|
OBLIGATII. CONTRACTE - TEST GRILA
1. Terti in materia simulatiei sunt:
a. succesorii universali sau cu titlu universal ai partilor simulatiei, cu exceptia cazului cand prin actul secret li se incala drepturi proprii;
b. creditorii chirografari ai partilor simulatiei
c. toate persoanele straine de simulatie
B
2. Actiunea in simulatie:
a. este supusa prescriptiei extinctive potrivit conditiilor de drept comun;
b. poate fi exercitata de orice persoana care are interes sa invoce in favoarea sa actul juridic secret;
c. are drept scop rezilierea operatiunii juridice a simulatiei
B
3. In cazul stipulatiei pentru altul:
a. tertul beneficiar nu poate fi o persoana viitoare decat in cazurile expres prevazute de lege;
b. tertul beneficiar va intra in concurs cu creditorii stipulantului si ai promitentului
c. parti contractante sunt numai promitentul si stipulantul
C
4. Constituie efect specific al contractului sinalagmatic:
a. nulitatea;
b. inopozabilitatea;
c. exceptia de neexecutare
C
5. Spre deosebire de rezotiune, rezilierea:
a. are, in toate cazurile, caracter judiciar;
b. nu presupune un contract sinalagmatic valabil incheiat;
c. are ca efect doar incetarea efectelor viitoare ale contractului
C
6. Riscul contractului sinalagmatic netranslativ de proprietate se suporta:
a. in mod egal de catre ambele parti;
b. de debitorul obligatiei imposibil de executat;
c. de catre ambele parti, proportional cu culpa fiecareia
B
7. Este supus reparatiunii in materia raspunderii civile delictuale:
a. si prejudiciul moral
b. si prejudiciul eventual
c. numai prejudiciul prevzizibi
A
8. Ce este pactul comisoriu de gradul I:
a. daca o parte contractanta nu isi executa obligatia, cealalta parte este indreptatita sa considere contractul ca fiind desfiintat;
b. in caz de neexecutare culpabila, contractul se desfiinteaza
c. pe data neexecutarii culpabile a obligatiei, contractul este rezolvit de plin drept
B
9. Ce este pactul comisoriu de gradul III:
a. consta intr-o clauza in care se afirma ca pe data neexecutarii culpabile a obligatiei, contractul este rezolvit de plin drept
b. prevede ca neexecutarea culpabila a obligatiei asumate prin contractul sinalagmatic conduce la desfiintarea contractului, fara a mai fi necesara punerea in intarziere a debitorului sau vreo alta formalitate
c. daca o parte contractanta nu isi executa obligatia, cealalta parte este indreptatita sa considere contractul ca fiind desfiintat
A
10. In cazul simulatiei prin deghizare, deghizarea este totala daca:
a. actul public se incheie intre anumite persoane, iar in actul secret se mentioneaza adevaratul beneficiar al actului juridic altul decat cel care apare in actul public;
b. partile urmaresc sa ascunda insasi natura juridica a contractului, adica in actul public se indica un anumit contract, iar in actul secret se arata adevaratul contract incheiat de parti;
c. partile urmaresc sa ascunda unele clauze convenite
B
11. Constituie un efect specific al contractului sinalagmatic cu executare succesiva:
a. rezilierea;
b. rezolutiunea;
c. opozabilitatea fata de terti
A
12. Clauzele indoielnice ale contractului de vanzare-cumparare se interpreteaza in favoarea:
a. vanzatorului;
b. cumparatorului,
c. debitorului
B
13. In cazul contractului sinalagmatic translativ de proprietate afectat de o conditie suspensiva, riscul pieirii fortuite pendente conditione va fi suportat de:
a. instrainator (acesta fiind nu numai proprietar sub conditie rezolutorie, dar si debitor al obligatiei imposibil de executat);
b. dobanditor care va fi obligat sa plateasca pretul
c. atat de instrainator cat si de dobanditor
A
14. Ce sunt despagubirile moratorii:
a. reprezinta echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii sau a executarii partiale a obligatiei;
b. reprezinta echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a executarii cu intarziere a obligatiei;
c. nu se pot cumula cu executarea in natura a obligatiei
B
15. Spre deosebire de actiunea revocatorie (pauliana), actiunea in simulatie are ca scop:
a. inlaturarea contractului aparent
b. atacarea unui act juridic ce corespunde vointei reale a partilor
c. incheierea unui contract fictiv
A
16. Creditorul unei obligatii nascute dintr-un contract sinalagmatic nu poate obtine rezolutiunea daca:
a. exista un pact comisoriu de gradul I
b. cealalata parte contractanta invoca, in mod intemeiat, error in subtantiam
c. a invocat in prealabil exceptia de neexecutare
B
17. In situatia contractului sinalagmatic translativ de proprietate afectat de o conditie suspensiva, riscul pieirii lucrului pendente conditione se suporta de catre:
a. dobanditor, daca lucrul a pierit partial;
b. partea din culpa careia a pierit lucrul;
c. instrainator, daca lucrul a pierit partial
A
18. Ce este clauza penala:
a. are ca scop determinarea anticipata a cuantumului despagubirilor ce vor fi platite de debitor in caz de neexecutare sau executare necorespunzatoare ori cu intarziere a obligatiei asumate;
b. poate fi prevazuta numai pentru obligatii contractuale;
c. confera debitorului posibilitatea de a se libera valabil de obligatia asumata prin executarea altei prestatii
A
19. Care din urmatoarele contracte sunt contracte dezinteresate:
a. fidejusiunea si mandatul gratuit
b. comodatul si contractul de donatie
c. imprumutul fara dobanda si contractul de donatie
A
20. Care din urmatoarele contracte sunt contracte aleatorii:
a. contractul de antrepriza si contractul de schimb
b. contractul de asigurari si contractul de inchiriere
c. contractul de renta viagera si contractul de intretinere pe viata.
