
Sediul ANPF este inchiriat de la MMSSF, iar baza materiala a acesteia cuprinde: un Cielo - aproximativ 330 milioane lei, o Dacia Solenza - aproximativ 270 milioane lei (in total aproximativ 600 milioane lei) si dotari (computere, imprimante, centrala telefonica, televizor, aparatura audio-video) in valoare de aproximativ 2,3 miliarde lei.
In mod evident agentia raspunde unei functii sociale importante, problemele ridicate de relatiile familiale fiind in Romania majore. In multe zone sau comunitatii din Romania corectia fizica aplicata in familie este considerata normala, ca mod de solutionare a divergentelor sau problemelor aparute. Desi nu exclusiv, principalele victime ale violentei in familie sunt femeile si copii. Recomandam in acest cadru analizarea oportunitatii reorganizarii institutiilor care se ocupa de problematica subiacenta familiei tinand cont de urmatoarele considerente:
a) Cele doua centre care sunt subordonate ANPF erau anterioare infiintarii si poseda o experienta superioara in abordarea problematicilor legate de familie. In buna masura activitatea si atributiile celor doua centre este suprapusa/inclusa de atributiile ANPF. Consideram ca ANPF ar putea incorpora in structura sa organizatorica aceste doua centre, care pot functiona foarte bine ca doua departamente in cadrul sau. Chiar si gestionarea financiara a acestora ar fi mai facila, lucru extrem de important in conditiile in care se impune cu necesitate investitii pentru ca cele doua centre sa isi desfasoare optim activitatea (Centrul de Informare si Consultanta pentru Familie are nevoie de un nou spatiu adecvat consilierii, de dotare tehnica; Centrul - Pilot de Asistenta si Protectie a Victimelor Violentei in Familie de spatiu pentru a asigura adapost temporar victimelor violentei in familie). In plus functionarea activitatea celor doua centre este complementara in mare masura, ceea ce este un argument suplimentar pentru ca acestea sa functioneze in aceeasi locatie.
b) Din alt punct de vedere, exista mai multe institutii ce consuma resurse bugetare si care au atributii ce vizeaza tot sfera familiei, cum ar fi de pilda Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului sau Directiile de Munca, Solidaritate Sociala si Familie judetene si a municipiului Bucuresti, (servicii publice descentralizate). In cadrul acestora din urma exista si un compartiment cu atributii privind combaterea violentei in familie. (art 1 alin 3 din HG nr 1624/2003), activitate sincrona la nivel formal cu cea a Centrului de Informare si Consultanta pentru Familie si a Centrului - Pilot de Asistenta si Protectie a Victimelor Violentei in Familie. Recomandam ca directie de actiune analiza oportunitatii constituirii unei noi Agentii Nationala pentru Protectia Familiei si Copilului care sa includa toate aceste structuri institutionale (Agentia Nationala pentru Protectia Familiei; Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului; compartimentele descentralizate privind combaterea violentei in familie din cadrul Directiilor de Munca, Solidaritate Sociala si Familie judetene si a municipiului Bucuresti; Centrul de Informare si Consultanta pentru Familie; Centrul - Pilot de Asistenta si Protectie a Victimelor Violentei in Familie) si care sa permita a actiune integrata si sincronizata de facto ale acestora. Avantajele suplimentare ar consta in: realizarea unor premise adecvate actiunii complementare a acestora; forta crescuta (financiara, logistica etc) a unei astfel de institutii de a-si atinge obiectivele; cresterea posibilitatii exercitarii controlului pentru o actiune focalizata pe obiective si utilizarea mai eficienta a resurselor disponibile.
3. Agentia Nationala pentru Egalitate de Sanse intre Femei si Barbati (ANES) - Bd Magheru nr 6-8, Et 5, Sector 1, Bucuresti; Legea nr 202/2002, OG nr 84/2004, Legea nr 501/2004.
Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati (ANES) s-a infiintat in baza art 24 din Legea nr 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati, republicata. Explicit, infiintarea si atributiile Agentiei Nationale pentru Egalitatea de Sanse intre Barbati si Femei sunt formulate la punctul 15 din OG nr 84 din 19/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati: "Se infiinteaza Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati (ANES), denumita in continuare Agentia, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, finantata de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, cu sediul in municipiul Bucuresti."
Relevanta privitor la problematica egalitatii de sansa intre barbati si femei este si HG nr 285/2004 privind aplicarea Planului national de actiune pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati.
De facto, ANES s-a infiintat la 1 ianuarie 2005 si a inceput sa functioneze la data de 1 martie 2005, cu un numar total de 30 de posturi de functionari publici si personal contractual, asigurat prin redistribuire din numarul de posturi aprobat Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
Atributiile principale ale ANES:
coordoneaza aplicarea strategiei si politicilor Guvernului in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati;
propune Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei proiecte de acte normative, planuri nationale de actiune pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati si asigura aplicarea acestora;
avizeaza, la solicitarea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, proiectele de acte normative initiate de alte autoritati, in vederea integrarii si respectarii principiului egalitatii de sanse si de tratament intre femei si barbati;
elaboreaza rapoarte, studii, analize si prognoze privind aplicarea principiului egalitatii de sanse si de tratament intre femei si barbati in toate domeniile de activitate;
elaboreaza, propune si implementeaza proiecte si programe de parteneriat cu finantare interna si/sau externa;
coordoneaza si/sau implementeaza programele Comisiei Europene privind egalitatea de gen;
este reprezentata in structurile de coordonare sau gestionare a fondurilor ori programelor derulate in Romania de catre Uniunea Europeana, in vederea respectarii principiului egalitatii de gen la alocarea resurselor;
reprezinta Guvernul Romaniei in organismele europene si internationale din domeniu si colaboreaza cu structuri similare din alte tari;
primeste reclamatii/plangeri privind incalcarea dispozitiilor normative referitoare la principiul egalitatii de sanse si tratament intre femei si barbati si al discriminarii dupa criteriul de sex, de la persoane fizice, persoane juridice, institutii publice si private.
Sediul este preluat in folosinta Agentiei pe baza unui Protocol incheiat la 1 aprilie 2005 intre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si ANES.
Agentia este condusa de un presedinte, asimilat din punct de vedere al salarizarii cu functia de director general din minister, numit de catre ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei, in conditiile legii. Acesta este ordonator secundar de credite.
Agentia are in dotare o masina (Ordinul ministrului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei nr 363/2005).
Conform art 24 din Legea nr 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati, republicata, ANES este finantata de la bugetul de stat prin bugetul MMSSF. Bugetul pe 2005 este de aproximativ 6 miliarde lei. Din aprilie 2005 de cand a inceput sa functioneze Agentia, s-au facut investitii de aproximativ 176 milioane lei, iar veniturile presedintelui ANES au fost urmatoarele: aprilie - 16,8 milioane lei; mai, iunie si iulie - cate 12,7 milioane lei.
Agentia are 12 angajati in prezent, insa organigrama stabilita prin lege prevede 30 de posturi, care urmeaza a fi ocupate in viitor.
In ce priveste eficacitatea utilizarii resurselor de catre institutie nu ne putem inca pronunta, dat fiind timpul scurt scurs de la infiintare (cinci luni). Insa, recomandam analizarea oportunitatii existentei Agentiei Nationale pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati (ANES), in conditiile in care raporturile dintre barbatii si femei sau discriminarea dupa sex nu reclama probleme de anvergura in Romania. Ca un indicator pentru starea de fapt referitoare la egalitatea de sanse intre barbati si femei in Romania ne putem referi, de pilda, la situatia pietei muncii, unde femeile nu numai ca nu sunt discriminate, dar au si sanse mai mari de a-si gasi un loc de munca - rezultatele unui studiu realizat de Agentia Nationala a Functionarilor Publici in 2005 arata ca aproximativ 65% dintre functionarii publici sunt femei, si numai 35% barbati, desi raportul demografic este mult mai echilibrat. Pentru a asigura egalitatea de sanse intre barbati si femei sunt necesare si suficiente, pe de o parte, o legislatie speciala in domeniu - Legea 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati republicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr 135/2005 -, iar pe de alta parte o institutie care sa monitorizeze si sa sanctioneze tratamentul discriminatoriu in functie de sex - Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD - institutie care exista deja).
