|
|
|
FORMELE RECUNOASTERII
*Recunosterea statelor:- de jure.
- de facto.
De Jure- este recunosterea deplina si definitiv a unui stat, fiind irevocabila.
De Facto- are un caracter limitat si provizoriu, putand fi revocata oricand. Constituie o regula, o faza pregatitoare a recunoasterii de jure.
O alta forma a recunosterii poate fi:- recunosterea expresa
- recunosterea tacita
Recunosterea expresa se face in baza unui act care poate lua diferite forme, cum ar fi o nota diplomatica, o telegrama de felicitare,etc.
Recunosterea tacita poate fi dedusa din actiunile concludente ale unui stat, cum sunt -incheierea unui tratat bilateral, stabilirea de relatii diplomatice,etc.
b). RECUNOSTEREA GUVERNELOR
In mod normal,recunosterea unui stat inseamna si recunosterea guvernului legitim al acestuia. Totusi, pot aparea situatii speciale cand intr-un stat se instaleaza un nou guvern, nu pe cale legala prevazuta de Constitutia statului respectiv, ci prin forta, ca urmare a unei revolutii, sau a unei lovituri de stat.
Recunosterea guvernelor poate fi ca si in cazul statelor de jure sau de facto, expresa sau tacita.
La recunosterea unui guvern se discuta in general urmatoarele criterii ce tin de legitimitatea si eficacitatea acestuia, anume:
Daca el exercita o autoritate efectiva.
Daca autoritatea sa se exercita asupra intregului teritoriu sau unei importante parti din teritoriul de stat
Daca se bucura de sprijinul majoritatii populatiei.
La aceste criterii se mai adauga si un altul:
Capacitatea noului guvern de a se achita de obligatiile sale internationale.
Asuprea recunoasterii legitimitatii unui guvern s-au formulat unele teorii, in special in spatiul Latino-American:
Doctrina tobar- dupa numele unui ministru de externe ecuatorial de la inceputul secolului XX-lea, care afirma un legitimism constitutional, in sensul ca un guvern constituit prin mijloace contrare Constitutiei nu trebuie sa fie recunoscut pana cand tara nu va fi organizata in forme constitutionale pe baza de alegeri libere.
Doctrina Estrada- formata in 1930 de ministrul de externe al Mexicului, al carui nume il poarta pentru a evita interpretarea ca nerecunosterea unui guvern echivaleaza cu dezaprobarea acesteia pe care o implica doctrina tobar. Nici un guvern nu are dreptul sa se pronunte asupra legitiitatii altui guvern.
Inspirandu-se din doctrina Estrada, majoritatea statelor se abtin sa mai recunosca guvernele, recunosc numai statele.
c). RECUNOSTEREA BELIGERANTEI SI INSURECTIEI.
In cazul in care pe teritoriul unui stat are loc o rascoala armata impotriva guvernului constituit, iar aceasta si-a constituit organe de conducere politica si militara, desfoasoara actiuni militare in forma organizata si controleaza o parte a teritoriului, se pune problema recunosterii calitatii de beligerant sau insurgent de catre guvernul statului respectiv sau alte guverne.
Recunoasterea asemenei calitati are efect ca rasculatii nu mai sunt tratati ca infractori, cele doua parti, la conflict fiind obligate sa aplice normele dreptului umanitar.
d). RECUNOASTEREA MISCARILOR DE ELIBERARE NATIONALA.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, miscarile de eliberare nationala si cele anticoloniale, au luat o mare amploare in conditiile politicii de decolonizare duse in cadrul ONU, problema recunosterii miscarilor si a legitimitatii organelor constituite de acestea, punandu-se foarte frecvent.
Recunosterea organelor de conducere a acestor miscari a creat conditiile ca numeroase state sa stabileasca relatii oficiale cu miscarile de eliberare nationala sis a le sprijine in lupta lor pentru constituirea de state independente.
Recunoasterea acestor miscari de eliberare nationala constituie un stadium premergator recunosterii statului ce se va forma ca rezultat final al luptei acestora.