C
21. Care sunt cazurile de restrangere a fortei obligatorii:
a. prorogarea efectelor contractului, prin efectul legii, peste termenul convenit de parti
b. incetarea contractului de mandat din cauza mortii, interdictiei, insolvabilitatii sau falimentului mandantului sau mandatarului
c. prelungirea efectelor contractului cu executare succesiva datorita suspendarii temporare a executarii acestuia pe tot timpul cat dureaza cauza de suspendare
B
22. Cesiunea de creanta este un contract:
a. consensual;
b. real;
c. solemn, daca este cu titlu gratuit, si consensual altfel
C
23. In materie de simulatie, tertilor de buna-credinta le este opozabil contractul:
a. secret
b. public (simulat)
c. ambele contracte: cel public si cel secret
B
24. Ce se intelege prin cesiune de creanta:
a. o conventie prin care un creditor transmite o creanta a sa unei alte persoane;
b. o modalitate de transmitere legala sau conventionala a dreptului de creanta, cu toate accesoriile sale, catre un tert care a platit pe creditorul initial, in locul debitorului;
c. o conventie prin care partile sting o obligatie existenta, inlocuindu-le cu o noua obligatie
A
25. Sunt parti ale cesiunii de creanta:
a. cedentul, cesionarul si accipiens
b. cesionarul, cedentul si debitorul cedat
c. cesionarul, cedentul, debitorul cedat si solvens
B
26. Care este efectul subrogatiei personale:
a. solvensul dobandeste toate drepturile accipiensului
b. solvensul dobandeste creanta cu toate drepturile si accesoriile ei, insa fara eventualele garantii ce o insotesc
c. accipiensul dobandeste toate drepturile solvensului
A
27. Care este situatia creantei si a accesoriilor sale in cazul unei subrogatii partiale:
a. creanta si a accesoriile sale se impart intre solvens si accipiens, ce doi venind in concurs
b. creanta si a accesoriile sale se impart intre solvens si accipiens, intre ei existand un drept de preferinta
c.solvensul are un drept de preferinta
A
28. Cand subrogatia opereaza numai in masura platii efectuate inseamna ca:
a. solvensul va putea recupera de la debitor valoarea nominala a creantei
b. solvensul va putea recupera de la debitor numai suma platita
c. numai accipiensul poate recupera de la debitor suma platita
B
29. Ce se intelege prin novatie obiectiva:
a. atunci cand se schimba creditorul sau debitorul raportului juridic
b. atunci cand o terta persoana se angajeaza fata de creditor sa plateasca o datorie
c. atunci cand se produce intre aceleasi parti ale raportului juridic obligational, dar cu schimbarea obiectului sau cauzei acestuia
C
30. In cazul novatiei, partile trebuie sa aiba capacitate:
a. deplina de exercitiu
b. restransa de exercitiu
c. Codul Civil nu prevede in mod expres
A
31. Care sunt conditiile specifice novatiei:
a. existenta unei obligatii valabile, care urmeaza a se stinge prin novatie
b. noua obligatie sa nu contina un element nou fata de vechea obligatie
c. lipsa intentiei partilor de a nova
A
32. Ce se intelege prin delegatie:
a. o conventie prin care un debitor aduce creditorului sau angajamentul unui al doilea debitor, alaturi de el sau in locul lui
b. o conventie prin care un creditor transmite o creanta a sa unei alte persoane
c. stingerea a doua obligatii reciproce, pana la concurenta celei mai mici dintre ele
A
33. Parti in cazul delegatiei sunt:
a. delegantul si delegatarul
b. delegatarul si delegatul
c. delegantul, delagatul si delegatarul
C
34. Delegatie este perfecta atunci cand:
a. delegatarul, prin declaratie expresa, il libereaza pe delegant, multumindu-se cu noua obligatie a delegatului
b. delegatul, prin declaratie expresa, il libereaza pe delegant, multumindu-se cu noua obligatie a delegatarului
c. delegantul, prin declaratie expresa, il libereaza pe delegat, multumindu-se cu noua obligatie a delegatarului
A
35. In materia simulatiei:
a. succesorul cu titlu particular al uneia dintre parti face parte din categoria tertilor numai daca prin actul secret i s-a incalcat un drept propriu;
b. sunt indreptatiti sa exercite actiunea in simulatie numai tertii de buna-credinta
c. daca esxista un conflict intre terti, vor avea de castig acei terti care cu buna-credinta se intemeiaza pe actul aparent
C
36. Constituie o conditie pentru ca instanta sa pronunte rezolutiunea:
a. neexecutarea sa se datoreze unui caz fortuit
b. neexecutarea obligatiei sa fie imputabila debitorului acesteia
c. nici una din obligatiile reciproce si interdependente sa nu fi fost executate
B
37. Exceptia de neexecutare a contractului poate fi invocata numai daca:
a. a fost sesizata instanta
b. cocontractantul a fost pus in intarziere
c. raportul contractual presupune o executare simultana a obligatiilor celor doua parti sau, cel putin, obligatia partii careia i se opune exceptia sa fie exigibila la data invocarii exceptiei.
C
38.In cazul stipulatiei pentru altul, daca promitentul nu-si executa obligatia:
a. stipulantul poate obliga pe promitent sa-si execute obligatia fata de el;
b. stipulantul poate obliga pe promitent sa-si execute obligatia fata de terta persoana beneficiara
c. stipulantul poate cere daune-interese, daca probeaza producerea in patrimoniul tertului a unui prejudiciu datorat neexecutarii obligatiilor catre tert
B
39. Dreptul nascut din contractul in folosul unei terte persoane:
a. apartine stipulantului
b. apartine tertului beneficiar
c. se naste direct si nemijlocit in patrimoniul tertului beneficiar
B
40. In cazul stupulatiei pentru altul tertul beneficiar dobandeste dreptul din momentul:
a. incheierii contractului intre stipulant si promitent
b. in care tertul a acceptat dreptul stipulat in folosul sau
c. in care promitentul executa obligatia fata de tert
A
41. Constituie pact comisoriu de gradul III urmatoarea clauza inserata intr-un contract:
a. in caz de neexecutare culpabila a contractului acesta se desfiinteaza
b. in caz de neexecutare, contractul se desfiinteaza fara punerea in intarziere a debitorului si fara alte formalitati
c. pe data neexecutarii culpabile, contractul este rezolvit de drept
C
42. In cazul contractului incheiat prin telefon, locul incheierii contractului este acela:
a. unde se afla ofertantul
b. unde se afla acceptantul
c. locul unde are sediul principal operatorul de telefonie
A
43. Daca o terta persoana incalca un drept ce apartine unei alte parti dintr-un contract, raspunderea acesteia va fi:
a. extracontractuala
b. contractuala
c. contraventionala
A
44. In cazul rezolutiunii judiciare:
a. punerea in intarziere a debitorului nu este obligatorie in toate cazurile
b. neexecutarea obligatiilor de catre una dintre partile contractului poate sa fie fortuita
