|
MANAGEMENTUL AFACERILOR PUBLICE
PLANUL DE AFACERI
CUPRINS:
1) Definirea afacerii
2) Principiile planificarii afacerii;
3) Etapele unei afaceri;
4) Determinantii unei afaceri;
5) Flexibilitatea unei afaceri;
6) Ce factori determina succesul unei afaceri?;
7) Erori in lumea afacerilor;
8) Planul de afaceri
8.1. Scopul planului de afaceri. Caracteristici si continut. Instrument de management;
8.2. Componentele planului de afaceri;
8.3. Zece sfaturi practice pentru intocmirea unui plan de afaceri;
Bibliografie selectiva;
Anexe.
PLANUL DE AFACERI
Stiinta pregatirii, desfasurarii si finalizarii afacerilor reprezinta un domeniu in care implicarea managerilor este esentiala. Pentru perioada tranzitiei la economia de piata abilitatile managerilor in domeniul afacerilor sunt cu atat mai semnificative cu cat dinamica mediului economic este mai accentuata si totodata mai aleatorie.
In completarea comportarii managerilor si a specialistilor, care acumuleaza permanent cunostintele necesare in domeniu este utila crearea unui mediu de afaceri propriu. Aceasta presupune reglementari normative flexibile, reducerea pana la eliminarea a unor bariere birocratice. Evident acest lucru cere o implicare a organismelor de la un nivel macroeconomic in favorizarea unui climat de afaceri care sa stimuleze actorii straini si romani sa dezvolte afaceri profitabile de fiecare parte.
Prin continutul lor, strategiile de dezvoltare, creatii ale managementului strategic au la baza un ansamblu de afaceri care sa raspunda obiectivelor propuse aflate totdeauna in corelatie cu cerintele exprimate de populatie pe piata.
In sfarsit, contextul afacerilor, comportamentul etic, consecinta a unei educatii si culturi organizationale si manageriale, trebuie sa guverneze relatiile intre parteneri.
Atat in literatura de specialitate cat si in practica afacerilor s-a incercat sa se defineasca afacerea ca fiind:
a) tot ce constituie obiectul unei ocupatii si priveste interesul cuiva (intreprinzator): activitati comerciale, industriale, financiare . ca un lucru cu urmari financiare (Larousse):
b) lucru ce trebuie facut, pentru a castiga bani (Marea Britanie);
c) operatiuni constand in studierea, contractarea si realizarea, pentru un organism-client, a unui produs specific, ce nu exista, pana in acel moment, intr-o anumita forma sau in contextul dat.
d) Afacerea reprezinta orice initiativa a unui intreprinzator, concretizata intr-o relatie contractuala si avand o finalitate economico-financiara precizata, corespunzator unui anumit scop.
Credem ca reflectand la aceste puncte de vedere si la altele, afacerea ar putea fi definita astfel:
AFACEREA reprezinta materializarea obiectivelor pe care le au de indeplinit partenerii in satisfacerea nevoilor printr-o relatie contractuala, reciproc avantajoasa, ce vizeaza schimburi de valori, produse, lucrari si servicii la un moment dat.
Rezulta de aici ca din definire se disting: obiectivele de realizat, existenta partenerilor, existenta unor nevoi, reciprocitatea intereselor, obiectul schimbarilor si concretizarea relatiilor.
Intr-o noua viziune obiectivul unei afaceri (intreprinderi) este sa faca BANI
Adaptabilitatea la cererea pe piata;
Provocarea pietii;
Flexibilitatea in definirea obiectului de activitate;
Fluenta in logistica afacerii si evitarea imobilizarilor;
Echilibrarea viziunilor pe termen scurt, mediu si lung;
Conceperea planurilor/programelor cu mai multe alternative.
ELEMENTE SUPORT
Nivel inalt de pregatire a managerilor si specialistilor;
Operarea cu un sistem informational modern;
Apropierea de utilizarea sistemului JIT;
Conceperea unor servicii de inalta calitate si profesionalism.
ETAPELE UNEI AFACERI concretizeaza logica in care au loc demersurile preliminare, de realizare si finalizare a afacerii. Aceasta logica are in vedere urmatoarele etape:
(1) Investigarea mediului de afaceri a cerintelor existente pe piata ca urmare a aparitiei sau dezvoltarii unor nevoi anume.
In aceasta etapa managerii sunt preocupati mai ales de:
analiza potentialului propriu de implicarea intr-o noua afacere;
elaborarea unui studiu de piata care sa releve toate elementele necesare unui demers cu cat mai putine riscuri;
evaluarea preliminara a resurselor necesare - proprii si atrase - pentru lansarea in afacerea respectiva;
localizarea clientilor reali si a celor de perspectiva.