Functiile nou infiintatei ANES ar putea fi foarte bine indeplinite de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii care are ca atributii, printre altele, sa "colaboreze cu autoritatile publice, persoanele juridice si persoanele fizice pentru asigurarea prevenirii, sanctionarii si eliminarii tuturor formelor de discriminare; urmareste aplicarea si respectarea, de catre autoritatile publice, persoanele juridice si persoanele fizice, a dispozitiilor normative ce privesc prevenirea, sanctionarea si eliminarea tuturor formelor de discriminare;" (art 2 lit e si f din HG nr 1194/2001).
4. Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor (CNFPA) - www.cnfpa.ro
Actele normative relevante cu privire la organizarea si functionarea CNFPA sunt: Legea nr 132/1999 privind infiintarea, organizarea si functionarea CNFPA, republicata si modificata si completata prin Legea nr. 559/2004; Regulamentul de organizare si functionare a CNFPA aprobat prin Ordinul comun al ministrului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si ministrului Educatiei, Cercetarii si Tineretului nr 502/2003; Legea nr 253/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr 132/1999; Legea nr 559/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr 132/1999; OG nr 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor.
Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor este persoana juridica, cu sediul in municipiul Bucuresti.
Principalele atributii ale CNFPA sunt:
- avizeaza proiectele de acte normative care au ca obiect formarea profesionala a adultilor;
- colaboreaza in scopul realizarii obiectului sau de activitate cu ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, cu autoritati administrative autonome, cu organizatii neguvernamentale nationale si internationale, cu furnizorii de formare profesionala si cu alte institutii publice;
- participa la proiecte si programe nationale si internationale in domeniul formarii profesionale a adultilor;
- participa la elaborarea criteriilor si procedurilor de evaluare a furnizorilor de formare profesionala a adultilor, a regulamentelor, metodologiilor si instructiunilor de lucru pentru comisiile de autorizare a furnizorilor de formare profesionala a adultilor, secretariatele tehnice ale acestora si pentru comisiile de examinare;
- stabileste tarifele pentru serviciile de asistenta tehnica pentru elaborarea, verificarea si aprobarea standardelor ocupationale si a serviciilor de formare, evaluare, asistenta tehnica si autorizare a centrelor de evaluare a competentelor profesionale;
- intocmeste si actualizeaza Registrul national al furnizorilor autorizati de formare profesionala a adultilor;
- elaboreaza criterii specifice si proceduri unitare privind realizarea si utilizarea standardelor ocupationale;
- aproba noi standarde ocupationale si le actualizeaza pe cele existente, conform evolutiilor pe piata muncii;
- elaboreaza metodologia de evaluare si certificare a competentelor profesionale a adultilor pe baza standardelor ocupationale, care va fi aprobata prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului;
- autorizeaza centrele de evaluare a competentelor profesionale si certifica evaluatorii de competente profesionale;
- elaboreaza si actualizeaza Registrul national al calificarilor.
In cadrul legislativ delimitat de OG nr 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor completata si modificata prin OG nr/2004 si Legea nr 132/1999 privind infiintarea, organizarea si functionarea CNFPA, modificata si completata prin Legea nr 559/2004, CNFPA are, printre altele, si rolul de a aplica prevederile legale de autorizare a furnizorilor de formare profesionala si a certifica competentele dobandite de cursanti.
CNFPA este constituit din 15 membri, dupa cum urmeaza:
a) 5 membri numiti prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministerelor interesate;
b) 5 membri desemnati de comun acord de organizatiile patronale reprezentative la nivel national;
c) 5 membri desemnati de comun acord de confederatiile sindicale reprezentative la nivel national (art 4 alin 1 din Legea nr 132/1999)
Parte intrinseca a functionarii CNFPA este insa si Secretariatul tehnic care ajuta la exercitarea atributiilor ce ii revin. Acesta a fost constituit din 25 de persoane la infiintare, iar in 2004, prin Legea de modificare a Legii 132/1999, s-a prevazut cresterea numarului de posturi pana la 75 in 2007, dupa urmatorul calendar: inca 15 in 2005, altii 20 de angajati in 2006 si 15 noi angajati in 2007.
Datorita unui act normativ recent adoptat ce prevede sistarea angajarilor in administratia publica in anul 2005 - OG nr. 63 din 2005 -, practic cele 15 noi posturi prevazute a se infiinta in acest an la CNFPA nu se mai realizeaza. Aplicarea legii este astfel blocata de un alt act normativ.
Secretariatul tehnic este condus de un director general, numit de presedintele Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor, pe baza de concurs organizat in conditiile legii, care are si calitatea de ordonator tertiar de credite.
Salarizarea personalului Secretariatului tehnic se face in conformitate cu prevederile legale aplicabile personalului din institutiile publice centrale, in vreme ce membrii Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor care participa la sedintele consiliului, cu exceptia presedintelui, beneficiaza de o indemnizatie de sedinta de 10% din salariul de baza al directorului general, insa totalul sumelor cuvenite lunar unui membru al CNFPA pentru participarea la sedinte nu poate depasi 20% din salariul de baza al directorului general. Pentru activitatea depusa, presedintele Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor primeste o indemnizatie lunara care reprezinta 20% din salariul de baza al directorului general.
CNFPA are posibilitatea legala de a subcontracta servicii ale unor specialisti si evaluatori externi, din afara aparatului profesional propriu, pentru a-si exercita atributiile - are buget destinat acestui aspect (punctul 6 din Legea nr 559/12004 pentru modificarea si completarea Legii nr 132/1999). Insa, datorita modificarilor legislative care nu mai permit conventiile civile de prestari servicii, acest gen de activitate a CNFPA este blocata.
In dotarea CNFPA intra mobilier, echipamente si tehnica de calcul, cu valoarea totala de aproximativ 8,5 miliarde lei. Sursele de finatare sunt, pana in acest moment, integral de la bugetul de stat, iar valoarea alocata pentru anul 2004 a fost de circa 7,3 miliarde lei, iar pentru anul 2005 de circa 13,2 miliarde lei.
Cheltuieli facute in anul 2004 au avut urmatoarea structura:
|
Cheltuieli cu personalul |
Aproximativ 4 miliarde (70.5% din totalul cheltuielilor) |
|
Cheltuieli materiale si servicii |
Aproximativ 1,4 miliarde lei |
|
Cheltuieli de capital |
Aproximativ 270 milioane lei |
|
Total |
Aproximativ 5,5 miliarde lei |
Dupa cum se poate observa, bugetul estimat a fost mai mare decat cheltuielile de facto in anul 2004.
Autorii studiului considera ca este necesara o analiza privind oportunitatea existentei ca institutie autonoma a CNFPA. Este vorba in principal de o filosofie de organizare a pietei furnizarii de servicii de formare profesionala. Scopul activitatilor de formare profesionala consta mai degraba in cresterea adaptabilitatii somerilor si a fortei de munca pe piata muncii. Certificatul de competenta care are cu adevarat valoare in acest proces este al angajatorului, cel ce ofera locul de munca, nu al unei structuri birocratice. In general, fiecare angajator realizeaza o evaluare proprie a competentelor candidatului, si urmareste mai putin atestatele si cursurile absolvite de acesta. Aceasta practica este proprie mai ales firmelor private, care acopera azi mai bine de 70% din oferta de locuri de munca in Romania. Personalul estimat a fi angajat in anul 2007, de 75 de persoane, ni se pare supradimensionat pentru necesitatile institutiei, in conditiile in care aceasta are si posibilitatea subcontractarii de servicii catre terti. Daca la infiintare institutia a reusit sa isi exercite atributiile cu 25 de posturi, nu credem ca piata formarii profesionale a evoluat in asemenea grad incat sa reclame in trei ani triplarea numarului de posturi; de pilda, numarul somerilor - poate grupul cel mai interesat de formarea profesionala de scurta durata - de pilda, a scazut in ultimul an, nu a crescut, si nu sunt indicii ca evolutia ar fi inversa in urmatorii ani.