c. instanta are posibilitatea sa acorde debitorului un termen de gratie pentru ca acesta sa-si execute obligatia
C
45. Existenta unor pacte comisorii intr-un contract sinalagmatic cu executare uno ictu:
a. poate fi invocata de debitorul care nu si-a executat obligatia, daca pactul comisoriu este de ultimul grad
b. nu mai determina necesitatea interventiei instantei judecatoresti, cu exceptia pactului comisoriu de gradul I
c. inlatura posibilitatea creditorului care si-a executat sau se declara gata sa-si execute obligatiile, de a cere executarea silita
B
46. Rolul instantei judecatoresti este redus doar la constatarea punerii in intarziere a debitorului si, drept urmare, rezolutiunea contractului, cand in contract este inserat un pact comisoriu de gradul:
a. I sau II
b. III
c. IV
B
47. Constituie contract juridic unilateral:
a. actul juridic care reprezinta manifestarea de vointa a unei singure persoane
b. actul juridic civil care reprezinta vointa concordata a doua persoane, dintre care una se obliga
c. purga
B
48. Stingerea unei obligatii existente prin inlocuirea acesteia cu o noua obligatie constituie
a. dare in plata
b. delegatie
c. novatie
C
49. Cand un tert se angajeaza fata de creditor sa plateasca datoria, fara ca, pentru aceasta, sa se ceara concursul debitorului initial, are loc:
a. o novatie subiectiva prin schimbare de creditor
b. o novatie subiectiva prin schimbare de debitor
c. o subrogatie conventionala in drepturile creditorului
B
50. Atunci cand partile convin ca in locul unei sume de bani datorate sa execute o alta prestatie, se realizeaza:
a. o novatie subiectiva
b. o dare in plata
c. o novatie obiectiva prin schimbarea obiectului raportului juridic obligational
C
51. Conventia prin care un debitor aduce creditorului sau angajamentul unui al doilea debitor, alaturi de el sau in locul lui, se numeste:
a. delegatie
b. subrogatie in drepturile debitorului
c. novatie subievtiva prin schimbare de debitor
A
52. Se numeste delegant:
a. debitorul care face delegatia
b. creditorul care accepta delegatia
c. persoana care se obliga alaturi de debitor sau in locul acestuia
A
53. Constituie moduri de transformare a obligatiilor:
a. confuziunea
b. darea in plata
c. novatia
C
54. Constituie moduri de transformare a obligatiilor:
a. cazul fortuit
b. delegatia
c. darea in plata
B
55. Executarea in natura a obligatiei poate fi cumulata intotdeauna cu:
a. daunele interese compensatorii
b. daunele interese moratorii
c. daunele cominatorii
B
56. Creditorii chirografari sunt acei creditori care:
a. au o garantie reala pentru creanta lor
b. nu pot intenta actiunea revocatorie sau pauliana
c. au numai un drept de gaj general asupra bunurilor debitorilor lor
C
57. Solvensul poate cere restituirea platii facute accipiensului:
a. numai daca a fost in eroare cand a facut plata
b. chiar daca, cu buna-stiinta, a platit stiind ca obligatia era lovita de nulitate absoluta
c. chiar daca, nefiind in eroare, a platit stiind ca obligatia era lovita de nulitate relativa
B
58. Cum se clasifica obligatiile dupa opozabilitatea lor:
a) Obligatii obisnuite, obligatii reale, obligatii opozabile tertilor
b) Obligatii de a face, obligatii reale
c) Obligatii de a da, obligatii de a face, obligatii opozabile tertilor
A
59. Cum se clasifica obligatiile dupa sanctiunea lor:
a) Obligatii de negative si obligatii pozitive
b) Obligatii civile si obligatii naturale
c) Obligatii de rezultat si obligatii de diligenta
B
60. Dupa modul de formare, contractele se clasifica in:
a) Contracte consensuale, contracte solemne si contracte reale
b) Contracte sinalagmatice, contracte unilateral si contracte cu titlu oneros
c) Contracte cu titlu gratuit, contracte cu titlu oneros si contracte reale
A
61. Este contract unilateral:
a) Testamentul
b) Contractul de schimb
c) Contractul de donatie
C
62. Contractele sinalagmatice se caracterizeaza prin:
a) Reciprocitatea si interdependenta obligatiilor existente
b) Faptul ca una dintre parti are doar obligatii si cealata are doar drepturi
c) Faptul ca niciuna dintre parti nu se poate apara invocand exceptia de neexecutare a contractului
A
63. Dupa scopul urmarit de catre parti, contractele se clasifica in:
a) Contracte comutative si contracte cu titlu gratuit
b) Contracte cu titlu gratuit si contracte cu titlu oneros
c) Contracte reale si contracte consensuale
B
64. Contractele cu titlu gratuit sunt:
a) Contracte in care raspunderea contractuala este apreciata cu mai multa severitate decat in cazul contractelor cu titlu oneros
b) Contracte in care conditiile de forma sunt mai putin restrictive decat in cazul contractelor cu titlu oneros
c) Contracte intuituu personae
C
65. Dupa modul in care se exprima vointa partilor in contracte, acestea se clasifica in:
a) Contracte negociate, contracte de adeziune si contracte obligatorii
b) Contracte cu executare succesiva si cu executare "uno ictu"
c) Contracte dezinteresate, contracte de adeziune si contracte negociate
A
66. Este valabila o oferta:
a) Ferma, serioasa, echivoca , precisa si completa
b) Facuta iocandi causa
c) Serioasa, ferma, neviciata, neechivoca, precisa si completa
C
67. Daca oferta cu termen a ajuns la destinatar:
a) Ofertantul este dator a o mentine un termen rezonabil
b) Ofertantul este dator a o mentine pana la pana la expirarea termenului
c) Ofertantul o poate retrage oricand
B
68. Retragerea ofertei inainte de expirarea termenului:
a) Atrage raspunderea ofertantului pentru toate prejudiciile produse ca urmare a revocarii intempestive
b) Nu atrage raspunderea ofertantului, daca pana la momentul retragerii oferta nu a fost acceptata
c) Atrage raspunderea doar pentru prejudiciile directe produse ca urmate a revocarii
A
69. Incheierea contractului prin corespondenta are loc:
a) La momentul la care ofertantul a luat efectiv cunostinta de acceptarea ofertei
b) La momentul expedierii acceptarii catre ofertant
c) La momentul receptiei acceptarii de catre ofertant
C
70. Sunt creditori chirografari:
a) Creditorii care nu se bucura de o garantie reala
b) Creditorii ipotecari si creditorii gajisti
c) Succesorii cu titlu universal sau cu titlu universal
A
71. Sunt succesori universali si succesori cu titlu universal:
a) Persoanele care au dobandit patrimoniul, in tot sau in parte, ca universalitate de drepturi si obligatii
b) Persoanele care au dobandit un anumit drept, de sine statator
c) Creditorii chirografari
A
72. Este o exceptie veritabila de la principiul relativitatii efectelor contractului:
a) Promisiunea faptei altuia
b) Stipulatia pentru altul
c) Simulatia
B