(2) Conturarea afacerii care presupune contacte pentru determinarea precisa a cerintelor si concretizarea acestora in oferta ce se va elabora.
In aceasta etapa managerii se concentreaza asupra:
determinarii bonitatii clientilor (in cazul in care acestia reprezinta organizatii de diferite tipuri);
construirea foarte atenta a ofertei;
proiectarea tehnologiei de desfasurare a afacerii si alcatuirea echipei care se va ocupa de afaceri;
realizarea dialogului cu furnizorii (dificil pentru ca existenta inca a unor monopoluri in economia romaneasca favorizeaza dictatul furnizorilor);
stabilirea mecanismelor de colaborare cu alti parteneri in sustinerea afacerii.
(3) Negocierea afaceriireprezinta dialogul cu partenerul sau partenerii de afaceri in vederea obtinerii unui acord referitor la derularea afacerii. Negocierea stabilizeaza, dupa dezbateri, conturarea avantajului reciproc, consecinta previzibila a realizarii in timp a afacerii.
In aceasta etapa managerii se ocupa mai ales de:
materializarea corecta a stiintei de a negocia si valorificarea comportamentelor si metodelor recomandate in desfasurarea negocierilor;
pastrarea si valorificarea, dupa caz, a unor rezerve mai ales in ceea ce priveste preturile ce se negociaza;
punerea in evidenta a faptului ca negocierea pune bazele unei colaborari care situeaza pe pozitii de egalitate partenerii;
atentia data elaborarii contractului si folosirea unor conditii asiguratorii.
(4) Desfasurarea afacerii convenite care are in vedere mobilizarea eficienta a tuturor mijloacelor proprii si atrase pentru realizarea afacerii si respectiv a continutului contractului incheiat.
In aceasta etapa managerii au ca preocupari semnificative urmatoarele:
folosirea economicoasa a resurselor;
urmarirea speciala a realizarii obligatiilor - de calitate, respectare a termenelor, reducerea costurilor;
operarea unor modificari, pe baza cerintelor partenerilor, cerinte stipulate ca elemente cadru in contract si care nu modifica esential parametrii conveniti;
urmarirea desfasurarii afacerii in toate componentele sale, folosind un sistem informational informatic, care sa furnizeze informatii in timp real;
corectarea prompta a unor abateri, utilizand un sistem de informatii de alerta.
(5) Terminarea afacerii care consta in acordul partenerilor privind receptionarea operatiunilor care au facut obiectul contractului incheiat intre parti si care sunt conforme cu acesta.
In aceasta etapa managerii manifesta un interes aparte privind:
evaluarea rezultatelor afacerii;
posibilitatea continuarii unor afaceri similare sau dealt tip cu aceeasi parteneri;
extinderea aceluiasi tip de afaceri sau a altora cu noi parteneri;
imbunatatirea diferitelor componente ale organizatiei proprii care sa ofere conditii si mai bune in realizarea de afaceri (perfectionari in plan tehnologic , productiv, in desfasurarea activitatilor de promovare, valorificarea marcii si a altor active necorporabile etc.).
O alta modalitate de reprezentare a procesului de planificare a afacerii se prezinta in figura 1.
Declararea misiunii pentru afacerea
proiectata
Implementarea Redactarea si prezentarea planului de afaceri Dezvoltarea strategiilor si planurilor
functionale (marketing, productie, management si
finante, resurse umane, conceptie)
Figura 1 Procesul de planificare a afacerii
4. DETERMINANTII UNEI AFACERI reprezinta elementele care sustin potentialul unei organizatii pentru ca aceasta sa fie performanta in lumea afacerilor. In fig. 2 se prezinta schema acestor factori.
Figura 2
5. FLEXIBILITATEA UNEI AFACERI este una din dimensiunile de referinta ale acestui proces, deoarece oamenii de afaceri opereaza intr-un mediu economic turbulent si au nevoie de elemente care sa sustina adaptabilitatea la influente si cerinte cu un grad ridicat de schimbare.
In figura 3 se prezinta sintetic modalitatea de a asigura flexibilitatea unei afaceri.
Figura 3
6. CE FACTORI DETERMINA SUCCESUL UNEI AFACERI?
Sa stii cine vor fi clientii tai;
Sa stii cat de multi bani vrei;
Sa ai capital adecvat;
Sa ai un produs/serviciu complet si testat;
Capacitate de productie adecvata;
O buna echipa de conducere si personal calificat;
Potential pentru dezvoltare;
O buna intelegere a nisei de piata si a concurentei;
Un avantaj competitiv;
Acces la consultanta de specialitate;
Angajati loiali;
Buna conducere financiara.
