Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Definitii si modele ale comunicarii

Definitii si modele ale comunicarii

1. Comunicarea este un fenomen social, deoarece:

are un ansamblu de insusiri/ atribute care pot fi percepute, descrise si explicate

subzista numai in contextul interactiunilor dintre membrii unei comunitati

2. Comunicarea este (a) intentionala/ deliberata, (b) multidimensionala, (c) ireversibila, (d) tranzactionala si (e) atotpatrunzatoare. (IMITA)

3. Comunicarea este interactiune semiotica. (CIS) Mai exact, comunicarea cuprinde comportamente intentionate (adica guvernate de reguli), presupune participarea a cel putin doua persoane si se realizeaza prin folosirea semnelor ca mijloace de atingere a unor scopuri.



Nota: Regulile sunt modele de comportament (a) contingente, (b) prescriptive si (c) contextuale. Multe reguli sunt urmate fara a fi constientizate si formulate (explicit).

O regula/ regularitate (in actiune sau gandire) R este o conventie in comunitatea C, daca si numai daca (1) fiecare individ se conformeaza la R, (2) fiecare individ crede ca ceilalti se conformeaza la R, (3) incredintarea ca ceilalti se conformeaza la R ofera fiecarui membru al comunitatii C un motiv temeinic de a se conforma la R, (4) exista o preferinta generala pentru o conformitate deplina la R, (5) R nu este singura regularitate posibila, o alternativa R' putandu-se perpetua in locul lui R si (6) conditiile (1) - (5) presupun o baza de cunostinte comune sau mutuale (David Lewis).

4. Comunicarea nu este

actiune individuala (semiotica, sau nonsemiotica)

reactie (individuala, sau colectiva; semiotica, sau nonsemiotica)

comportament neintentionat (semiotic, sau nonsemiotic)

fenomen nonsemiotic

5. Paul Watzlawick a formulat axioma "Nu putem sa nu comunicam" (One cannot not communicate). De fapt, putem sa nu comunicam. Mai exact, nu comunicam atunci cand nu observam regulile comunicarii.

6. Alte definitii ale comunicarii (inventariate de catre Franck Dance)

schimb verbal de ganduri sau idei;

proces prin care noi ii intelegem pe altii si, alternativ, ne straduim sa fim intelesi de ei;

interactiune (chiar la nivel biologic);

proces care ia nastere din nevoia de a reduce incertitudinea, de a actiona efectiv si de a apara sau intari eul;

proces de transmitere a informatiilor, ideilor, emotiilor sau priceperilor, prin folosirea simbolurilor (cuvinte, imagini, figuri, diagrame etc.);



transfer, schimb, transmitere sau impartasire;

proces care uneste partile discontinue ale lumii vii;

proces care face comun mai multora ceea ce este monopol al unuia sau al unora;

totalitate a mijloacelor de transmitere a mesajelor militare, a ordinelor etc. (telefon, telegraf, radio, curieri);

proces de indreptare a atentiei catre o alta persoana in scopul reproducerii ideilor;

raspuns discriminatoriu (sau constant) al unui organism la un stimul;

transmitere a informatiei (care consta din stimuli constanti) de la o sursa la un receptor;

proces prin care o sursa transmite un mesaj catre un receptor cu intentia de a-i influenta comportamentele ulterioare;

proces de tranzitie de la o situatie structurata in general la o alta situatie, aflata intr-o forma preferata;

mecanism prin care este exercitata puterea.

7. Fenomenul comunicarii poate fi abordat prin intermediul unor modele teoretice (= constructii abstracte), care ofera (a) descrieri, (b) explicatii, (c) inovatii si (d) predictii.

8. Orice model teoretic trebuie sa intruneasca 5 atribute esentiale:

adecvare (Modelul teoretic trebuie sa explice un fragment al realitatii. Teoria nu trebuie sa fie tautologica, altfel spus, ea nu trebuie sa recapituleze propriile asumptii.)

validitate (Modelul teoretic trebuie sa prezinte exact adevarata stare a fragmentului de realitate abordat.)



parcimonie (Modelul teoretic trebuie sa ofere explicatia viabila cea mai simpla cu privire la fenomenul investigat.)

valoare euristica (Modelul teoretic trebuie sa genereze intrebari, probleme, ipoteze etc. usor de operationalizat, testat, falsifiat etc.)

deschidere (Modelul teoretic trebuie sa fie compatibil cu alte modele teoretice deja acceptate.)

9. Modelele teoretice trebuie sa explice performanta comunicationala si sa indice conditiile care fac mai probabila realizarea ei.

10. Performanta comunicationala se manifesta prin comportamente CLIPS:

C = controlled (controlate)

L = learned (invatate)

I = integrated (integrate)

P = purposive (intentionate)

S = smooth (fluente, fara intreruperi)

11. Perspective teoretice asupra comunicarii:

perspectiva socio-psihologica: comunicarea ca influenta interpersonala (Carl Hovland)

perspectiva cibernetica: comunicarea ca procesare de informatie (Claude Shannon & Warren Weaver)

perspectiva semiotica: comunicarea ca impartasire a semnificatiei prin intermediul semnelor (C.K. Ogden & I.A. Richards)

perspectiva socio-culturala: comunicarea ca instrument de construire a realitatii sociale (Edward Sapir & Benjamin Lee Whorf)

perspectiva schimbului social: comunicarea ca interrelationare fundamentata pe o estimare a raportului beneficiu-cost (Peter Blau)



12. Comunicarea poate fi abordata cu succes si din perspectiva praxeologica, aplicand modelul general al actiunii umane construit de catre Ludwig von Mises (Actiunea umana). Comunicarea este un proces de atingere a unor scopuri prin intermediul anumitor mijloace (semiotice).

13. Perspectiva praxeologica asupra comunicarii prezinta 3 consecinte:

comunicarea devine o "afacere" a tuturor indivizilor implicati

responsabilitatea privind succesul, ori esecul comunicarii revine atat celui care emite mesajul, cat si celui care il recepteaza

comunicarea poate fi transpusa intr-un cadru normativ

devine posibila conturarea unei economii politice a comunicarii (Vincent Mosco)

14. Comportamentele semiotice adoptate de un emitent A si un receptor B pot fi corelate, sub raport intentional, in patru situatii distincte:

situatia de influentare reciproca inconstienta: A emite involuntar un complex de semne, iar B il recepteaza tot fara intentie,

situatia de observare: A emite involuntar un complex de semne, insa B il recepteaza in mod intentionat,

situatia de inoculare: A emite cu intentie un complex de semne, dar B il recepteaza in mod involuntar si

situatia de comunicare: A emite intentionat un complex de semne, iar B il recepteaza, de asemenea, cu intentie.