73. In cadrul promisiunii faptei altuia:
a) Tertul devine obligat prin contractul incheiat de debitor cu creditorul sau
b) Tertul devine parte la contractul incheiat de debitor cu creditorul sau
c) Efectele contractului se produc numai intre creditor si debitor
C
74. Obligatia asumata de debitor fata de creditor in cadrul promisiunii faptei altuia este o obligatie:
a) De a face
b) De rezultat
c) De diligenta
B
75. Dreptul nascut din contractul in folosul unei terte persoane apartine:
a) Stipulantului
b) Tertului beneficiar
c) Promitentului
B
76. Reprezinta o exceptie de la opozabilitatea fata de terti a contractului:
a) Simulatia
b) Promisiunea faptei altuia
c) Stipulatia pentru altul
A
77. In cazul stipulatiei pentru altul, drepturile tertului beneficiar se nasc:
a) In patrimoniul stipulantului care apoi le transfera in patrimoniul tertului beneficiar
b) Direct si nemijlocit in patrimoniul acestuia indiferent de orice acceptarea a sa
c) Direct si nemijlocit in patrimoniul acestuia conditionat insa de acceptarea sa
B
78. Efectul actiunii in simulatie consta in:
a) Inlaturarea efectelor contractului aparent, singurul contract eficient ramanand contractul secret
b) Inlaturarea efectelor contractului secret, singurul contract eficient ramanand contractul public
c) Validarea contractului secret chiar daca acesta nu intruneste toate conditiile pentru a fi valabil
A
79. Rezolutiunea:
a) Face sa inceteze efectele contractului numai pentru viitor
b) Se aplica numai contractelor cu executare succesiva
c) Desfiinteaza retroactiv contractul
C
80. Intr-un contract translativ de proprietate, riscul contractului este suportat de:
a) Proprietarul bunului la momentul pieirii fortuite a acestuia
b) Debitorul obligatiei imposibil de executat
c) Vanzatorul bunului
A
81. Rezilierea este aplicabila:
a) Atat contractelor cu executare succesiva cat si contractelor cu executare uno ictu
b) Numai contractelor cu executare uno ictu
c) Numai contractelor cu executare succesiva
C
82. Sanctiunea specifica aplicabila simulatiei este:
a) Nulitatea actului secret
b) Inopozabilitatea fata de terti a situatiei juridice create prin actul secret
c) Caducitatea actului secret
B
83. Care sunt modurile de transmitere a obligatiilor?
a) Cesiunea de creanta, retractul litigios, subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei, cesiunea de datorie
b) Cesiunea de creanta, cesiunea de datorie, novatia, delegatia
c) Retractul litigios, subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei, novatia, delegatia
A
84. Care sunt caracterele juridice ale cesiunii de creanta?
a) Caracter sinalagmatic, caracter reciproc, act unilateral
b) Contract sinalagmatic (cand are loc cu titlu oneros), contract consensual, caracter solemn (cand se realizeaza cu titlu gratuit)
c) Act unilateral, act solemn, caracter devolutiv
B
85.Care sunt conditiile de fond ale cesiunii de creanta?
a) Cauza cesiunii de creanta, partile, legatura cu obiectul cesiunii de creanta
b) Capacitatea de exercitiu, forma inscrisului cesiunii de creanta, efectele cesiunii de creanta
c) Capacitatea de exercitiu, consimtamantul partilor, obiectul cesiunii de creanta, cauza cesiunii de creanta
C
86.Care sunt formalitati cerute de lege pentru asigurarea opozabilitatii cesiunii de creanta?
a) Notificarea debitorului cedat, acceptarea din partea debitorului cedat
b) Recunoasterea inscrisului de catre debitor, incheierea contractului cu noul creditor
c) Acceptarea din partea debitorului cedat, notificarea creditorului cedent despre acceptare
A
87. In cadrul efectelor specifice al cesiunii de creanta, transmiterea dreptului de creanta se face:
a) de la debitorul cedat la cesionar
b) de la cedent la debitor
c) de la cedent la cesionar
C
88. Intre cesiunea de creanta si subrogatie exista (printre altele) urmatoarea distinctie:
a) cesiunea de creanta da dreptul cedentului de a solicita cesionarului intregul pret al creantei, pe cand subrogatul nu poate cere debitorului decat suma pe care a platit-o efectiv, iar nu valoarea nominala a creantei
b) scopul urmarit in principal de subrogatie este liberarea debitorului in raport cu creditorul initial, iar cesiunea urmareste de regula vanzarea si cumpararea unei creante
c) cesionarul trebuie sa garanteze existenta creantei in momentul transferului acesteia, in timp ce subrogatul nu este tinut la garantie
B
89. Intre cesiunea de creanta si novatie exista (printre altele) urmatoarea distinctie:
a) la novatie obligatia veche se transforma intr-o alta obligatie, iar in cazul cesiunii de creanta, obligatia existenta din raportul initial ramane aceeasi
b) la novatie stingerea vechii obligatii nu duce la stingerea garantiilor ce o insoteau, iar la cesiunea de creanta garantiile creantei initiale nu o insotesc intotdeauna
c) la novatie schimbarea creditorului se poate face fara consimtamantul debitorului, iar la cesiunea de creanta este necesar acordul debitorului
A
90. Intre cesiunea de creanta si delegatie exista (printre altele) urmatoarea distinctie:
a) la delegatie, delegatarul dobandeste contra delegatului o creanta noua cu garantiile existente, iar la cesiunea de creanta obligatia isi pastreaza fiinta fara garantiile ce o insoteau
b) delegatia nu presupune consimtamantul debitorului, iar cesiunea de creanta nu se realizeaza fara consimtamantul debitorului cedat
c) la delegatie nu este necesara indeplinirea unor cerinte speciale pentru opozabilitate, iar la cesiunea de creanta notificarea debitorului sau acceptarea autentica a acestuia reprezinta singurele modalitati de realizare a opozabilitatii
C
91. Retractul litigios reprezinta:
a) un contract sinalagmatic intre retractant si cesionarul dreptului litigios
b) facultatea pe care o detine cel in contra caruia un drept litigios a fost cedat de a se subroga in dreptul cesionarului, platindu-i pretul cesiunii si celelalte accesorii
c) o liberalitate facuta de cesionarul dreptului litigious in beneficiul debitorului cedat
B
92.Care sunt conditiile pentru exercitarea retractului litigios:
a) sa existe un proces neterminat asupra fondului dreptului, cesiunea sa fie facuta in schimbul uni pret, manifestarea de vointa trebuie insotita de platii pretului real al cesiunii
b) sa nu existe un proces neterminat asupra fondului dreptului, partile sa fie prezente in persoana la incheierea retractului litigios, dreptul principal sa nu fie insotit de accesorii
c) cesiunea sa fie facuta cu titlu gratuit, cesionarul trebuie sa garanteze existenta dreptului in momentul incheierii retractului litigios
A
93. Prin efectul retractului litigios:
