|
Evolutia constructiei comunitare. Tratatul asupra Uniunii Europene
Evolutia constructiei comunitare
Perfectionarea institutiilor comunitare, Uniunea Europeana asa cum o cunoastem noi astazi, sunt rezultatul unei evolutii zbuciumate in decursul istoriei contemporane recente a comunitatilor initiale, dezvoltarea acestora reflectandu-se in adoptarea anumitor texte de drept pozitiv care au fost de natura sa revizuiasca si sa dezvolte prevederile Tratatelor originare:
1) Tratatul de la Bruxelles din 1965, intrat in vigoare la 1 ianuarie 1967, cunoscut drept "Tratatul de Fuziune", prin care toate cele trei Comunitati Europene aveau un singur Consiliu, o singura Comisie, un singur Parlament si o singura Curte de Justitie.
2) Modificarile financiare si bugetare aduse succesiv intre anii 1970 si 1975, prin care Comunitatile au dobandit o tot mai mare autonomie financiara.
3) Actul cu privire la alegerea Parlamentului European prin vot universal, direct si secret, adoptat in anul 1976, primele alegeri in acest sistem fiind organizate in 1979.
4) "Actul Unic European" (A.U.E.), semnat la 17 si 28 februarie 1986 la Strasbourg si intrat in vigoare la 1 iulie 1987.
Definitivarea Pietei Interne, realizarea spatiului fara frontiere, reprezinta obiectivul esential al A.U.E..
5) Decizia Consiliului European din 8 decembrie 1989 de la Strasbourg in care s-a statuat crearea uniunii economice si monetare europene si s-a trecut la elaborarea Tratatului de la Maastricht.
6) Tratatul asupra Uniunii Europene - Tratatul de la Maastricht - intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993, prin care alaturi de o uniune economica, s-a inceput construirea uniunii monetare si a uniunii politice.
7) Tratatul de la Amsterdam, semnat la 17 iunie 1997, cu privire la revizuirea Tratatului de la Maastricht si la stabilirea mecanismului de disciplina bugetara care trebuie sa acompanieze trecerea la moneda unica "euro".
8) Declaratia finala a Consiliului European intrunit la 13-14 decembrie 1997 la Luxemburg, prin care s-a stabilit modalitatea de continuare a extinderii Uniunii Europene cu statele candidate din Europa Centrala si de Est.
9) Tratatul de la Nisa din 7-11 decembrie 2000.
Principalele aspecte cuprinse in tratat:
i. Sub aspect institutional:
componenta Comisiei Europene: maxim 27 de comisari europeni;
Parlamentul European va avea 732 de membri;
Redistribuirea votului in Consiliu, pe o scala noua de la 3 la 29 de voturi;
sporirea prerogativelor presedintelui Comisiei Europene.
ii. Sub aspectul procesului de decizie:
instituirea votului cu majoritate calificata in cadrul Consiliului pentru anumite domenii in care hotararile trebuiau anterior luate cu unanimitate;
extinderea procedurii co-deciziei la noi chestiuni (ex. combaterea discriminarii, cooperarea judiciara pe probleme civile, aspecte legate de imigratie, acordarea de vize si de azil etc.).
iii. Revizuirea sistemului de cooperare:
numarul minim de state membre necesar pentru propunerea unei clauze intarite de cooperare este de 8;
inlaturarea posibilitatii utilizarii dreptului de veto cu privire la cooperarea stransa;
introducerea posibilitatii de stabilire a unei "cooperari intensificate" in domeniul P.E.S.C..
iv. Dezvoltarea capacitatii militare a Uniunii Europene, prin crearea unor structuri politice si militare permanente, care sa incorporeze si atributiile de management al crizei specifice Uniunii Europei Occidentale <=> respectiv Comitetul Politic si de Aparare.
v. Infiintarea "Eurojust" in domeniul cooperarii judiciare pe probleme de criminalitate; acest organism reprezinta o unitate formata din magistrati, a caror sarcina este de a contribui la coordonarea autoritatilor nationale responsabile cu procedurile din domeniu.
vi. Extinderea sprijinului comunitar in noi sectoare de activitate (politici sociale, educatie si formare profesionala etc.). In principal, este vorba despre lupta impotriva excluziunii sociale si reforma sistemelor de protectie sociala.
