Regimuri constitutionale. Diferite tipuri de regimuri constitutionale.

Regimuri constitutionale. Diferite tipuri de regimuri constitutionale.

Asa cum am aratat in randurile de mai sus prin regimuri constitutionale intelegem de fapt modalitatea prin care regimurile politice se exprima pe plan juridic si al organizarii constitutionale.

In functie de regimul politic al unui stat, dar si de forma de guvernamant, dispozitiile constitutionale consacra diferite principii pe baza carora sunt delimitate notiunile de putere executiva, facand referire aici la atributiile presedintelui, la rolul sau de mediator, ori la atributiile guvernului, ponderea prerogativelor presedintelui sau guvernului, variind in functie de tipul de regim constitutional.

Vorbind de regimuri politice distingem mai multe tipuri de regimuri constitutionale. Aici putem mentiona regimul prezidential, regimul semi-prezidential si nu in ultimul rand regimul parlamentar.

1.1.) Regimul prezidential.

Este primul dintre regimurile politice si se remarca prin faptul ca acest regim confera un mare numar de atributii presedintelui. Aceste atributii pot fii neutralizate printr-o procedura care confera transparenta si totodata permite controlul opiniei publice, precum si tragerea la raspundere a sefului de stat pentru abateri de la mandatul ce i s-a oferit.[1]

Puterile largi ce ii sunt oferite presedintelui nu afecteza cu nimic relizarea intregului mecanism al institutiilor democratice intrucat insusi presedintele se afla sub controlul Constitutiei.

Alegerea presedintelui se face pe baza unui proceduri democratice de consultare a poporului. Prin urmare, adoptarea sau aplicarea regimului prezidential nu este influentata atat de mult de prerogativele presedintelui, de ponderea si tipul ce ii apartin acestuia, ci de modul in care se incadreaza aceasta putere in mecanismele de control democratic si de verificare a felului in care presedintele isi exercita prerogativele.[2]

1.2.) Regimul semni-prezidential.

Regimul semi-prezidential imagineaza o cale de mijloc intre sistemul prezidential in care presedeintelui i se acorda prerogative ofarte lagi si sitemul parlamentar in care presedintelui nu i se acorda nimic[3].

Ca elemente comune intre cele doua regimuri mentionate mai sus, regimul prezidential si cel semi-prezidential, remarcam posibilitatea de punere sub acuzatie a presedintelui in anumite situtii grave, pentru abaterea de la mandatul ce i s-a incredintat.

De remarcat este faptul ca atat in sitemul prezidential cat si in cel semi-prezidential presedintele nu are initiativa legislativa, dar el poate oprii adoptarea unor proiecte de legi si dispune trimiterea lor pentru o noua discutare Camerei (sau Camerelor) in scopul reexaminarii pentru proiectul pe care nu il accepta[4].

In cadrul sistemului semi-prezidential presedintelui ii revine rolul de arbitru intre puterile statului, fiind ales de intregul popor, de fapt puterea executiva apatinand Guvernului. Totodata in sistemurile semi-prezidentiale presedintele poate dizolva parlamentul, in anumite situatii specifice prevazute in Constitutie, in timp ce in sistemul prezidential, presedintele nu poate face acest lucru. Aceasta reprezentand cea mai impotanta deosebire intre regimul prezidential si cel semi - prezedintial.

In sistemul anumitor constitutii presedintele are aceleasi atributii privind functiile militare si cele de politica externa.

1.3.) Regimul Parlamentar.

Regimul Parlamentar acorda impotanta deosebita Parlamentului, acesta devenind adevaratul forum politic de guvernare.

In cadrul acestui regim Guvernul este condus de un prim ministru ce este tinut sa raspunda pentru actiunile sale in fata Parlamentului. Acesta din urma in conditiile in care apreciaza ca nu isi indeplineste mandatul ii poate retrage increderea acordata.

Presedintelui republicii ii revin atributii de reprezentare si protocol, acesta avand un rol politic minor in rapot cu pozitia proeminenta a primului ministru, totusi in situatii de criza presedintele poate actiona cu succes.

Ca trasatutri principale ale regimului Parlamentar enumeram urmatoare: regula ca seful statului nu raspunde din punct de vedere politic; cea potrivit careia seful statului poate dizolva parlamentul; regula ca guvernul raspunde din punct de vedre politic in fata parlamentului, atat pentru propriile sale acte cat si pentru cele ale sefului statului; regula potrivit careia guvernul trebuie sa se bucure de increderea parlamentului, urmand sa demisioneze atunci cand o pierde etc[5].

Referitor la relatia dintre republica si monarhie, trebuie precizat ca in actualele conditii istorice monarhia poate exista numai sub forma celei constitutionale[6], in timp ce republicile pot fi atat prezidentiale, semi - prezidentiale cat si parlamentare.

In concluzie, in tarile in care la acest moment exista un regim monarhic, in realitate acesta este unul monarhic constitutional guvernat de principiul  fundamental potrivit caruia regele nu se amesteca in politica ci ramane doar un simbol al statului, pastrand atributiile presedintelui de republica in cadrul sistemelor parlamentare.