a) retractantul dobandeste dreptul de a solicita cesionarului intregul pret al creantei
b) retractantul dobandeste dreptul de a plati cesionarului doar pretul cesiunii si nu pretul nominal al creantei
c) are loc desfiintarea retroactiva a cesiunii de creanta litigioase fata de retractant
C
94. Prin subrogatie intelegem:
a) facultatea pe care o detine debitorul cedat de a se subroga in dreptul cesionarului, platindu-i pretul cesiunii si celelalte accesorii
b) substituirea persoanei creditorului de catre o alta persoana care, platind obligatia debitorului, devine creditor al acestuia
c) un contract cu titlu oneros in baza caruia debitorul este eliberat de catre creditor cu privire la obigatia existenta anterior
B
95. Care sunt felurile subrogatiei:
a) subrogatie legala si subrogatie conventionala
b) subrogatie voluntara si subrogatie automata
c) subrogatie consimtita si subrogatie neconsimtita
A
96.Care din exemplele de mai jos reprezinta o subrogatie legala:
a) subrogatia in folosul celui care, fiind el insusi debitor, plateste altui creditor, ce are preferinta
b) subrogatia in folosul dobanditorului unui imobil care plateste mostenitorilor de la care a dobandit imobilul
c) subrogatia in folosul mostenitorului sub beneficiu de inventar, care a platit din propriul sau patrimoniu datoriile succesiunii
C
97. Care sunt felurile subrogatiei conventionale:
a) subrogatia ipotecara si subrogatia chirografara
b) subrogatia consimtita de creditor si subrogatia consimtita de debitor
c) subrogatia cu titlu oneros si subrogatia cu titlu gratuit
B
98. Efectul principal al subrogatiei este acela ca:
a) subrogatul ia locul creditorului platit, dobandind toate drepturile si actiunile acestuia impotriva debitorului
b) subrogatul are facultatea de a face plata in mod valabil atat cesionarului cat si cedentului
c) subrogatul nu mai poate primi o cerere pentru executarea obligatiei de la cedent
A
99. Intre subrogatie si cesiunea de creanta exista (printre altele) urmatoarea distinctie:
a) subrogatia nu poate sa aiba loc fara consimtamantul creditorului, iar cesiunea de creanta se poate incheia si prin vointa unilaterala a creditorului cedent
b) la subrogatie, spre deosebire de cesiunea de creanta, se aplica notificarea catre debitor
c) cesiunea de creanta se face la un pret care este inferior valorii nominale a creantei iar subrogatul nu poate cere debitorului decat suma pe care a platit-o creditorului
C
100. Cesiunea de datorie a fost definita ca fiind:
a) un contract cu titlu oneros in baza caruia debitorul cedent contracteaza cu creditorul sau o noua obligatie in locul celei vechi
b) operatia juridica prin care un debitor (debitor cedent) transmite datoria sa unei alte persoane (debitor cesionar), care se obliga in locul sau fata de creditorul cedat
c) un contract cu titlu gratuit in baza caruia creditorul il iarta pe debitorul cedent pentru plata datoriei
B
101. Cesiunea de datorie se caracterizeaza prin:
a) transferul datoriei se face prin acordul de vointa intervenit exclusiv intre cedent si cesionar
b) transferul datoriei se face prin efectul legii
c) nu are loc un transfer al datoriei intre cedent si cesionar
A
102. Realizarea indirecta a cesiunii de datorie are loc prin unul din urmatoarele procedee:
a) retractul litigios si retractul conventional
b) cesiunea de creanta si tranzactia judiciara
c) delegatia imperfecta si stipulatia pentru altul
C
103. Care sunt mijloacele juridice de transformare a obligatiilor:
a) delegatia imperfecta si delegatia perfecta
b) novatia si delegatia
c) cesiunea de creanta si cesiunea de datorie
B
104. Novatia este acea operatiune juridica prin care:
a) o obligatie veche se stinge, concomitent cu nasterea unei noi obligatii care o inlocuieste pe prima
b) o obligatie veche se transmite de la cedent la cesionar
c) o obligatie veche se stinge si ia nastere una noua, care va fi insotita de accesoriile obligatiei vechi
A
105. Care sunt felurile novatiei:
a) novatia legala si novatia conventionala
b) novatia consensuala si novatia unilaterala
c) novatia obiectiva si novatia subiectiva
C
106. De cate feluri este novatia obiectiva?
a) novatia consensuala si novatia unilaterala
b) novatia prin schimbarea obiectului, novatia prin schimbarea cauzei si novatia prin schimbarea modalitatilor
c) novatia prin schimbare de debitor si novatia prin schimbare de creditor
B
107. De cate feluri este novatia subiectiva?
a) novatia prin schimbare de debitor si novatia prin schimbare de creditor
b) novatia prin schimbarea obiectului si novatia prin schimbarea cauzei
c) novatia cu efect asupra subiectilor si novatia cu efect asupra tertilor
A
108. Cum se clasifica obligatiile in functie de izvorul lor:
a.
obligatii nascute din lege;
b.
obligatii nascute din conventia partilor;
c.
obligatii nascute din acte juridice si din fapte juridice.
C
109. Cum se clasifica obligatiile in raport de obiectul lor:
a.
obligatii de a da, obligatii de a face si obligatii de a nu face ceva;
b.
obligatii perfecte si obligatii imperfecte;
c.
obligatii obisnuite si obligatii opozabile si tertilor.
A
110. Cum se clasifica obligatiile dupa sanctiunea lor:
a.
obligatie civila perfecta;
b.
obligatie morala;
c.
obligatie simpla.
A
111. Cum se clasifica obligatiile dupa opozabilitatea lor:
a.
obligatii determinate (de rezultat)
b.
obligatii opozabile si tertilor;
c.
obligatii de diligenta (de mijloace)
B
112. Care este definitia contractului:
a.
manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice;
b.
acordul unei persoane pentru a naste, modifica sau stinge un raport juridc;
c.
acordul intre doua sau mai multe persoane spre a constitui sau stinge intre dansii un raport juridic.
C
113. Cum se clasifica contractele dupa modul de formare:
a.
contracte consensuale, contracte solemne, contracte reale;
b.
contracte consensuale, contracte de adeziune, contracte obligatorii;
c.
contracte cu titlu oneros si contracte cu titlu gratuit;
A
114. Cum se clasifica contractele dupa continutul lor:
a.
contracte cu titlu oneros si contracte cu titlu gratuit;
b.
contracte unilaterale si contracte bilaterale;
c.
contracte comutative si contracte aleatorii.
B
115. Cum se clasifica contractele dupa scopul urmarit de parti:
a.
contracte consensuale, contracte solemne, contracte reale;
b.
contracte negociate, contracte de adeziune, contracte obligatorii;
c.
contracte cu titlu oneros si contracte cu titlu gratuit.
C
116. Cum se subclasifica contractele cu titlu oneros:
a.
liberalitati si acte dezinteresate;
b.
contracte comutative si contracte aleatorii;
c.
contracte consensuale si contracte reale.
