Clasificarea organizatiilor, Statutul juridic al organizatiilor internationale, Fondurile si cheltuielile organizatiilor internationale

Clasificarea organizatiilor

Varietatea organizatiilor, precum si faptul ca ele functioneaza in baza unui principiu deosebit de important in evolutia relatiilor internationale - principiul solidaritatii si cooperarii intre subiectele dreptului international, speram un principiu real - ne determina sa varbim chiar despre un drept al organizatiilor internationale - un drept reprezentat de ansamblul normelor tratatelor internationale de constituire a organizatiilor, tratatelor multilaterale incheiate de catre state referitoare la o organizatie, precum si de normele juridice proprii fiecarei organizatii internationale - dar si despre o clasificare a acestora dupa urmatoarele criterii:

a) dupa deschiderea spre statele comunitatii

organizatii internationale cu vocatie de universalitate

organizatii internationale regionale

b)dupa calitatea membrilor organizatiei internationale

organizatii internationale guvernamentale

organizatii internationale neguvernamentale

c) dupa competenta in domeniul relatiilor internationale

organizatii internationale cu competenta generala

organizatii internationale cu competenta speciala

d) dupa posibilitatea de participare la organizatiile internationale

organizatii internationale deschise

organizatii internationale inchise

Statutul juridic al organizatiilor internationale

Asa cum aratam intr-o sectiune anterioara, organizatia internationala, asociatie de state care actioneaza independent de statele care o compun, este titulara de drepturi si obligatii pe care le dobandeste prin vointa statelor membre.

Drepturile si obligatiile organizatiilor internationale - derivate din personalitatea lor juridica internationala - privesc:

- dreptul de a incheia tratate internationale cu statele membre, cu state nemembre ale organizatiei si cu alte organizatii internationale cu respectarea dispozitiilor inscrise in Conventia asupra dreptului tratatelor de la Viena din 1969 si cele cuprinse in Conventia asupra dreptului tratatelor dintre state si organizatii internationale sau intre organizatii internationale de la Viena din 1986[i].

- drept de legatie pasiva constand in posibilitatea organizatiei de a accepta, daca statutul acesteia sau alte acte permit, sa primeasca misiuni permanente ale statelor membre sau misiuni de observatori din partea altor entitati;

- drept de legatie activa constand in posibilitatea organizatiei de a trimite misiuni proprii pe langa anumite state, membre sau nemembre, ori pe langa alte organizatii internationale (practica specifica cu precadere institutiilor specializate ONU si Uniunii Europene);

- recunoasterea altor subiecte de drept international;

De asemenea, organizatiile internationale in baza statutului lor juridic special se bucura de imunitati si privilegii diplomatice in statele membre precum:

inviolabilitatea localurilor si arhivei organizatiei internationale[ii];

imunitatea de jurisdictie[iii] si fiscala;

privilegiile de care se bucura agentii diplomatici.

Fondurile si cheltuielile organizatiilor internationale

Bugetul se refera in general la o lista cu toate veniturile si cheltuielile. Bugetul este un concept important in microeconomie si este reprezentat grafic printr-o linie, pentru a ilustra schimbul intre doua sau mai multe bunuri.

Particularizand, in domeniul organizatiilor internationale, bugetul reprezinta temeiul juridic in baza caruia vor fi colectate, respectiv platite, contributiile statelor la cheltuielile organizatiei.

Sursele de venit ale organizatiilor internationale provin din contributiile statelor membre, donatii (pot fi primite fie din partea statelor, fie din partea particularilor ori chiar a altor organizatii internationale si pot imbraca diferite forme - terenuri pentru sedii ori birouri, obiecte de arta, fonduri de carte, chirii simbolice, imprumuturi fara dobanda si chiar sprijin financiar nerambursabil etc. ), plati pentru servicii, taxe, contributii voluntare (pentru finantarea diferitelor programe internationale sub egida Natiunilor Unite si care pot proveni de la state membre, nemembre si alte surse), imprumuturi.

Contributiile statelor membre reprezinta aproximativ 90 % din veniturile organizatiilor internationale.

Inegalitatile de ordin economic dintre statele membre au facut ca stabilirea cotei valorice a contributiei obligatorii a acestora sa fie o problema destul de dificila. Asa fiind, de-a lungul timpului s-a operat potrivit unuia dintre cele trei sisteme: al cotelor egale[iv], al optiunii claselor de contributii[v] si al scarii de evaluare sau repartizare[vi]. Cel mai raspandit principiu dintre cele enuntate este cel al scarii de evaluare.

Potrivit acestui sistem, introdus si folosit de ONU si unele institutii specializate, fiecarui stat membru ii revine un anumit procent din cheltuielile organizatiei.

In conformitate cu dispozitiile art.17 alin.2 din Carta ONU cheltuielile organizatiei "vor fi suportate de membri potrivit repartitiei stabilite de Adunarea Generala". Avantajul acestui sistem instituit de ONU provine din faptul ca in stabilirea cotei de contributie a statelor membre se ia in considerare marimea si puterea economica a fiecarui stat, dar si o serie de alte criterii[vii] precis stabilite prin rezolutiile Adunarii Generale, criterii care se revad ori de cate ori este necesar.

Pentru ca organizatia sa nu devina dependenta de principalii contribuitori si din dorinta de a asigura un anumit echilibru, Adunarea Generala a introdus "limite superioare si minime" ale contributiei. Neplata contributiei anuale de catre statele membre poate atrage dupa sine fie pierderea dreptului de vot, fie a dreptului de reprezentare. De altfel, in acest sens art.19 din Carta ONU prevede ca: "un membru al Organizatiei Natiunilor Unite care este in intarziere cu plata contributiei sale financiare catre Organizatie nu va putea participa la vot in Adunarea Generala daca totalul arieratelor egaleaza sau depaseste contributia datorata de el pentru ultimii doi ani impliniti. Adunarea Generala poate totusi permite acestui Membru sa ia parte la vot in cazul in care constata ca neplata se datoreaza unor imprejurari independente de vointa lui."

In ceea ce priveste cheltuielile unei organizatii internationale, subliniem faptul ca acestea pot avea fie caracter administrativ, fie caracter operational.

Cheltuielile cu caracter administrativ privesc plata personalului, organizarea sesiunilor organizatiei, plata chiriei, intretinerea sediului etc.

Cheltuielile operationale sunt acele fonduri destinate sprijinirii unor activitati specifice[viii] in statele membre.