In mod concret, se recomanda urmatoarele:
stoparea, prin modificarea legii, a cresterii numarului de posturi prevazuta pentru urmatorii ani la CNFPA;
reorganizarea si incorporarea CNFPA ca directie sau departament in cadrul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Agentiei Nationale de Ocupare a Fortei de Munca sau in cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii;
o abordare mai relaxata a pietei formarii profesionale, cu accent mai mare pe mediatizarea si cresterea accesului la oportunitatile de formare profesionala, pentru cei interesati, si mai putin asupra controlului calitatii acestor cursuri de formare (control care poate fi oricum viciat de managementul birocratic) - o modalitate de realizare a acestui fapt poate fi externalizarea activitatii la nivelul unor ONG-uri, institute stiintifice sau la nivelul unor institutii de invatamant superior.
5. Centrele Regionale de Formare Profesionala a Adultilor (CRFPA) - www.crfpa.anofm.ro
Cadru normativ: Legea nr 145/1998 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, cu modificarile si completarile ulterioare; HG nr 4/1999 privind aprobarea Statutului Agentiei Nationale pentru Ocupare si Formare Profesionala cu modificarile si completarile ulterioare in vigoare la data respectiva Hotararea Consiliului de Administratie al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca nr 25/2001; Hotararea Consiliului de Administratie al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca nr 18/2002.
Centrele Regionale de Ocupare a Fortei de Munca au fost infiintate in anul 2000 cu asistenta din partea Bancii Mondiale in orasele Calarasi, Cluj, Brasov, Craiova, Ramnicu Valcea si Turnu Magurele. In temeiul prevederilor art 8 din Statutul Centrelor Regionale de Formare Profesionala a Adultilor, aprobat prin Ordinul Presedintelui Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca nr 288/2004, pentru realizarea obiectului de activitate, Centrele Regionale de Formare Profesionala a Adultilor au urmatoarele atributii:
- organizeaza, coordoneaza si furnizeaza, in conditiile legii, servicii de pregatire si reconversie profesionala pentru adulti;
- evalueaza deprinderile, abilitatile si cunostintele specifice in meserie sau profesie, in raport cu standardele ocupationale;
- monitorizeaza evolutia procesului de formare profesionala a adultilor in raport cu indicatorii de performanta adoptati la nivel national/teritorial;
- organizeaza si asigura, prin servicii de specialitate, informarea, consilierea profesionala si orientarea pe piata muncii interne a adultilor care beneficiaza de serviciile centrelor regionale;
- stabileste relatii de parteneriat cu angajatorii, organisme neguvernamentale si alte institutii implicate in activitatea de formare profesionala din regiune;
- organizeaza si asigura activitati de formare a personalului propriu pentru perfectionarea serviciilor pe care le presteaza;
- administreaza fondurile repartizate din bugetul asigurarilor pentru somaj si prezinta ANOFM bilantul contabil, contul de executie bugetara si raportul anual de activitate.
CRFPA - urile sunt ordonatoare tertiare de credite prin directorul executiv.
Sintetic, dotarile fiecaruia din Centrele Regionale de Formare Profesionala a Adultilor constau in (dotarea acestor centre s-a realizat in cadrul Proiectului privind Forta de munca si protectia sociala, finantat din imprumutul 3849 RO acordat de Banca Mondiala):
CRFPA Dolj
1. Are sediul intr-o cladire P+3, compartimentata in birouri, sali de curs, ateliere si laboratoare;
2. Centrul a fost renovat, costul reparatiilor fiind de aproximativ 5 miliarde lei;
3. Centrul este dotat cu o Dacia Solenza in valoare de aproximativ 230 milioane de lei;
4. Centrul a fost dotat cu echipamente in valoare de 13,3 miliarde.
1. Isi desfasoara activitatea intr-o cladire P+3 care a fost renovata, cheltuielile ridicandu-se la suma de aproximativ 8,4 miliarde lei;
1. Sediul se afla inca in amenajare (sunt in faza de incheiere a contractului de lucrari de constructie de reamenajare), imobilul fiind fostul club cultural al uzinelor Roman Brasov;
1. Centrul functioneaza intr-un imobil (demisol, 4 etaje si mansarda) cumparat prin finantare din bugetul asigurarilor pentru somaj, in valoare de aproximativ 34 miliarde lei;
1. Sediul CRFPA Valcea are o suprafata de 2861 mp iar suprafata desfasurata este de 2352 mp (P+1 etaj);
2. Valoarea totala a echipamentelor cu care a fost dotat CRFPA Valcea este de aproximativ 29 miliarde lei;
3. CRFPA Rm. Valcea are in dotare un autoturism DACIA Solenza in valoare de aproximativ 233 milioane lei.
Finantarea Centrelor:
Realizat 2004 - cheltuieli: aproximativ 37 miliarde lei
Prevazut 2005 (inainte de rectificarea bugetului) - cheltuieli: aproximativ 15 miliarde lei
Cheltuieli 2004:
cheltuieli de personal: aproximativ 2,5 miliarde lei
cheltuieli materiale si servicii: aproximativ 3 miliarde lei
cheltuieli de capital: aproximativ 31 miliarde lei
Realizat 2004 - cheltuieli: aproximativ 6 miliarde lei
Prevazut 2005 (inainte de rectificarea bugetului) - cheltuieli: aproximativ 16 miliarde lei
Cheltuieli 2004:
cheltuieli de personal: aproximativ 3 miliarde lei
cheltuieli materiale si servicii: aproximativ 3 miliarde lei lei
Realizat 2004 - cheltuieli: aproximativ 5 miliarde de lei
Prevazut 2005 (inainte de rectificarea bugetului) - cheltuieli: 14.266.510 mii lei
Cheltuieli 2004:
cheltuieli de personal: aproximativ 2,5 miliarde de lei
cheltuieli materiale si servicii: aproximativ 2,5 miliarde de lei.
Realizat 2004 - cheltuieli: aproximativ 5 miliarde lei
Prevazut 2005 (inainte de rectificarea bugetului) - cheltuieli: aproximativ 14 miliarde lei
Cheltuieli 2004:
cheltuieli de personal: aproximativ 3 miliarde lei
cheltuieli materiale si servicii: aproximativ 2 miliarde lei
Realizat 2004 - cheltuieli: aproximativ 7 miliarde lei
Prevazut 2005 (inainte de rectificarea bugetului) - cheltuieli: aproximativ 20 de miliarde lei
Cheltuieli 2004:
cheltuieli de personal: aproximativ 3 miliarde de lei
cheltuieli materiale si servicii: aproximativ 4 miliarde de lei.