7. Erori in lumea afacerilor1
Mai ales practica manageriala si comerciala a evidentiat o serie de erori cu impact negativ in conceperea, derularea si finalizarea afacerilor. Printre principalele erori au fost semnalate:
Tabelul 1
Nr crt
Erori
Interventii manageriale
0
1
2
1
Lipsa preocuparilor de actualizare a produselor, lucrarior si serviciilor.
Reproiectarea constructuva, tehnologica si functionala a produselor, lucrarilor si serviciilor folosind metoda analizei valorii.
2
Insuficienta estimarii potentialului produselor, lucrarilor si serviciilor pe piata.
Elaborarea unui studiu de piata bine fundamentat si a studiului de prognoza tehnologica.
3
Perceperea redusa a tendintelor pietei.
Incercarea ca alaturi de studiul pietei sa se analizeze statisticireferitoare la evolutia diferitelor domenii de activitate,
4
Neluarea in considerare a specificitatilor zonale si a caracterului sezonier al unor cereri.
Alcatuirea unui portofoliu de date privind unele comportamente particulare de luat in considerare la elaborarea strategiilor comerciale.
5
Subestimarea rolului sistemului de promovare si a sustinerii lui financiare.
Combaterea tendintelor uneori simpliste, ineficiente, de diminuare in bugete a cheltuielilor cu promovarea.
6
Lipsa de continuitate in urmarirea realizarii obiectivelor care stau la baza afacerilor.
Aplicarea metodei de conducere prin obiective ar favoriza atat detalierea obiectivelor, cat si responsabilizarea persoanelor in realizarea si urmarirea acestora.
7
Incapacitatea de a se opri cu atentie asupra unor noi tendinte ale pietei.
Completarea studiului de piata si valorificarea noilor idei de pe piata in actiuni de provocare a pietei.
8
Lipsa de abordare specifica a continutului strategiilor care vizeaza actiuni pe termen lung si a tacticilor cu orizont mai limitat.
Actiuni de constructie arborescenta a obiectivelor de la nivel strategic pana la cel tactic-operational si clarificarea abordarilor specifice, completarea pe parcurs, pe baza noutatilor aparute si a altorinfluente a viziunii strategice.
9
Inabilitati in evaluarea corecta si rapida a unor esecuri si replierea cat mai rapida pentru a nu se amplifica toate consecintele negative.
In strategiile si tacticile in domeniul afacerilor solutiile alternative au o mare valoare in evitarea esecurilor.
10
Capacitate redusa de a sti ce trebuie facut atunci cand vanzarile cresc.
Dezvoltarea unei afaceri pe baza cresterii volumului de vanzari, poate fi concretizata numai in masura in care previziunile pe o perioada de 3-5 ani o confirma.
11
Optimism exagerat in privinta reusitelor proprii si neglijarea interpretarii obiective a situatiei concurentilor.
In studiul de piata este necesara o atentie speciala a analizei situatiei competitorilor.
12
Operarea cu planuri de afaceri incomplete si insuficient fundamentate si neintreprinderea masurilor de completare a acestora la intervale de circa 6 luni.
Instalarea unui sistem de elaborare si tinere la zi a planului de afaceri. Considerarea planului de afaceri ca un proiect si nominalizarea unui conducator si a unei echipe care sa aiba raspunderea in domeniu.
8. Planul de afaceri
8.1. Scopul planului de afaceri. Caracteristici si continut.
Instrument de management.
In opinia diferitilor specialisti planul de afaceri este definit ca fiind:
"descrierea obiectivelor intreprinderii si relatia acestora cu resursele necesare. El forteaza managerul sa prezinte cu claritate si precizie propriile idei, viziuni si obiective. Planul de afacere evalueaza riscurile si profitabilitatea posibila a unui proiect. Un plan de afaceri este produsul final al intregului proces de planificare"1 ;
"un instrument decizional dinamic, destinat, pe de o parte, managerilor din cadrul firmei in vederea cresterii eficientei activitatii acestora, si pe de alta parte, investitorilor, bancherilor si, in general, oricarui partener
posibil, industrial, comercial, social, si carora le permite sa ia cunostinta de perspectivele acesteia" [2]
In tabelul ce urmeaza sunt sintetizate scopurile, destinatia si obiectivele unui plan de afaceri.
Planul de afaceri1
Tabelul 2
Nr ctr.