B
117. Cum se subclasifica contractele cu titlu gratuit:
a.
contracte unilaterale si contracte bilaterale;
b.
liberalitati si acte dezinteresate;
c.
contracte comutative si contracte aleatorii.
B
118. Cum se clasifica contractele dupa durata (modul) lor de executare:
a.
contracte cu executare imediata si contracte cu executare succesiva;
b.
contracte negociate, contracte de adeziune si contracte obligatorii;
c.
contracte constitutive sau translative de drepturi.
A
119. Cum se clasifica contractele dupa nominalizarea lor in legislatie:
a.
contracte de adeziune si contracte obligatorii;
b.
contracte numite si contracte nenumite;
c.
contracte consensuale si contracte solemne.
B
120. Cum se clasifica contractele dupa corelatia dintre ele:
a.
contracte numite si contracte nenumite;
b.
contracte negociate si contracte obligatorii;
c.
contracte principale si contracte accesorii.
C
121. Cum se clasifica contractele dupa modul in care se exprima vointa partilor:
a.
contracte consensuale si contracte solemne;
b.
contracte negociate si contracte obligatorii;
c.
contracte reale si contracte de adeziune.
B
122. Care sunt conditiile cerute pentru validitatea contractelor:
a.
capacitatea de a contracta;
b.
bunul sa se afle in circuitul civil;
c.
in toate cazurile, forma autentica.
A
123. Ce este capacitatea de a contracta:
a.
conditie pentru validitatea unei conventii;
b.
capacitatea de folosinta;
c.
capacitatea de exercitiu.
A
124. Care sunt incapacitatile generale in materia capacitatii de a contracta:
a.
situatia minorilor;
b.
interzisii judecatoresti;
c.
minorii care nu au implinit varsta de 16 ani.
B
125. Care sunt incapacitatile partiale sau speciale in materia capacitatii de a contracta:
a.
vanzarea intre soti;
b.
persoanele solvabile nu pot cumpara bunurile care se vand prin licitatie publica;
c.
tutorii nu pot cumpara bunuri cat timp socotelile definitive ale tutelei n-au fost date si primite.
A
126. Care sunt conditiile consimtamantului:
a.
sa fie exprimat;
b.
sa fie interiorizat;
c.
sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice.
C
127. Ce este oferta de a contracta (policitatiunea):
a.
este o propunere facuta unei anumite persoane sau publicului de a incheia un contract in anumite conditii;
b.
este o propunere facuta unei anumite persoane sau publicului de aincheia un contract in anumite conditii care trebuie sa fie facuta numai in forma scrisa;
c.
este o propunere facuta unei anumite persoane sau publicului de a incheia un contract in anumite conditii care trebuie sa fie numai expresa.
A
128. Care este forta obligatorie a ofertei:
a.
forta obligatorie a ofertei se analizeaza atat inainte cat si dupa incheierea contractului;
b.
forta obligatorie a ofertei de a contracta este reglementata in Codul civil;
c.
oferta devine caduca in situatia in care ofertantul devine incapabil sau moare mai inainte de acceptarea ofertei.
C
129. Care sunt conditiile cerute pentru acceptarea ofertei:
a.
sa fie pura si simpla;
b.
poate sa intervina si dupa ce oferta a fost revocata;
c.
in toate cazurile poate sa provina de la orice persoana interesata sa incheie contractul.
A
130. Care este momentul incheierii contractului:
a.
cel stabilit conform sistemului emisiunii (al declaratiunii);
b.
cel stabilit conform sistemului expedierii acceptarii;
c.
cel stabilit conform sistemului receptiei acceptarii de catre ofertant (sistemul primirii acceptarii).
C
131. Care este importanta determinarii momentului incheierii contractului:
a.
determina locul incheierii contractului;
b.
cand apare un conflict de legi in spatiu, in raport de acest moment se stabileste legea aplicabila;
c.
in cazul contractelor translative de proprietate avand ca obiect bunuri generic determinate, transmiterea dreptului de proprietate are loc in momentul incheierii contractului, iar riscul pieirii bunurilor se suporta de cumparator.
A
132. Care este locul incheierii contractului:
a.
se determina in acelasi mod, indiferent daca incheierea contractului s-a realizat intre prezenti, prin telefon sau prin corespondenta;
b.
daca incheierea contractului se realizeaza prin telefon, locul incheierii contractului este acela unde se afla acceptantul;
c.
daca incheierea contractului se realizeaza prin telefon, locul incheierii contractului este acela unde se afla ofertantul.
C
133. Care este importanta determinarii locului incheierii contractului:
a.
determina momentul incheierii contractului;
b.
in cadrul relatiilor de drept international privat, cand apare un conflict de legi in spatiu, locul incheierii contractului stabileste legea aplicabila;
c.
in cadrul relatiilor de drept international privat, cand apare un conflict de legi in timp, locul incheierii contractului stabileste legea aplicabila.
B
134. Care sunt principiile care guverneaza efectele contractului:
a.
pacta sunt servanda;
b.
simulatia;
c.
stipulatia pentru altul.
A
135. Ce inseamna interpretarea contractului:
a.
a determina intelesul exact al clauzelor unui contract, prin cercetarea manifestarii de vointa a partilor, in stransa corelatie cu vointa lor interna;
b.
a stabili regulile generale de interpretare a contractului;
c.
a stabili regulile speciale de interpretare a contractului.
A
136. Ce inseamna principiul obligativitatii contractului:
a.
contractul produce efecte numai fata de partile contractante;
b.
conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante;
c.
reprezinta modul de a defini obligativitatea contractului in raport cu tertii.
B
137. Care sunt exceptiile de la principiul obligativitatii contractului in raporturile dintre parti:
a.
stipulatia pentru altul;
b.
promisiunea faptei altuia;
c.
denuntarea unilaterala a contractului.
C
138. Ce este principiul relativitatii efectelor contractului:
a.
regula de drept conform careia conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante;
b.
reprezinta modul de a defini obligativitatea contractului in raport cu tertii;
c.
regula de drept conform careia contractul produce efecte numai fata de partile contractante.
C
139. Care sunt exceptii de la principiul relativitatii efectelor contractului:
a.
denuntarea unilaterala a contractului;
b.
promisiunea faptei altuia;
c.
stipulatia pentru altul.
C
140. Ce este promisiunea faptei altuia (promisiunea pentru altul):
a.
este un contract prin care debitorul se obliga fata de creditor sa determine o terta persoana sa-si asume un angajament juridic in folosul creditorului din contract;
b.
o exceptie de la principiul obligativitatii contractului;
c.
un contract prin care o parte dispune ca cealalta parte sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva in folosul unei terte persoane care nu participa la incheierea contractului.