Realizat 2004 - cheltuieli: aproximativ 3 miliarde lei
Prevazut 2005 (inainte de rectificarea bugetului) - cheltuieli: aproximativ 1,5 miliarde lei
Cheltuieli 2004:
cheltuieli de personal: aproximativ 1 miliard lei
cheltuieli materiale si servicii: aproximativ 2 miliarde lei
Utilitatea CRFPA este evidenta in contextul in care acestea sustin politicile active de ocupare a fortei de munca (masuri de crestere a sanselor de angajare a fortei de munca). Accentul sporit asupra politicilor de tip activ ca mod de diminuare a somajului este sustinuta chiar si in documentele de pozitie ale Uniunii Europene (Summitul European de la Lisabona din martie 2000). Ramane in discutie eficacitatea acestora, in conditiile in care intre cele 6 centre exista decalaje in ce priveste mai multi indicatori: calitatea dotarilor, numarul de cursuri de formare pe care sunt autorizate sa le deruleze, etc. S-ar putea avea in vedere si altii indicatori cum ar fi: numarul de absolventi ai cursurilor derulate in aceste centre, rata de angajare a acestor cursanti, gradul de similaritate intre tipul cursurilor derulate si cerintele pietei muncii. Este de remarcat in acelasi timp faptul ca Moldova nu este deservita de nici un astfel de Centru, desi este cunoscut ca zona reprezinta un risc de somaj ridicat. Tocmai de aceea recomandam infiintarea unui CRFPA si in Moldova, eventual prin sporirea atributiilor Centrului de Pregatire si Perfectionare Profesionala a Inspectiei Muncii din Botosani, institutie aflata in subordinea Inspectiei Muncii. Autorii studiului recomanda o analiza a eficientei managementului financiar al CRFPA si initierea unor masuri care sa conduca la autofinantarea acestora (taxe pentru cursuri de specializare ale angajatilor sau somerilor, cursuri de formare a formatorilor etc). In plus este de observat ca existenta acestor centre impiedica o concurenta deschisa pe piata furnizorilor de servicii de formare profesionala, mai ales atat timp cat acestea sunt finantate din bugetul statului,
6. Inspectia Muncii (IM) - www.inspectmun.ro
Cadru normativ: Legea nr 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii, republicata; HG nr 767/1999 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Inspectiei Muncii; HG nr 252/2001 pentru modificarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare a Inspectiei Muncii, aprobat prin HG nr. 767/1999; Ordinul nr 350/2004 al ministrului MSSF pentru aprobarea Regulamentului propriu de organizare si functionare al Inspectiei Muncii si Regulamentul de organizare si functionare a inspectoratelor teritoriale de munca; HG nr 238/2002 pentru majorarea limitelor amenzilor contraventionale prevazute de Legea protectiei muncii nr 90/1996, republicata, de Legea nr 108/1999 pentru infintarea si organizarea Inspectiei Muncii, precum si de Legea nr 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca; HG nr 995/2003 privind reglementarea unor activitati preluate din Inspectoratul teritorial de munca al municipiului Bucuresti
Institutii care functioneaza in subordinea Inspectiei Muncii:
a) Inspectoratele Teritoriale de Munca judetene si a municipiului Bucuresti (ITM) - www.inspectmun.ro/Inspectorate/inspectorate.html (pentru legislatie relevanta a se vedea Inspectia Muncii)
b) Centrul de Monitorizare a Unitatilor cu Risc Profesional (CMURP) - Criscior, Str Zarandului nr 70, Judetul Hunedoara; HG nr 725/1998 privind infiintarea Centrului de Monitorizare a Unitatilor cu Risc Profesional si transimterea fara plata a unui imobil si a dotarilor aferente din adminitratia Regiei Autonome a Cuprului Deva in administratia Centrului de Monitorizare a Unitatilor cu Risc Profesional
c) Centrul de Pregatire si Perfectionare Profesionala a Inspectiei Muncii din Botosani (CPIM) - www.cpppim.ro HG nr 537/2001 privind infiintarea Centrului de Pregatire si Perfectionare Profesionala al Inspectiei Muncii; HG nr 391/2002 pentru prorogarea termenelor prevazute la alin 2 al art 4 din HG nr 537/2001
Inspectia Muncii are sucursale in fiecare judet prin Inspectoratele Teritoriale de Munca judetene si a municipiului Bucuresti. Institutia are ca principal scop urmarirea indeplinirii obligatiilor legale de catre angajatori in domeniul relatiilor de munca, precum si a celor referitoare la conditiile de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatiilor si a altor participanti la procesul de munca, in desfasurarea activitatii.
Obiectivele principale ale activitatii Inspectiei Muncii sunt urmatoarele:
a) controlul aplicarii prevederilor legale referitoare la relatiile de munca, la securitatea si sanatatea in munca, la protectia salariatilor care lucreaza in conditii deosebite si a prevederilor legale referitoare la asigurarile sociale;
b) informarea autoritatilor competente despre deficientele legate de aplicarea corecta a dispozitiilor legale in vigoare;
c) furnizarea de informatii celor interesati despre cele mai eficace mijloace de respectare a legislatiei muncii;
d) asistarea tehnica a angajatorilor si angajatilor, pentru prevenirea riscurilor profesionale si a conflictelor sociale;
e) initierea de propuneri adresate Ministerului Muncii si Protectiei, Sociale pentru imbunatatirea legislatiei existente si elaborarea de noi acte legislative in domeniu.
In indeplinirea obiectivelor prevazute, Inspectia Muncii are urmatoarele atributii:
a) in domeniul stabilirii relatiilor de munca controleaza:
incadrarea in munca si incetarea activitatii persoanelor care desfasoara orice activitate in temeiul unui contract individual de munca sau al unei conventii civile de prestari de servicii;
stabilirea si respectarea duratei timpului de lucru;
stabilirea si acordarea drepturilor salariale, precum si a celorlalte drepturi decurgand din munca prestata;
accesul fara nici o discriminare pe piata muncii al tuturor persoanelor apte de munca, respectarea normelor specifice privind conditiile de munca ale tinerilor, femeilor, precum si ale unor categorii de persoane defavorizate;
respectarea celorlalte prevederi cuprinse in legislatia muncii si a clauzelor contractelor colective de munca.
b) in domeniul securitatii si al sanatatii in munca:
acorda asistenta tehnica persoanelor juridice la elaborarea programelor de prevenire a riscurilor profesionale si controleaza realizarea acestora;
efectueaza sau solicita masuratori si determinari, examineaza probe de produse si de materiale in unitati si in afara acestora, pentru clarificarea unor situatii de pericol;
dispune sistarea activitatii sau scoaterea din functiune a echipamentelor tehnice, in cazul in care constata o stare de pericol iminent de accidentare sau de imbolnavire profesionala, si sesizeaza, dupa caz, organele de urmarire penala;
acorda angajatorilor, persoane juridice si fizice, autorizatia de functionare din punct de vedere al securitatii in munca;
retrage autorizatia de functionare din punct de vedere al securitatii in munca, daca constata ca prin modificarea conditiilor care au stat la baza emiterii acesteia nu se respecta prevederile legislatiei in vigoare;
cerceteaza accidentele de munca conform prevederilor Normelor metodologice privind comunicarea, cercetarea, inregistrarea, raportarea si evidenta accidentelor de munca;
coordoneaza activitatea de instruire si informare a angajatilor in domeniul securitatii, sanatatii si al relatiilor de munca si urmareste activitatea de formare a specialistilor in domeniu;
controleaza aplicarea dispozitiilor legale referitoare la certificarea produselor, masinilor, utilajelor si a echipamentelor de protectie din punct de vedere al securitatii in munca, la intrarea acestora pe teritoriul national, prin inspectorii de munca sau prin organisme acreditate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale;
controleaza respectarea indeplinirii cerintelor legale referitoare la sanatatea in munca si la inlaturarea riscurilor de imbolnaviri profesionale.
Inspectia Muncii este condusa de un inspector general de stat care este secondat de doi inspectori generali de stat adjuncti. Inspectoratele teritoriale de munca sunt conduse de cate un inspector sef, iar personalul Inspectiei Muncii este alcatuit din inspectori de munca si din alte categorii de personal.
Inspectia Muncii are ca surse de finantare venituri extrabugetare, provenite din comisioane pentru servicii prestate catre angajatori si a caror obligativitate este stabilita prin lege. Din aceste surse de finantare se sutine si functionarea Inspectoratelor terioriale de munca. Cele doua centre din subordinea Inspectiei Muncii (Centrul de Monitorizare a Unitatilor cu Risc Profesional din Criscior, Centrul de Pregatire si Perfectionare Profesionala a Inspectiei Muncii din Botosani) se autofinanteaza din diversele taxe percepute pentru serviciile prestate.
In anul 2004, valoarea veniturilor extrabugetare ale Inspectiei Muncii s-a cifrat la suma de aproximativ 1133 miliarde lei (din care aproximativ 340 de miliarde au fost reportati ca excedent din anul 2003), din care s-a constituit un fond de stimulare (un gen de beneficii salariale suplimentare acordate conform legii) in suma de aproximativ 194 miliarde lei.
Principala sursa de venituri a reprezentat-o comisionul incasat conform art. 12 din Legea nr 130/1999 de la agentii economici pentru pastrarea, completarea si certificarea carnetelor de munca. Procentual, ponderea acestora in total venituri a fost de 93,8%.
Art 12 din Legea nr 130 /1999 are urmatorul continut:
"- (1) Pentru prestarea serviciilor prevazute in prezenta lege directiile generale de munca si protectie sociala vor percepe un comision, stabilit dupa cum urmeaza:
a) 0,75% din fondul lunar de salarii, angajatorilor carora le pastreaza si le completeaza carnetele de munca;
b) 0,25% din fondul lunar de salarii, angajatorilor carora le presteaza serviciile prevazute la art. 10, constand in verificarea si certificarea legalitatii inregistrarilor efectuate de catre acestia.