Date esentiale despre planul de afaceri
Continut
1
materializarea unei gandiri prospective;
clarificarea pozitiei firmei pe piata concurentiala;
definirea unor obiective masurabile;
identificarea riscurilor potentiale provenind de la factorii interni si externi;
clarificarea resurselor necesare - proprii si atrase;
sa clarifice in ce consta avantajul competitiv.
2
Destinatia planului de afaceri
managerilor din firma;
agentilor economici din exterior care concura la realizarea acestuia;
actionarilor;
organismelor bancare si de asigurari;
altor factori interesati acceptati de firma.
3
Obiectivele planului de afaceri
sa fie bine fundamentate si realiste;
sa fie masurabile;
sa se prezinte sub forma agregata si apoi diferentiata la nivelul structurilor firmei;
sa prezinte cat mai putine modificari.
Planul de afaceri, pentru a fi eficace trebuie sa fie caracterizat prin: concizia si precizia informatiilor, claritatea acestora, organizarea logica a demersului si a structurii adoptate, evitarea supralicitarii unor componente, alternanta comentariilor cantitative si calitative, prezentarea placuta cititorului (grafice, tabele, ambele folosite cu discernamant).
8.2.Componentele planului de afaceri.
Schema componentelor planului de afaceri se prezinta, in cele mai multe cazuri astfel:
Tabelul 3
Nr crt
Componente
Scurta caracterizare
0
1
2
1
Coperta
furnizeaza informatiile esentiale despre firma;
sa vorbeasca despre firma si sa aiba o estetica aparte.
2
Cuprinsul
ajuta la orientarea cititorului si la identificarea problemelor care sunt analizate.
3
Sumarul executiv (rezumat, sinteza)
sa prezinte succint afacerea cu elementele sare relevante pentru destinatari;
sa fie interesant, incitant, sa provoace la parcurgerea planului de afaceri.
4
Descrierea companiei / afacerii care sa permita identificarea amanuntita a agentului economic, a produselor si serviciilor firmei.
prezentarea datelor de identificare a firmei, a obiectului de activitate, gama de produse, natura capitalului, structura actionariatului, sistemul in care este integrata firma etc. ;
prezentarea unor date istorice, in evolutie asupra unor indicatori relevanti (mai ales indicatori de sinteza) ai firmei;
pentru realizarea afacerii mai sunt necesare informatii privind: produsele sale, serviciile oferite, in ce consta avantajul competitiv, necesarul de dotari, elemente necesare (daca este cazul) de protectie (marci, patente etc.), utilitatea produselor si serviciilor, diferite comparatii.
5
Definirea pietei
descrierea parametrilor;
tipologia si structura clientilor, analiza comportamentului acestora;
segmentarile pietei;
sursele de informatii necesare;
perspective in patrunderea pe piata si evolutile posibile.
6
Analiza concurentei
caracterizarea mediului concurential;
realizarea diferitelor comparatii necesare
cine sunt concret competitorii si cum actioneaza ei in domeniul in care doreste sa lanseze firma;
forta de conceptie pe care o au competitorii;
in ce consta competitivitatea firmei;
prestigiul diferitelor firme concurente pe piata.
7
Planul si strategia de marketing
planul detaliat de marketing va contine pe fiecare produs: cota de piata dorita, pozitia competitiva preconizata, strategiile pentru mix-ul de marketing, bugetul detaliat;
strategiile componente privesc: strategii de produs, stabilirea pretului de distributie, promovarea;
comportamentul fata de concurenti care poate fi de confruntare, cooperare, ignorare;
furnizorii de materii prime, materiale si componente;
prognozarea vanzarilor ca baza pentru toate proiectiile financiare (profit, flux de numerar, ratele financiare etc.)
8
Planul de exploatare (operational)
activitatile necesare pentru implementarea strategiei;
pregatirea contractelor cu furnizorii si distribuitorii;
descrierea modului de realizare a produselor si serviciilor;
preocupari pentru calitate si protectia mediului.
9
Planul de dezvoltare
continutul strategiei de dezvoltare;
volumul si directionarea investitiilor;
costul de investitie si planul de finantare;
factori interni si externi luati in consideratie pentru elaborarea strategiilor.
10
Managementul si resursele umane
structura de organizare, ROF si fisele de post;
configuratia sistemului informational / informatic, dotare, aplicatii;
tabloul de bord al conducerii;
politica de personal - continut si caracteristici;
numarul si structura personalului;
comunicarea si cultura organizationala si manageriala;
motivarea personalului.