A
141. Cum este definita stipulatia pentru altul:
a.
este un contract prin care debitorul se obliga fata de creditor sa determine o terta persoana sa-si asume un angajament juridic in folosul creditorului din contract;
b.
este un contract prin care o parte dispune ca cealalta parte sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva in folosul unei terte persoane care nu participa la incheierea contractului;
c.
posibilitatea recunoscuta de lege unor persoane straine de un contract de a actiona impotriva uneia din partile contractante, invocand contractul la a carui incheiere nu au participat.
B
142. Care sunt aplicatiile stipulatiei pentru altul:
a.
in materia rentei viagere;
b.
in materia actiunilor directe;
c.
in materia contractului de inchiriere fara termen.
A
143. Care sunt conditiile de valabilitate ale stipulatiei pentru altul:
a.
consimtamantul tertului beneficiar;
b.
persoana tertului beneficiar poate sa fie determinata si ulterior incheierii contractului;
c.
vointa de a stipula (animus stipulandi).
C
144. Care sunt efectele stipulatiei pentru altul:
a.
atat dreptul tertului beneficiar cat si exercitiul dreptului se nasc direct in puterea contractului dintre stipulant si promitent;
b.
in favoarea tertului se naste un drept, direct si nemijlocit, independent de manifestarea de vointa a tertului;
c.
stipulantul poate sa ceara executarea obligatiei, in favoarea sa, printr-o actiune personala.
B
145. Ce este actiunea directa prin invocarea contractului de catre tert:
a.
posibilitatea recunoscuta de lege unor persoane straine de un contract de a actiona impotriva uneia din partile contractante, invocand contractul la a carui incheiere nu au participat;
b.
este un contract prin care debitorul se obliga fata de creditor sa determine o terta persoana sa-si asume un angajament juridic in folosul creditorului din contract;
c.
este un contract prin care o parte dispune ca cealalta parte sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva in folosul unei terte persoane care nu participa la incheierea contractului.
A
146. Cum este definita simulatia:
a.
ca fiind o exceptie de la principiul obligativitatii contractului;
b.
ca fiind o exceptie de la principiul relativitatii contractului;
c.
ca fiind o exceptie de la principiul opozabilitatii contractului.
C
147. Care sunt conditiile simulatiei:
a.
contractul public sa se incheie intotdeauna in forma autentica;
b.
actul secret sa se incheie anterior sau concomitent cu actul public;
c.
actul secret sa se incheie anterior sau posterior actului public.
B
148. Care sunt formele simulatiei:
a.
promisiunea faptei altuia;
b.
contractul deghizat;
c.
stipulatia pentru altul.
B
149. Care sunt scopurile urmarite prin simulatie:
a.
scopul general si abstract este evitarea raportului donatiilor si reductiunii liberalitatilor excesive;
b.
scopul concret este acela al ascunderii de catre parti a cuprinsului ori a existentei acordului de vointa fata de terti;
c.
scopul general si abstract este acela al ascunderii de catre parti a cuprinsului ori a existentei acordului de vointa fata de terti.
C
150. Care sunt efectele simulatiei:
a.
actul secret are modifica un act public are putere atat intre partile contractante si succesorii lor universali, cat si fata de terti;
b.
inopozabilitatea fata de terti a situatiei juridice create prin actul secret;
c.
nulitatea actului secret.
B
151. Ce este actiunea in declararea simulatiei:
a.
actiunea civila prin care se urmareste constatarea caracterului simulat al contractului secret;
b.
actiunea civila prin care se urmareste constatarea caracterului simulat al contractului public;
c.
actiunea civila prin care se urmareste constatarea caracterului simulat al contractului public si existenta contractului secret care modifica, total sau partial, contractul public.
A
152. Care sunt efectele specifice ale contractelor sinalagmatice:
a.
riscul contractului;
b.
inopozabiltatea;
c.
nulitatea.
A
153. Care este notiunea exceptiei de neexecutare:
a.
o consecinta a neexecutarii contractului ca urmare a unei imposibilitati fortuite;
b.
o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic cu executare succesiva;
c.
un mijloc de aparare aflat la dispozitia uneia din partile contractului sinalagmatic, in cazul in care i se pretinde executarea obligatiei ce-i incumba, fara ca partea care pretinde aceasta executare sa-si execute propria obligatie.
C
154. Care sunt cazurile practice ale exceptiei de neexecutare:
a.
in materia contractului de schimb;
b.
in materia contractului de locatiune;
c.
in materia contractului de mandat.
A
155. Care este temeiul juridic al exceptiei de neexecutare a contractului:
a.
reciprocitatea obligatiilor nascute din contractul sinalagmatic;
b.
interdependenta obligatiilor nascute din contractul sinalagmatic;
c.
reciprocitatea si interdependenta obligatiilor nascute din contractul sinalagmatic.
C
156. Care sunt conditiile exceptiei de neexecutare:
a.
obligatiile reciproce ale partilor sa-si aiba temeiul in acelasi contract;
b.
debitorul sa fi fost pus in intarziere;
c.
partile sa fi convenit un termen de executare a uneia dintre obligatiile reciproce.
A
157. Ce este rezolutiunea contractului:
a.
o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic cu executare succesiva;
b.
o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic cu executare imediata;
c.
o consecinta a neexecutarii contractului ca urmare a unei imposibilitati fortuite.
B
158. Prin ce se deosebeste rezolutiunea contractului de nulitatea contractului:
a.
cauzele nulitatii sunt posterioare momentului incheierii contractului;
b.
cauza rezolutiunii este intotdeauna posterioara incheierii contractului;
c.
cauza rezolutiunii este concomitenta incheierii contractului.
B
159. Care este temeiul juridic al rezolutiunii contractului:
a.
reciprocitatea si interdependenta obligatiilor nascute din contractul sinalagmatic, imprejurarea ca fiecare dintre obligatiile reciproce este cauza juridica a celeilalte;
b.
efectul specific al unui contract sinalagmatic;
c.
nerespectarea unei conditii de validitate la momentul incheierii contractului.
A
160. Care sunt conditiile cerute pentru admiterea rezolutiunii judiciare:
a.
niciuna dintre parti sa nu-si fi executat obligatiile sale;
b.
neexecutarea sa fi fost imputabila partii care nu si-a indeplinit obligatia;
c.
debitorul obligatiei neexecutate sa nu fi fost pus in intarziere.
B
161. Ce sunt pactele comisorii:
a.
sunt clauze contractuale exprese prin care partile prevad rezolutiunea contractului pentru neexecutarea obligatiilor uneia din ele;
b.
se confunda cu conditia rezolutorie expresa;
c.
intentia partilor de a stipula un pact comisoriu poate sa rezulte implicit.