(2) Plata comisionului se va efectua pana la sfarsitul lunii urmatoare celei pentru care este datorata.
(3) Sumele reprezentand comisionul prevazut la alin (1) se pastreaza la trezoreria statului si sunt purtatoare de dobanzi.
(4) Sumele reprezentand comisionul prevazut la alin (1) se retin si se gestioneaza de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, in regim extrabugetar. Sumele retinute se utilizeaza potrivit destinatiilor stabilite prin hotarare a Guvernului, iar soldul ramas la finele anului se reporteaza in anul urmator, cu aceeasi destinatie. "
Alte surse de venituri au fost si cele realizate din:
taxe si tarife incasate in baza OMMSS nr 521/2001 (2 %);
tarife incasate in baza OMMSS nr 165/2002 (1,9%);
dobanzile bancare acordate la sumele aflate in contul de disponibilitati (1,9%);
alte venituri (0,4%).
Cheltuielile aferente acestor venituri s-au ridicat in anul 2004, la suma de aproximativ 700 de miliarde de lei, din care:
Cheltuieli de personal: aproximativ 500 de miliarde de lei (69 % din totalul cheltuielilor)
Cheltuieli materiale: aproximativ 150 miliarde de lei (20 % din totalul cheltuielilor)
Cheltuieli de capital: aproximativ 75 miliarde de lei (10% din totalulcheltuielilor).
In anul 2004 din bugetul Inspectiei Muncii au fost asigurate resursele necesare functionarii nou infiintatei Agentii Nationale pentru Protectia Familiei in cuantum de aproximativ 8,5 miliarde de lei.
Asadar, la sfarsitul anului 2004, Inspectia Muncii a inregistrat un buget excedentar de 239 miliarde de lei (1133 miliarde - 194 miliarde fond de stimulare - 700 miliarde cheltuieli totale), dupa ce in anul precedent excedentul bugetar fusese de aproximativ 340 de miliarde de lei.
Inspectia Muncii avea la sfarsitul anului 2004 repartizate un numar de 3.865 posturi, din care erau ocupate 3428, acesta insemnand un procent de 88%.
Structura de personal la data de 31 decembrie 2004, se prezenta astfel:
Numar posturi
Inspectori de munca (inclusiv cadre de conducere)
Alte categorii de personal
total
ocupate
vacante
total
ocupate
vacante
total
ocupate
vacante
3865
3428
437
1713
1532
181
2152
1896
256
Cheltuielile medii alocate fiecarui angajat (incluzand fondul suplimentar de stimulare) au fost in 2004 de aproximativ 200 de milioane per angajat (16,5 milioane lunar).
Investitii efectuate de Inspectia Muncii
Utilizand resursele financiare destinate investitiilor, in cursul anului 2004, Inspectia Muncii a participat la finantarea a 3 obiective (constructii noi) in colaborare cu Directiile pentru Dialog, Familie si Solidaritate Sociala din judetele Galati, Bacau si Teleorman insumand aproximativ 21 miliarde de lei. De asemenea, s-au finantat lucrarile de construire a unui corp anexa la Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) Satu Mare.
Pentru Inspectoratele Teritoriale de Munca din judetele Caras Severin si Constanta s-au achizitionat 2 imobile destinate sediilor si arhivelor, in valoare totala de circa 30 de miliarde de lei.
Totodata, la nivel central si local, in cursul anului 2004, Inspectia Muncii si inspectoratele teritoriale de munca au primit in dotare: tehnica de calcul (772 calculatoare si 85 laptopuri) in valoare de aproximativ 37 miliarde de lei; softuri Microsoft (aproximativ 12 miliarde de lei) si softuri utilitare (aproximativ 8 miliarde de lei); 50 de autoturisme (aproximativ 16 miliarde lei); 6 centrale termice (aproximativ 2 miliarde de lei); 4 retele noi de transmitere date-voce si pentru calculatoare (circa 1 miliard de lei); 3 centrale telefonice (aproximativ 200 milioane lei); 84 aparate de aer conditionat (aproximativ 1,5 miliarde lei); 5 instalatii de alarmare efractie-incendiu si supraveghere a cladirilor (aproximativ 1 miliard de lei).
Pentru activitatile de cercetare a accidentelor, vizite de control la agenti economici si efectuarea de instruiri tematice la sediile inspectoratelor teritoriale de munca, au fost achizitionate echipamente audio-video si de multiplicare in valoare totala de aproximativ 8 miliarde de lei.
In vederea implementarii programului de utilizare a semnaturii electronice de catre salariatii Inspectiei Muncii, s-a efectuat achizitia primei parti a acestuia in valoare de aproximativ 44,5 miliarde de lei.
Totalul investitiilor realizate de Inspectia Muncii in anul 2004 a fost de aproximativ 182 de miliarde de lei.
Inspectia Muncii este o mega-structura institutionala ce raspunde unei functii sociale bine definite si necesare. Principala recomandare este legata de administrarea fondurilor pe care le gestioneaza. IM administreaza un buget consistent (1133 de miliarde in 2004) beneficiind de monopolul incasarii unui comision in urma furnizarii unui anumit tip de servicii (prin Legea nr. 130 din 20/07/1999). In ultimii doi ani (2003 si 2004) aceasta institutie a inregistrat un excedent bugetar - aproximativ 340 de miliarde, respectiv 239 miliarde de lei, excedent care s-a reportat, de fiecare data, conform legii, pentru anul ce urmeaza. In conditiile in care soldul pozitiv al unei institutii este mare (si in cazul Inspectiei Muncii este), exista tendinta unor cheltuieli excesive: acest lucru este reflectat in cazul de fata atat in ceea ce priveste amploarea si calitatea investitiilor - ne putem gandi de pilda la suma de aproximativ 44 de miliarde alocati pentru a implementa prima parte a programului de semnatura electronica - cat si in ce priveste alocatiile salariale - constituirea unui fond de stimulare a salariatiilor de 194 miliarde, suplimentar veniturilor salariale obisnuite. Pentru comparatie, in anul 2004, Agentia pentru Protectia Familiei a avut cu totul cheltuieli de aproximativ 8 miliarde de lei iar Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor un buget de aproximativ 100 miliarde de lei. In aceste conditii recomandam a se analiza cat de judicios sunt utilizate resursele de catre Inspectia Muncii, si, in plus, recomandam ca excedentul bugetar al acesteia sa fie folosit pentru a diminua presiunea pusa asupra bugetului de stat de catre activitatile extrem de necesare din zona protectiei sociale sau pentru suplimentarea acestora: protectia persoanelor victime ale violentei in familie (Centrul-Pilot de Asistenta si Protectie a Victimelor Violentei nu dispune, de pilda, de un spatiu absolut necesar pentru adapostul temporar a persoanelor victime ale violentei familiale), masuri active de sustinere a somerilor (realizarea unui Centru Regional de Formare Profesionala a Adultilor ce lipseste in zona nord est, una din cele mai afectate de somaj), sustinerea persoanelor cu handicap etc. Consideram adecvat si firesc ca din bugetul Inspectiei Muncii sa fie asigurate sau suplimentate sursele de finantare ale Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Protectia Muncii - INCDPM "Alexandru Darabont" Bucuresti, dar si ale altor institutii din zona conexa de activitate - Agentia pentru Protectia Familiei, Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale - INCSMPS Bucuresti, Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului etc.) Acest lucru ar putea fi realizat prin integrarea acestor institutii in structura Inspectiei Muncii sau prin hotarare guvernamentala. Contraargumentul ca sursele Inspectiei Muncii sunt extrabugetare nu se sustine deoarece aceasta beneficiaza de aceste fonduri datorita unei situatii de monopol pe o categorie de servicii, situatie creata printr-o decizie a statului.
7. Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului (ANPDC) - www.copii.ro Legea nr 275/2004, Legea nr 252/2001, OUG nr 12/2001, HG nr 1432/2004 (aceasta reglementeaza structura organizatorica a ANPDC)
Legea nr 275/2004 este ultimul act ce reglementeaza functionarea ANPDC, insa nu aduce decat putine modificari (desi importante) OUG nr 12/2001, cea care contine de fapt elementele fundamentale ale functionarii institutiei publice asupra careia ne-am oprit atentia aici. Relevanta pentru reglementarea functionarii ANPDC este si Legea nr 252/2001, cea care stipuleaza intrarea in vigoare a OUG nr 12/2001.