11
Analiza economico-fianciar
identificarea riscurilor potentiale si masuri de combatere sau atenuare;
prezentarea si analiza situatiei economico-financiare in dinamica;
diagnosticul financiar;
declaratiile financiare de baza: contul de profit si pierderi, bilantul contabil, tabloul de cash-flow - pentru planificarea financiara;
sursele de finantare;
probleme ale managementului financiar inclusiv stabilirea mijloacelor de monitorizare - control si ajustare a planului de afaceri.
Un plan de afaceri bine construit este un instrument care, la dispozitia managerilor, constituie o parghie in concretizarea managementului strategic si a strategiilor de dezvoltare.
8.3. Zece sfaturi practice pentru intocmirea unui plan de afaceri[3]
1) Indicati clar ce asteptati de la viitorul partener (o simpla participare financiara sau un rol de consilier, o conceptie strategica, puncte de sprijin in strainatate, etc.).
2) Evitati sa inecati cititorul in detalii. Apelati la mai multi specialisti sa va citeasca planul de afaceri inainte de a formula versiunea definitiva si de a o prezenta. Viitorul proiectului dvs poate sa depinda de aceasta.
3) Nu ezitati sa afirmati ca scenariul prezentat de dvs. este cel optim in raport cu scenariile concurente.
4) Prezentati ipoteze minime, medii si maxime care toate sa aiba credibilitate.
5) Estimati (macar la modul general) elasticitatea principalelor variabile: rezultate, cifra de afaceri, costuri, pretul de vanzare, cerere potentiala, etc..
6) Suprimati informatiile confidentiale din exemplarele care nu sunt destinate partenerului dvs..
7) Puneti in evidenta punctele tari, dar nu le ascundeti pe cele slabe, mai degraba indicati cum ar putea fi acestea gestionate sau minimizate.
8) Un plan de afaceri nu este imuabil: la un an dupa ce a fost elaborat, daca proiectul a progresat, planul dvs. de afaceri devine inevitabil depasit. Este mai bine sa il reactualizati decat sa precizati ca nu mai este absolut la zi atunci cand il prezentati.
9) Nu prezentati un plan de afaceri ca o cerere de credit ceea ce il intereseaza pe partenerul de investitie nu este raportul solvabilitate/lichiditate imediata sau permanenta a aplasamentului sau, cat, mai ales, capacitatea ca la termenul prevazut sa genereze profit. In schimb, dupa discutia cu un bancher, prezentati intr-un document special ratele necesare (suprimand, la nevoie, cifrele confidentiale).
10) Angrenati in elaborarea proiectului intreaga echipa de conducere: toti cei care vor fi participat la elaborarea planului de afaceri se vor simti direct interesati de realizarea lui.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Nr.crt. |
Autori |
Lucrarea |
Editura si anul aparitiei |
Paginatia |
1. |
Alexandru Ioan, Matei Lucica |
"Servicii publice. Abordare publico-administrativa. Management. Marketing" |
Economica, Bucuresti, 2000 |
Tema 8 30 pag |
2. |
Androniceanu |
"Noutati in managementul public" |
Universitara, Bucuresti, 2004 |
Cap. 7 7 pag |
3. |
Ceausu Iulian |
"Agenda managementului ", vol. III, |
ATTR, Bucuresti, 1994 |
5 pag |
4. |
Dumitrescu Mihail |
"Strategii si management strategic" |
Economica, Bucuresti, 2002 |
pIII cap. 4 10 pag |
5. |
Maniu-Isaic Alexandru, Balica Stelian |
"Planul de afaceri ca instrument managerial", in vol. "Sisteme, metode si tehnici manageriale ale organizatiei" |
Economica, Bucuresti, 2000 |
12 pag |
6. |
Matei Lucica |
"Management public" |
Economica, Bucuresti, 2001 |
Cap. 14 50 pag |
7. |
Moldovan Maria, Dobrescu M. Emilian |
"Stiinta afacerilor" |
Expert, Bucuresti, 1995 |
Cap. 3 si 5 20 pag |
8. |
Nicolescu Ovidiu |
"Managementul IMM.Concepte.Metode. Aplicatii.Studii de caz. (cap. 3.2. Elaborarea planului de afaceri) |
Economica, Bucuresti, 2001 |
60 pag |
9. |
Plumb Ion, s.a. |
"Reingineria serviciilor" |
ASE, Bucuresti, 2004 |
Cap. 9 16 pag |
10. |
Popescu Dan |
"Conducerea afacerilor" |
SCRIPTA, Bucuresti, 1995 |
Cap. 2,3 si 4 18 pag |
11. |
Tudorov Kiril |
"Planul de afaceri-ca instrument de previziune.Sisteme, metode si tehnici manageriale ale organizatiei" |
Economica, Bucuresti, 2000 |
12 pag |
NOTA:
Anexele 1-4 sunt preluari adaptate dupa lucrarea lui Ovidiu Nicolescu "Managementul intreprinderilor mici si mijlocii.Concepte.Metode.Aplicatii.Studii de caz.",
Editura Economica, Bucuresti, 2001 (cap. 3.2.).