In acest scop a fost infiintat un Comitet de Protectie Sociala, cu statut de organ consultativ, avand ca sarcina promovarea cooperarii intre statele membre si Comisia Europeana.
10) Constitutia Uniunii Europene - va fi dezbatuta intr-un capitol separat.
Tratatul privind Uniunea Europeana - Tratatul de la Maastricht
Unul dintre momentele cele mai importante pentru constructia comunitara a fost reprezentat de adoptarea mai multor texte care dupa ce au imbracat forma juridica si au fuzionat cu dispozitiile privitoare la uniunea politica si la uniunea economica si monetara, s-au concretizat in Tratatul privind Uniunea Europeana.
Acesta a fost semnat la 7 februarie 1992 la Maastricht si a intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993.
Principalele directii ale dezvoltarii sistemului comunitar au fost indreptate spre un triplu scop:
unificarea institutionala;
extinderea spatiului comunitar;
identificarea domeniilor in care puteau opera interventiile comunitare.
Prin Tratat se creeaza o Uniune Europeana fondata pe comunitatile europene si completata prin formele de cooperare si politicile prevazute in noul act.
Uniunea, potrivit prevederilor Tratatului de la Maastricht, devine o constructie fundamentata pe trei piloni :
1. dimensiunea comunitara, care corespunde dispozitiilor cuprinse tratatele originare: cetatenia uniunii, politicile Comunitatii, Uniunea Economica si Monetara, etc.(primul pilon din Tratatul U.E.);
2. politica externa si de securitate comuna - PESC, acoperita de titlul V al aceluiasi document (al doilea pilon);
3. cooperarea in domeniul justitiei si al afacerilor interne, acoperita de titlul VI al Tratatului U.E.(al treilea pilon).
Totodata, au fost stabilite si obiectivele primordiale ale Uniunii Europene:
promovarea unui progres economic si social, echilibrat si durabil, prin crearea spatiului fara frontiere interne, prin intarirea coeziunii economice si sociale si prin stabilirea unei uniuni economice si monetare (prin introducerea monedei unice euro);
afirmarea identitatii pe scena internationala, in special prin punerea in practica a unei politici externe si de securitate comune, si definirea in timp a unei politici de aparare comune;
intarirea protectiei drepturilor si intereselor cetatenilor statelor membre, prin instituirea unei cetatenii a Uniunii;
mentinerea si dezvoltarea Uniunii ca o zona a libertatii, securitatii si justitiei, in cadrul careia libertatea de miscare a persoanelor sa fie asigurata impreuna cu masurile adecvate controlului granitelor externe, azilului, imigrarii, precum si in materia prevenirii criminalitatii si a luptei impotriva acestui fenomen;
mentinerea integrala a acquis-ului , care este constituit din toate actele adoptate in cadrul celui de-al doilea si al treilea pilon al U.E. si, mai ales, din obiectivele comune stabilite de tratate. Tarile candidate trebuie sa accepte acest acquis inainte de a adera la U.E.. Exceptarile si derogarile de la acquis sunt bine determinate si au o durata limitata in timp. Obiectivul Uniunii este de a mentine integral acquis-ul si de a-l dezvolta. In perspectiva aderarii noilor state membre, Comisia si tarile candidate studiaza, in prezent, armonizarea legislatiilor lor cu normele comunitare, astfel incat sa poata stabili in ce masura ar fi necesara o revizuire a politicilor si formelor de cooperare instituite prin prezentul tratat, pentru asigurarea si mentinerea eficacitatii mecanismelor si institutiilor comunitare.