Modificarea esentiala adusa de Legea nr 275/2004 consta in desprinderea si pasarea atributiilor de protectia a copilului prin adoptie catre Oficiul Roman pentru Adoptii (care se afla in prezent in subordinea Secretariatului General al Guvernului), motiv pentru care s-a schimbat si denumirea oficiala a institutiei din Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie cu sintagma Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului.
Printre cele mai importante atributii ale ANPDC se numara:
coordoneaza activitatile si masurile de implementare a obiectivelor strategiei nationale din domeniu pe care il reglementeaza;
elaboreaza si fundamenteaza programe in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului;
elaboreaza metodologia de autorizare si criteriile de evaluare a organizatiilor neguvernamentale care activeaza in domeniul sau de activitate;
autorizeaza organismele private de nationalitate straina sa desfasoare activitati in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului;
organizeaza evidenta la nivel national a tuturor asociatiilor, fundatiilor si federatiilor care activeaza in domeniul sau de activitate, precum si a serviciilor prestate de acestea; propune Guvernului recunoasterea acestora ca fiind de utilitate publica, in conditiile legii;
asigura controlul si indrumarea metodologica a activitatilor serviciilor destinate prevenirii separarii copilului de parintii sai si a celor de protectie speciala a copilului, precum si a activitatii desfasurate de comisiile pentru protectia copilului;
finanteaza sau, dupa caz, cofinanteaza proiecte in cadrul programelor de interes national sau local.
Autoritatea este condusa de un secretar de stat, ajutat de un subsecretar de stat, care sunt numiti prin decizie a primului-ministru. Secretarul de stat este ordonator secundar de credite.
Structura organizatorica a ANPDC cuprinde 88 de posturi (in acestea se includ si demnitarii) si arata astfel:
Corpul de control si audit este in subordinea directa a secretarului de stat. Aceasta are urmatoarele atributii principale:
asigura controlul asupra modului in care sunt respectate si promovate drepturile copilului de catre institutiile publice, celelalte persoane juridice si de persoanele fizice, in conformitate cu legislatia in vigoare;
are drept de acces, in conditiile legii, in sediile persoanelor juridice de drept public sau privat, precum si la domiciliul persoanelor fizice care au in ingrijire si asigura protectia unui copil; in acest scop organele de politie au obligatia sa sprijine personalul Corpului de control si audit;
constata natura activitatilor care incalca prevederile legale in domeniul de activitate al Autoritatii, stabileste sau, dupa caz, contribuie la stabilirea persoanelor responsabile si a raspunderii disciplinare, materiale, contraventionale sau, dupa caz, penale a acestora; in acest scop personalul Corpului de control si audit indeplineste si atributiile prevazute la art 214 din Codul de procedura penala, care se aplica in mod corespunzator;
intocmeste rapoarte de control si face propuneri de sanctionare, in conditiile legii, a abaterilor constatate, pe care le supune spre aprobare secretarului de stat al Autoritatii;
asigura activitatea de audit in cadrul Autoritatii, potrivit prevederilor legale in vigoare.
Pe langa secretarul de stat functioneaza Consiliul de coordonare, cu rol consultativ, avand in componenta sa reprezentanti ai unor ministere si ai altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale, ai autoritatilor administratiei publice locale, precum si un reprezentant al Federatiei Organizatiilor Neguvernamentale pentru Protectia Drepturilor Copilului din Romania care asigura cooperarea dintre institutiile si organizatiile ce il compun, in vederea realizarii obiectivelor Autoritatii.
Baza materiala a Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului este constituita din: cinci autoturisme, mobilier, calculatoare, imprimante, copiatoare, centrala telefonica.
ANPDC este finantata integral de la bugetul de stat, exercitiul financiar al ultimilor doi avand urmatoarea structura:
Buget 2004 - aproximativ 975 miliarde de lei, din care :
buget stat (aproximativ 352 miliarde de lei);
credite externe (aproximativ 85 miliarde de lei);
Phare (aproximativ 538 miliarde de lei).
Buget 2005 - aproximativ 1164 miliarde de lei, din care :
Buget stat (aproximativ 423 miliarde de lei);
Credinte externe (aproximativ 48 miliarde de lei);
Phare (aproximativ 693 miliarde de lei).
Cheltuieliile, la nivelul anului 2004, au avut urmatoarea structura:
Buget de stat: aproximativ 245 miliarde de lei
Personal - aproximativ 19 miliarde de lei;
Materiale - aproximativ 6 miliarde de lei;
Capital - aproximativ 400 de milioane de lei;
Transferuri - aproximativ 210 miliarde de lei;
Dobanzi + rate credite externe - aproximativ 9,5 miliarde de lei.
Politicile de sustinere a copilului in Romania sunt foarte necesare. Asa cum am mentionat si la punctul II.2.2 consideram ca ar trebui analizata oportunitatea abordarii aceste problematici in cadrul mai larg al situatiei familiei in Romania. Nu consideram firesc ca Agentia Nationala pentru Protectia Familiei sa aiba un buget, in 2005, de 27 miliarde lei, in vreme ce ANPDC sa aiba la dispozitie in acelasi an un buget de 1164 miliarde de lei - de circa 43 de ori mai mare. De aceea propunem constituirea unei noi Agentii Nationale pentru Protectia Familiei si Copilului care sa incorporeze atat ANPDC cat si ANPF (Agentia Nationala pentru Protectia Familiei), compartimentele descentralizate privind combaterea violentei in familie din cadrul Directiilor de Munca, Solidaritate Sociala si Familie judetene si a municipiului Bucuresti, Centrul de Informare si Consultanta pentru Familie, Centrul - Pilot de Asistenta si Protectie a Victimelor Violentei in Familie. In acelasi timp, avand in vedere bugetul consistent al ANPDC, consideram ca ar trebui evaluata minutios si eficienta utilizarii acestuia.
8. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) - www.anofm.ro; Legea nr 145/1998 privind infiintarea, organizarea si functionarea ANOFM, cu modificarile si completarile ulterioare; HG nr 768/2003 privind aprobarea Statutului ANOFM, cu modificarile si completarile ulterioare
In temeiul prevederilor art 4 din Legea nr 145/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru realizarea obiectivelor sale, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca are, in principal, urmatoarele atributii:
a) organizeaza servicii de ocupare a fortei de munca;
b) organizeaza, presteaza si finanteaza, in conditiile legii, servicii de formare profesionala pentru persoanele neincadrate in munca; aceleasi servicii pot fi organizate, cu plata, si pentru alte persoane fizice sau juridice interesate;
c) orienteaza persoanele in cautarea unui loc de munca si mediaza intre acestea si angajatorii din tara, in vederea realizarii echilibrului dintre cerere si oferta pe piata interna a fortei de munca;
d) administreaza bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj si prezinta Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale rapoarte trimestriale si anuale privind executia bugetara;
e) aproba programele de restructurare pentru societatile comerciale la care actionarii sunt persoane fizice sau juridice, altele decat statul, si care detin drepturi de proprietate asupra unui pachet de actiuni reprezentand mai mult de doua treimi din totalul drepturilor de vot in adunarea generala;
f) organizeaza serviciile de stabilire, plata si evidenta a ajutoarelor, alocatiilor si indemnizatiilor finantate din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj;
g) elaboreaza, in baza indicatorilor sociali de performanta stabiliti de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, programe anuale de activitate pe care le supune spre aprobare ministrului muncii si solidaritatii sociale.