Anexa 1
Determinarea profitabilitatii
afacerii Finalizarea fuziunii sau cumpararii
altor firme
Figura nr. 1 Scopurile elaborarii planului de afaceri
Anexa 2
Principii de redactare a unui plan de afaceri
Tabelul nr. 1
Nr. crt. |
Principii |
Continutul si modul de folosire a principiului |
1. |
Stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri |
-Primul punct de plecare in elaborarea oricarui plan de afaceri este determinarea precisa a scopurilor pe care intreprinzatorul le are in vedere prin elaborarea planului de afaceri. -In functie de scopuri, se stabilesc configuratia planului, elementele carora li se vor acorda prioritate si, implicit, informatiile specifice de cules, analizat si interpretat. |
2. |
Cunoasterea si luarea in considerare a asteptarilor si cerintelor specifice ale intreprinzatorului fata de afacerea avuta in vedere |
-Al doilea punct de plecare in elaborarea planului de afaceri este cunoasterea viziunii, asteptarilor si cerintelor specifice ale intreprinzatorului vizavi de afacerea proiectata, prin discutiile aprofundate cu acesta si, eventual, prin formularea in scris a anumitor cerinte de catre intreprinzator. -Elementele furnizate de intreprinzator servesc drept baza pentru "personalizarea" planului de afaceri, fara a abdica insa de la elementele de esenta care formeaza continutul sau. |
3. |
Includerea obligatorie in planul de afaceri a anumitor elemente de esenta privitoare la afacerea, intreprinzatorul, managerii si organizatia implicata in activitate si performantele lor precedente |
-Aceste elemente se refera in principal la piata, realizarea produsului/serviciului si vinderea produsului, fundamentul financiar si profitabilitatea afacerii. -Pentru fiecare din aceste elemente exista anumite informatii, tehnici, metode, etc, obligatorii de utilizat. |
4. |
Luarea in considerare a existentei mai multor moduri de a concepe si scrie un bun plan de afaceri |
-Conceperea, organizarea si redactarea planului de afaceri variaza intre limite relative largi, in functie de mai multi factori, dintre care cei mai importanti sunt: scopurile urmarite, asteptarile si cerintele specifice ale intreprinzatorului, conceptia si know-how-ul consultantilor care elaboreaza planul, cerintele exprese ale destinatarului planului de afaceri, domeniul avut in vedere, resursele alocate, perioada avuta la dispozitie, posibilitatile de informare si documentare efectiv existente, prevederile legislatiei care se aplica in tara respectiva. |
5. |
Manifestarea creativitatii in asamblarea si modul de prezentare a planului de afaceri |
-In vederea evidentierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii scopurilor, se recomanda folosirea unei game variate de elemente, mai ales de natura grafica, care sa atraga atentia destinatarului planului de afaceri asupra lor. - Apelarea la calculatoare, inclusiv cele portabile, desktop, se dovedeste deosebit de eficace, prin marea variatie a formelor, culorilor, sunetelor, etc., ce pot fi asociate prezentarii planului de afaceri. |
6. |
Realizarea unui plan de afaceri cat mai focalizat pe obiective si mai concis |
-Prin structura, continut si mod de prezentare, planul de afaceri trebuie integral subordonat realizarii scopurilor prestabilite. -Planul de afaceri, cu toata complexitatea aspectelor implicate, nu trebuie sa fie prea mare, iar limbajul utilizat sa faciliteze citirea si intelegerea continutului sau. |
7. |
Individualizarea planului de afaceri, prin reflectarea personalitatii organizatiei si oamenilor din cadrul sau, a atasamentului si increderii lor in organizatie si a avantajului sau competitiv |
- Pentru a fi convingator, planul de afaceri este necesar sa incorporeze elemente specifice firmei referitoare la cultura organizationala si personalul implicat, relevante din punct de vedere al scopurilor urmarite. - Individualizarea planului de afaceri trebuie sa puna in evidenta specificul misiunii si avantajele competitive ale viitoarei afaceri, comparativ cu concurentii actuali sau viitori, care sa convinga destinatarii de competitivitatea organizatiei. |
8. |