A
162. Care sunt efectele rezolutiunii contractului:
a.
fata de parti, rezolutiunea contractului are ca efect desfiintarea tuturor drepturilor consfintite in favoarea lor de catre dobanditorul bunului care a format obiectul contractului rezolvit;
b.
fata de terti, rezolutiunea contractului are ca efect desfiintarea tuturor drepturilor consfintite in favoarea lor de catre dobanditorul bunului care a format obiectul contractului rezolvit;
c.
fata de parti, rezolutiunea are ca efect desfiintarea contractului pentru viitor.
B
163. Ce este rezilierea contractului:
a.
este sanctiunea care se aplica in cazul neexecutarii culpabile a unui contract cu executare succesiva;
b.
este sanctiunea care are ca efect desfiintarea contractului sinalagmatic, pentru cauza de neexecutare, numai pentru trecut;
c.
este sanctiunea care are ca efect desfiintarea contractului sinalagmatic, pentru cauza de neexecutare, atat pentru trecut cat si pentru viitor.
A
164. Ce este riscul contractului:
a.
un efect specific al contractelor sinalagmatice;
b.
un efect al tuturor contractelor;
c.
o exceptie de la principiul obligativitatii contractului.
A
165. Care sunt aplicatiile regulii res perit debitori:
a.
in materie de mandat;
b.
in materia contractului de antrepriza;
c.
in materia contractului de schimb.
B
166. Cine suporta riscul in contractele sinalagmatice translative de proprietate:
a.
vanzator, in cazul unui bun cert, daca inainte de pieirea lucrului, vanzatorul fusese pus in intarziere intrucat nu-si executase la termenul prevazut obligatia de predare;
b.
vanzator, numai daca vanzarea s-a facut sub conditie rezolutorie;
c.
vanzator, daca vanzarea s-a facut sub conditie rezolutorie sau suspensiva.
A
167. Ce este raspunderea civila contractuala:
a.
un efect al oricarui contract;
b.
obligatia debitorului de a repara pecuniar prejudiciul cauzat creditorului sau prin neexecutarea, executarea necorespunzatoare ori cu intarziere a obligatiilor nascute dintr-un contract valabil incheiat;
c.
un efect specific al contractelor sinalagmatice.
B
168. Care sunt conditiile raspunderii civile contractuale:
a.
fapta ilicita care consta in neexecutarea obligatiilor contractuale asumate de creditor;
b.
existenta unui prejudiciu in patrimoniul debitorului;
c.
existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita a debitorului si prejudiciul creditorului.
C
169. Cum se clasifica despagubirile sau daunele - interese:
a.
despagubiri cominatorii;
b.
despagubiri compensatorii;
c.
despagubiri conventionale.
B
170. Care sunt modalitatile de evaluare a despagubirilor sau daunelor-interese:
a.
evaluarea legala;
b.
evaluarea stabilita prin intermediul executorului judecatoresc;
c.
evaluarea stabilita de un notar public.
A
171. Care sunt conventiile de modificare a raspunderii contractuale:
a.
de stabilire a raspunderii;
b.
exoneratoare de raspundere;
c.
nu sunt permise de lege conventii de modificare a raspunderii contractuale.
B
172. In ce cazuri se considera ca tacerea poate sa insemne acceptare a ofertei:
a.numai in cazurile expres prevazute de lege
b.in cazul ofertei fara termen;
c.daca partile au convenit, anterior, ca simpla tacere dupa primirea ofertei sa aiba valoare de acceptare.
C
173. Care sunt consecintele pe care le produce momentul incheierii contractului:
a.
in raport de acest moment, in toate contractele translative de proprietate se transmite dreptul de proprietate;
b.
in raport de acest moment se apreciaza posibilitatea de revocare, precum si caducitatea ofertei;
c.
in raport de acest moment cumparatorul suporta riscul pierii bunului, in toate cazurile.
B
174. Care sunt regulile speciale de interpretare a contractelor:
a.
prioritatea vointei reale a partilor;
b.
clauzele indoielnice nu se interpreteaza deoarece nu produc niciun efect;
c.
clauzele indoielnice se interpreteaza in sensul care reiese din natura contractului.
C
175. Care sunt exceptiile de la principiul obligativitatii contractului:
a.
prorogarea legala;
b.
stipulatia pentru altul;
c.
actiunile directe.
A
177. Ce este denuntarea unilaterala a contractului:
a.
exceptie de la principiul obligativitatii contractului;
b.
cauza de nulitate a contractului;
c.
exceptie de la principiul opozabilitatii fata de terti a contractului.
A
178. Ce este incetarea contractelor intuitu personae:
a.
exceptie de la principiul relativitatii efectelor contractului;
b.
cauza de rezolutiune a contractului;
c.
exceptie de la principiul obligativitatii contractului.
C
179. Ce este prorogarea legala:
a.
un caz de modificare a fortei obligatorii a contractului, independent de vointa partilor;
b.
o exceptie de la principiul opozabilitatii fata de terti a contractului;
c.
o exceptie de la principiul relativitatii efectelor contractului.
A
180. Care sunt trasaturile caracteristice ale promisiunii pentru fapta altuia:
a.
debitorul nu este obligat sa garanteze fata de terti executarea angajamentului de catre terta persoana;
b.
persoana tertului trebuie sa fie determinata sau determinabila;
c.
prin intermediul acestei constructii juridice se creeaza drepturi in favoarea altor persoane decat partile contractului.
A
181. Care sunt cazurile de actiuni directe reglementate de Codul civil:
a.in materia contractului de asigurare;
b.in materia contractului de mandat;
c.in materia rentei viagere.
B
182. Care sunt cazurile de aplicatii ale stipulatiei pentru altul:
a.
in materia donatiei cu sarcina in favoarea unui tert;
b.
in materia contractului de antrepriza;
c.
in materia contractului de mandat.
A
183. Ce presupune simulatia prin incheierea unui contract fictiv:
a.
prin contractul public se urmareste sa se ascunda natura juridica a contractului secret;
b.
prin contractul public sunt ignorate numai anumite elemente ale contractului secret;
c.
presupune o disimulare totala a realitatii, in sensul ca actul public este lipsit de orice continut juridic fiind anihilat de prevederile contrainscrisului.
C
184. Cand trebuie incheiat actul secret pentru a ne afla in prezenta simulatiei:
a.
anterior sau concomitent cu actul public;
b.
posterior actului public;
c.
atat anterior cat si posterior actului public.
A
185. Care sunt conditiile cerute pentru exercitarea actiunii in rezolutiune:
a.
sa existe o neexecutare a obligatiilor din contract, imputabila sau neimputabila debitorului;
b.
neexecutarea sa se datoreze unei cauze fortuite, independente de vointa debitorului;
c.
debitorul obligatiei neexecutate sa fi fost pus in intarziere.
C