Conform art 3 alin (2) din HG nr 768/2003 pentru aprobarea statutului ANOFM, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru realizarea obiectivelor sale, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca are, pe langa atributiile prevazute la art 4 din Legea nr 145/1998 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, cu modificarile si completarile ulterioare, si alte atributii, dintre care amintim:
a) actioneaza pentru prevenirea somajului si combaterea efectelor sociale nefavorabile ale acestuia;
b) calculeaza si face publici indicatorii statistici privind piata muncii, conform prevederilor legale;
c) asigura aplicarea masurilor prevazute de lege pentru cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca;
d) realizeaza masurile privind stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor;
e) acrediteaza furnizorii de servicii specializate pentru stimularea ocuparii fortei de munca;
f) realizeaza executarea silita a creantelor bugetare si acorda inlesniri la plata acestora, in conditiile legii;
g) asigura, de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, implementarea programelor finantate din Fondul social european si indeplineste rolul de organism intermediar pentru Programul operational sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane;
In dotarea ANOFM intra un parc auto (4 autoturisme si 1microbuz) in valoare de 2,6 mld. lei, mijloace fixe (mobilier, faxuri, copiatoare) in valoare de 18,3 miliarde de lei si un sistem informatic (7 servere, 160 PC-uri, 68 imprimante, 35 laptop-uri si alte echipamente periferice) in valoare de 22,6 miliarde de lei. Sursele de finantare in 2004 au fost exclusiv bugetare (din fondul asigurarilor de somaj si de la buget). Bugetul ANOFM in 2004 a fost de aproximativ 822 miliarde lei, iar in 2005 bugetul prevazut inainte de rectificarea bugetara este de aproximativ 1946 miliarde de lei.
Cheltuielile realizate in anul 2004 au avut urmatoarea structura:
cheltuieli de personal: aproximativ 29,5 miliarde de lei
cheltuieli materiale si servicii: aproximativ 142 miliarde de lei
cheltuieli de capital: aproximativ 22,5 miliarde de lei
transferuri: aproximativ 90 milioane de lei
rambursari de credite, plati de dobanzi si comisioane la credite: aproximativ 92,5 miliarde de lei
imprumuturi: 535 miliarde lei.
Ocuparea fortei de munca este o sursa bazala a bunastarii sociale, constituind una din prioritatile oricarui guvern (roman sau din spatiul UE). In acest cadru ANOFM, ca institutie care gestioneaza in mod expres aceasta problematica este fara indoiala utila si necesara. Avand in vedere importanta sociala a acestei institutii si bugetul consistent pe care il are la indemana, autorii studiului recomanda evaluarea detaliata a modului de functionare a acesteia precum si a eficentei utilizarii resurselor. ANOFM dispune (fiind gestionar de drept) de resurse consistente pentru finantarea masurilor si programelor privind diminuarea somajului si stimularea ocuparii fortei de munca. Majoritatea cheltuielilor realizate de ANOFM (aproximativ 65%) au fost destinate imprumuturilor acordate de institutie in cadrul programelor de combatere a somajului. Mai precis este vorba de credite pentru infiintarea de IMM-uri cu scopul generarii de noi locuri de munca. Avand in vedere dimensiunea majora a acestui capitol de cheltuieli realizate de ANOFM (aproximativ 533 de miliarde de lei), recomandam o evaluare separata si amanuntita a eficientei utilizarii acestora (a se avea in vedere obiectivitatea acordarii acestor credite, eficienta lor raportata la numarul de locuri de munca nou create, profilul beneficiarilor etc).
9. Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Protectia Muncii "Alexandru Darabont" Bucuresti (INCDPM) - str General Budisteanu nr 15, sectorul 1, Bucuresti; HG nr 406/1998, HG nr 1772/2004
INCDPM functioneaza in baza HG 406/1998 si HG 1772/2004 si a Regulamentului din 21/10/2004 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1038 din 10/11/2004 de organizare si functionare a INCDPM. HG 1772/2004 abroga HG 406/1998, cu exceptia art 5 al acesteia din urma, care reglementeaza trecerea mobilului, anexelor si terenului aferent la INCDPM de la defunctul Institut de Cercetari Stiintifice pentru Protectia Muncii.
Dintre principalele activitati ce constituie obiectul de activitate al INCDPM amintim:
Activitati de cercetare-dezvoltare;
Activitati conexe activitatii de cercetare-dezvoltare, cum ar fi:
a) Activitati metodologice de implementare a legislatiei;
b) Formarea si perfectionarea specialistilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
c) Editarea materialelor de instruire, formare si diseminare a informatiilor referitoare la securitatea si sanatatea in munca (manuale, carti, brosuri, ghiduri, suporturi de curs, norme, instructiuni, afise, teste);
d) Asistenta tehnica pentru: realizarea de instalatii, aparate sau dispozitive de prevenire si combatere a riscurilor profesionale; efectuarea de analize, masurari si evaluari ale nivelurilor factorilor de risc; diseminarea informatiilor din domeniul securitatii si sanatatii in munca, etc;
Consultanta si asistenta de specialitate acordata agentilor economici;
Activitati de comert interior si de import-export, aferente obiectului de activitate, in conditiile legii.
Conducerea INCDPM este asigurata de un Consiliu de administratie, un Comitet de directie si de catre Directorul general, iar coordonarea activitatii de cercetare-dezvoltare este asigurata de consiliu stiintific.
Consiliul de administratie este format din 7 membri, cetateni romani, numiti prin ordin al ministrului coordonator cu avizul autoritatii de stat pentru cercetare-dezvoltare, la propunerea conducerii autoritatilor de la care acestia provin, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reinnoit o singura data.
Din consiliul de administratie fac parte in mod obligatoriu pe langa directorul general al INCDPM (cu functia de presedinte al consiliului de administratie) si presedintele consiliului stiintific al INCDPM, un reprezentant al autoritatii de stat pentru cercetare-dezvoltare, un reprezentant al Ministerului Finantelor Publice si un reprezentant al Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
Consiliul de administratie se intruneste o data pe luna sau ori de cate ori interesele INCDPM o cer prin convocarea presedintelui, a vicepresedintelui sau la solicitarea unei treimi din numarul membrilor consiliului de administratie.
Activitatea desfasurata in calitate de membru al consiliului de administratie este retribuita cu o indemnizatie lunara stabilita de consiliul de administratie, dar nu mai mult de 20% din salariul de baza al directorului general al INCDPM.
Consiliul de administratie are, in principal, urmatoarele atributii:
aproba, la propunerea consiliului stiintific, strategia si programele concrete de dezvoltare a INCDPM;
analizeaza si avizeaza proiectul bugetului de venituri si cheltuieli, care se depune la ministerul coordonator in vederea aprobarii conform reglementarilor legale;
analizeaza si avizeaza situatiile financiare si contul de profit si pierdere, pe care le supune spre aprobare ministerului coordonator, si aproba raportul de gestiune asupra activitatii desfasurate de INCDPM in anul precedent;
analizeaza realizarea criteriilor de performanta si raportarea trimestriala privind activitatea realizata de INCDPM si aproba masuri pentru desfasurarea acesteia in conditii de echilibru al bugetului de venituri si cheltuieli;
analizeaza, aproba sau, dupa caz, propune spre aprobare, potrivit prevederilor legale, investitiile care urmeaza a fi realizate de Institut;
propune spre aprobare majorarea sau diminuarea patrimoniului, precum si concesionarea sau inchirierea unor bunuri din patrimoniul INCDPM;
aproba volumul creditelor bancare prevazute si stabileste modul de rambursare a acestora;
aproba utilizarea disponibilitatilor in valuta;
Directorul general al INCDPM are atributii si raspunderi similare unui ordonator de credite pentru sumele alocate de la bugetul de stat.
Sediul INCDPM se afla Intr-o cladire ce face parte din patrimoniul public, fiind data spre administrare de MMSSF. Cladirea este revendicata de fostii proprietari (familia Cantacuzino), existand o hotarare judecatoreasca prin care aceasta a fost restituita, urmand ca INCDPM sa evacueze aceasta cladire in cel mai scurt timp.
Institutul detine un parc auto format din 3 autoturisme, un autolaborator si o Dacie papuc pentru aprovizionare, folosite pentru deplasari in tara. Institutul este dotat si cu aparatura de cercetare din generatia 2002, achizitionata de MMSSF prin Banca Mondiala, in valoare de aproximativ 1,6 miliarde lei.