Realizarea unui plan de afaceri echilibrat, cuprinzand atat aspecte pozitive, cat si negative |
-In mod firesc, in orice plan de afaceri prioritate au aspectele pozitive, cele care sustin major scopurile avute in vedere. -Intrucat nu exista o afacere perfecta pentru a asigura realismul si credibilitatea planului de afaceri, se incorporeaza in el si principalele elemente negative si dificultati ce vor trebui solutionate. |
9. |
Redactarea planului de afaceri este necesar sa dureze cel putin 2-3 saptamani |
-Pentru a putea culege numeroasele informatii necesare si a analiza in mod aprofundat multiplele aspecte implicate de un plan de afaceri, cateva saptamani sunt absolut necesare. -Concentrarea asupra aspectelor majore implicate (marketing, financiare, tehnice, umane, productie, manageriale, etc.), pe parcursul unei asemenea perioade faciliteaza fundamentarea mai solida a analizelor si concluziilor, precum si prezentarea lor cat mai atractiva si convingatoare. -Trenarea prea mult a procesului de elaborare a planului de afaceri este, insa, de asemenea, contraindicata; practica arata ca pentru o situatie intreprenoriala obisnuita, un bun plan de afaceri necesita, de regula, 4-7 saptamani. |
10. |
Realizarea unui plan de afaceri cu conexiuni ale unor activitati anterioare |
-Un plan de afaceri trebuie sa faca legatura cu alte proiecte, programe in sustinerea strategiei de dezvoltare. -Dinamica pietei reclama respectarea influentelor economice, sociale, legislative , etc. in redactarea unui plan de afaceri. |
11. |
Planul de afaceri trebuie completat in timp in functie de schimbarile semnificative |
-Planul de afaceri contine elemente care nu sunt supuse frecvent schimbarii, dar si altele care se afla in stransa legatura cu mediul economic, social, de afaceri, mediul ambiant si acestea se cer revizuite atunci cand acumularile schimbarilor o cer. |
Sinoptic cu greseli relevante si frecvente in realizarea planurilor de afaceri
Anexa 3
Tabelul nr. 2
Nr. crt. |
G r e s e l i |
1. |
Convingerea ca planul de afaceri reprezinta afacerea in sine |
2. |
Frica de a spune "nu" pe parcursul elaborarii si utilizarii planului de afaceri |
3. |
Lasarea orgoliului si a supraincrederii in fortele proprii sa prevaleze in efectuarea analizelor si formularea concluziilor |
4. |
Tendinta de a supracontrola procesele analizate, apeland excesiv la utilizarea de cifre |
5. |
Teama de imperfectiune, ceea ce duce la prelungirea excesiva a procesului de realizare a planului de afaceri si la consumuri inutile de resurse |
6. |
Neidentificarea precisa a riscurilor implicate de initierea si derularea afacerii sau subestimarea lor |
7. |
Ignorarea vestilor si informatiilor negative in procesul realizarii planului de afaceri |
8. |
Neidentificarea beneficiilor, serviciilor si/sau avantajelor pe care le aduce consumatorilor folosirea produselor rezultate din afacere |
9. |
Absenta unei strategii sau politici de ocupare a nisei pietei avute in vedere |
10. |
Neluarea in considerare a vitezei de reactie si a capacitatii de contracarare a concurentilor fata de produsele si serviciile rezultate din noua afacere |
11. |
Neluarea in considerare a ciclicitatii vanzarilor |
12. |
Politica defectuoasa a preturilor, bazata pe niveluri reduse initiale, care, ulterior, vor fi amplificate |
13. |
"Indragostirea" de produsul care va fi fabricat, ceea ce duce la supraevaluarea calitatilor si la subevaluarea punctelor sale slabe |
14. |
Subestimarea costurilor de baza necesare derularii afacerii |
15. |
Neglijarea armonizarii perioadelor de realizare a actiunilor juridice, comerciale, financiare, de productie, manageriale, etc., implicate de implementarea planului de afaceri |
16. |
Declansarea prematura a actiunilor de obtinere a fondurilor pentru noua afacere |
17. |
Producerea si incorporarea in planul de afaceri de situatii contabile, financiare, tehnice, etc. |
18. |
Elaborarea de planuri de afaceri prea lungi, dificil de citit, inteles si luat in considerare |
19. |
Elaborarea de planuri de afaceri prea scurte, care nu contin toate elementele importante si, ca urmare, nu sunt suficient de convingatoare |
20. |