Conform declaratiei responsabililor INCDPM, acesta se finanteaza din venituri proprii, exercitiul financiar in anul 2004 avand urmatoarea structura:
Cheltuieli an 2004, total: aproximativ 26,7 miliarde de lei, din care:
- cheltuieli cu materii prime si materiale - aproximativ 1,1 miliarde lei;
- alte cheltuieli materiale - aproximativ 221 milioane de lei;
- cheltuieli din afara (energie si apa) - aproximativ 300 milioane de lei;
- cheltuieli privind marfurile - aproximativ 2,6 miliarde de lei;
- salarii - aproximativ 10,2 miliarde de lei
- cheltuieli cu asigurarile sociale si protectia sociala - aproximativ 5 miliarde de lei;
- cheltuieli privind prestatiile externe - aproximativ 6 miliarde de lei;
- cheltuieli cu impozite si taxe - aproximativ 326 milioane de lei;
- cheltuieli cu impozitul pe profit - aproximativ 979 milioane de lei.
Rezultatele si studiile produse de institutele de cercetare ce functioneaza in subordinea sau coordonarea ministerelor indeplinesc o functie sociala importanta in masura in care sustin si fundamenteaza politicile publice si deciziile guvernamentale. Insa este de analizat daca datele si studiile realizate de aceste institute nu ar putea fi obtinute la costuri mai reduse si la o calitate sporita prin contractare catre un institut de cercetare privat, sau catre institute de cercetare ce functioneaza in cadrul Academiei Romane. Recomandarea autorilor studiului este de a evalua utilitatea rezultatelor furnizate de INCDPM si gradul in care acest institut sustine, in aria sa de preocupare, fundamentarea stiintifica a activitatilor subiacente MMSSF. Se poate lua in discutie, in functie de o analiza de acest tip, si posibilitatea privatizarii institutului, mai ales in conditiile in care INCDPM reuseste in momentul de fata sa isi asigure resursele necesare functionarii din venituri proprii (a se vedea si observatiile de la punctul II.2.7.6, comentariul referitor la Inspectia Muncii). Totusi, trebuie sa mentionam ca sediul INCDPM a facut obiectul unei litigiu de revendicare din partea fostilor proprietari, care au si obtinut o decizie favorabila. In consecinta INCDPM se afla momentan in dificultate, trebuind sa paraseasca cladirea in care isi avea sediul pana in acest moment.
10. Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS) - www.cnpas.org Legea nr 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale; HG nr 258/2001 privind aprobarea Statutului CNPAS; HG nr 1319/2001 pentru modificarea si completarea statutului CNPAS si HG nr 13/2004 privind aprobarea Statutului CNPAS
CNPAS este institutie publica autonoma de interes national, cu personalitate juridica, care administreaza si gestioneaza sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.
Conducerea CNPAS este formata din presedinte si consiliul de administratie, compus din 19 persoane, dintre care un presedinte si 18 membri. Presedintele CNPAS este numit de primul-ministru pe o perioada de 5 ani si indeplineste si functia de presedinte al consiliului de administratie.
Conducerea executiva a CNPAS se exercita de un secretar general si de un secretar general adjunct, inalti functionari publici, numiti in functie in conditiile legii. Rolul de ordonator de credite revine Secretarului General al CNPAS.
CNPAS indeplineste, printre altele, urmatoarele atributii principale:
indruma si controleaza modul de aplicare a dispozitiilor legale de catre casele teritoriale de pensii, precum si de catre persoanele juridice si fizice carora le revin drepturi si obligatii care decurg din prezenta lege;
organizeaza modul de stabilire si de plata a drepturilor de pensii si a altor drepturi de asigurari sociale finantate din bugetul asigurarilor sociale, precum si a celor finantate de la bugetul de stat, prin bugetul alocat Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, conform legii;
furnizeaza datele necesare pentru fundamentarea si elaborarea bugetului asigurarilor sociale de stat;
prezinta Guvernului si partenerilor sociali rapoarte cu privire la modul de administrare a bugetului asigurarilor sociale de stat;
publica bianual raportul sau de activitate;
colecteaza si vireaza contributiile de asigurari sociale si alte tipuri de contributii, potrivit dispozitiilor legale in vigoare;
emite, respinge sau retrage autorizatia de functionare pentru asociatiile profesionale de asigurare, in conditiile legii;
coordoneaza activitatea de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale la nivel national;
urmareste incasarea veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat.
CNPAS are in subordine case teritoriale de pensii (case judetene de pensii si Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti), care sunt servicii publice descentralizate investite cu personalitate juridica. Numarul maxim de posturi pentru casele teritoriale de pensii este de 3.635, care includ si cele 62 de posturi aferente activitatii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.
CNPAS are in subordine case de odihna si tratament balnear ale taranimii si alte unitati, potrivit legii, care se organizeaza ca institutii publice cu personalitate juridica, finantate integral din venituri extrabugetare. Conducerea caselor de odihna si tratament balnear ale taranimii este asigurata de un director si un contabil sef, numiti in functie de presedintele CNPAS.
Casele de odihna din subordinea CNPAS sunt:
Casa de odihna si tratament balnear a taranimii Amara, judetul Ialomita;
Casa de odihna si tratament balnear a taranimii Bala, judetul Mehedinti;
Casa de odihna si tratament balnear a taranimii Bizusa, judetul Salaj;
Casa de odihna si tratament balnear a taranimii Buzias, judetul Timis;
Casa de odihna si tratament balnear a taranimii Covasna, judetul Covasna;
Casa de odihna si tratament balnear a taranimii Geoagiu-Bai, judetul Hunedoara;
Casa de odihna si tratament balnear a taranimii Lacu Sarat, judetul Braila;
Casa de odihna si tratament balnear a taranimii Moneasa, judetul Arad;
Casa de odihna si tratament balnear a taranimii Nicolina, judetul Iasi;
Casa de odihna si tratament balnear a taranimii Olanesti, judetul Valcea;
Casa de odihna si tratament balnear a taranimii Sarata-Monteoru, judetul Buzau;
Casa de odihna si tratament balnear a taranimii Pucioasa, judetul Dambovita;
Casa de odihna si tratament balnear a taranimii 1 Mai, judetul Bihor.
CNPAS are in subordine si Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca (INEMRCM), institutie publica cu personalitate juridica si autonomie stiintifica. Conducerea Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de Munca este asigurata de un director general ajutat de un director adjunct stiintific si un director economic, numiti in functie de presedintele Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale.
Numarul de posturi pentru Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca este de 253, posturi finantate din bugetul asigurarilor sociale de stat.
Conducerea INEMRCM este asigurata de directorul general, directorul adjunct stiintific si directorul economic.
CNPAS are in dotare conform legii un numar de 7 autoturisme la nivel central, 2 autoturisme la nivelul fiecarei case judetene de pensii (adica 86 de autoturisme), 4 la nivelul Casei de Pensii a Minicipiului Bucuresti si 5 pentru Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca - un total de 104 autoturisme.
Numarul maxim de posturi prevazut pentru CNPAS este de 400, exclusiv presedintele.
Sursele de finantare (CNPAS si Casele judetene de pensii) au avut urmatoarea structura in ultimii 2 ani:
- 2004 (bugetul asigurarilor sociale de stat) - aproximativ 162,5 miliarde de lei
- 2005 (bugetul asigurarilor sociale de stat) - aproximativ 167,8 miliarde de lei.
Cheltuieli efectuate in anul 2004 au fost impartite astfel:
cheltuieli asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii - aproximativ 157,8 miliarde de lei;
cheltuieli materiale si servicii - aproximativ 2,1 miliarde de lei;
cheltuieli de personal- aproximativ 608 miliarde de lei;
cheltuieli de capital - aproximativ 144 milioane de lei;
alte cheltuieli - aproximativ 923 milioane de lei;
Totalul cheltuielilor a fost de aproximativ 161,6 miliarde de lei.
Consideram ca este nevoie de o institutie care sa gestioneze acordarea drepturilor de pensii si a altor drepturi de asigurari sociale finantate din bugetul asigurarilor sociale, iar din acest punct de vedere CNPAS isi justifica utilitatea sociala. Unele dintre atributii se suprapun insa cu ale altor institutii - cum ar fi cea de coordonare a activitatilor de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale la nivel national, sarcina ce revine si Inspectiei Muncii. Avand in vedere fondurile consistente gestionate, complexitatea sarcinilor si organigrama destul de incarcata, consideram oportun sa se evalueze mai detaliat eficienta si eficacitatea functionarii CNPAS.