Realizarea unei sinteze a planului de afaceri care nu reflecta elementele sale esentiale |
21. |
Prezentarea planului de afaceri in fata stakeholderilor de catre persoane mediocre, care nu stiu sa reliefeze elementele esentiale si sa determine acceptarea si luarea in considerare a ofertei de afaceri |
22. |
Convingerea ca planul de afaceri este mai important decat deciziile si actiunile care se vor derula in perioada urmatoare, prin care se asigura, de fapt, concretizarea sa |
23. |
Lipsa unui echilibru in observarila cantitative si calitative |
24. |
Ignorarea posibilitatilor ca la fundamentarea planului de afaceri sa nu se ia in considerare alternative posibile. |
Anexa 4
Utilitatea planului de afaceri in raport cu utilizatorii sai
Tabelul nr. 3
Nr.crt. |
Utilitate si avantaje |
Categoria de utilizatori interesati cu precadere |
1. |
Cunoasterea si evaluarea aprofundata a oportunitatii de afaceri considerata |
-intreprinzatorii si proprietarii; -potentialii investitori si creditori |
2. |
Stabilirea si luarea in considerare a factorilor-cheie de care depinde valorificarea cu succes a planului de afaceri |
-intreprinzatorii si proprietarii; -potentialii investitori si creditori; -managerii din cadrul organizatiei. |
3. |
Dimensionarea realista a resurselor ce vor fi utilizate in cadrul afacerii |
-toti utilizatorii |
4. |
Valorificarea diverselor oportunitati existente in mediu, conexe oportunitati de afaceri pe care se focalizeaza planul de afaceri |
intreprinzatorii si proprietarii; |
5. |
Diminuarea impactului amenintarilor care se manifesta in mediul respectiv asupra initierii si derularii afacerii respective |
-toti utilizatorii |
6. |
Formarea unei viziuni globale, coerente si realiste asupra ansamblului aspectelor implicate de valorificarea oportunitatii economice |
-intreprinzatorii si proprietarii; -managerii din cadrul organizatiei respective. |
7. |
Facilitarea comunicarii intre toate persoanele si organizatiile participante la initierea si derularea afacerii |
-toti utilizatorii |
8. |
Informarea si convingerea stakeholderilor sa participe si sa contribuie cu resurse la valorificarea oportunitatii economice |
-toti utilizatorii |
9. |
Promovarea unei abordari prospective, proactive afacerii, prevenind limitarea la comportamentele raective, de tip "pompieristic" |
-intreprinzatorii si proprietarii; -managerii din cadrul organizatiei respective. |
10. |
Diminuarea riscurilor aferente afacerii si cresterea sanselor de succes |
-toti utilizatorii |
11. |
Asigurarea fundamentelor necesare pentru un management profesionist in continuare al afacerii |
-managerii din cadrul organizatiei respective; -intreprinzatorii si proprietarii. |
12. |
Oferirea unor parametri rigurosi pentru urmarirea si controlul derularii afacerii |
-intreprinzatorii si proprietarii; -investitorii si creditorii. |
13. |
Obtinerea unor performante economice cat mai ridicate ca urmare a valorificarii oportunitatii de afaceri |
-investitorii si proprietarii. |
14. |
Protejarea si cresterea prestigiului initiatorului si promotorilor afacerii |
-intreprinzatorii; -investitorii. |
15. |
Asigurarea sustenabilitatii si continuitatii continutului planului de afaceri in calitate de proiect |
-toti participantii la realizarea afacerii. |
16. |
Valorificarea informatiilor despre planul de afaceri(baza de date) pentru investigarea mediului de afaceri |
-toti participantii la realizarea afacerii pentru actiuni ulterioare. |
[1] 1 vezi si Dan Popescu, Conducerea Afacerilor, Ed. SCRIPTA, Bucuresti, 1995; Maria Moldovan, Emilian M. Dobrescu, Stiinta afacerilor, Ed. Expert, Bucuresti, 1995.
1 Adaptare dupa Dan Popescu, Conducerea afacerilor, Ed. Ed. Scripta, Bucuresti, p. 232
1 Kiril Tudorov, Planul de afaceri - ca instrument de previziune, in vol. Sisteme, metode si tehnici manageriale ale organizatiei, Ed. Economica, Bucuresti 2000
[2] Alexandru Isaic-Maniu, Stelian Balica, "Planul de afaceri ca instrument managerial", idem ca la pct 1 de mai sus
1 Alexandru Isac Maniu, Stelian Balica, Lucrarea citata.
[3] I.Ceausu, "Agenda managementului", vol. III, ATTR, Bucuresti, 1994