Comparatie intre regimul precipitatiunilor la Casa Pestera si cel dela Sinaia

Pentru tara noastra, ploaia este desigur elementul climatologic cel mai important. Consideratiuni generale asupra regimului precipitatiunilor atmosferice in Romania au fost publicate in mai multe randuri, spre a fi folosite de cei interesati. Dat fiind insa faptul ca majoritatea statiunilor- si mai ales cele din vechiul Regat - fac parte din regiunea dealurilor si aceia de campie, concluziunile trase din aceste publicatiuni multumesc mai mult laturea agricola a preocuparilor generale.

Pentru deslegarea diferitelor probleme de actualitate privitoare la intrebuintarea rationala a fortelor hidraulice precum si acelea privitoare la pararea inundatiiilor, trebuesc studiate cantitatile de apa din partile superioare ale bazinurilor. Aceasta nu se poate face decat dispunand de un numar cat mai mare de statiuni de mare altitudine. In acest scop Institutul Meteorologic a facut apel catre toate prefecturile judetelor de munte, pentru ca sprijinit de acestea, sa poata realiza infiintarea acestor statiuni atat de importante. Deasemenea Institutul este dispus sa infiinteze statiuni pluviometrice in orice localitate muntoasa, obligand pe propunator sa faca regulat observatiile.

In Decembrie 1923, in urma propunerii d-lui Mihai Haret, presedintele asociatiei T.C. R., s'a infiintat in muntii Bucegi, la o altitudine de 1615 m, statiunea pluviometrica Casa Pestera. Cu inceputul lunei Iulie 1925 statiunea a fost transformata in statiune de ordinul al doilea.

O a doua statiune de mare altitudine a fost infiintata la Paltinis (Hohe Rine) in muntii Sibiului si la 1403 m dela nivelul Marei Negre.

Observatiunile dela aceste doua statiuni, avand o durata prea scurta nu pot fi intrebuintate pentru un studiu climatologic al acestor regiuni. Dat fiind faptul ca observatiunile pluviometrice dela Casei Pestera au o durata peste doi ani am gasit necesara o comparatie intre acestea si cele din aceias perioada, dela statiunea invecinata-si de altitudine mai mica - Sinaia. Dupa, cum se va vedea lucrul nu a fost inutil intrucat s'au tras concluzii destul de importante asupra variatiei regimului pluviometric cu altitudinea.

Casa Pestera, (Long. 25°27' E de Gr; Lat. 45°23 N; Alt. 1615 m dela nivelul Marei Negre) se afla pe valea Ialomitei - cam la 10 km dela isvoarele ei - pe versantul vestic al Bucegilor, la marginea de jos a padurei Cocora, dupa muntele cu acelasi nume. Nu departe de ea curge Valea Cocorei, ce vine din M. Cocora, trecand printr'o cheie lunga si taiata in conglomerat calcaros. Statiunea este instalata pe o terasa avand catre vest valea Ialomitei ce curge intre culmile Bucegilor si Leaotei, urmand directia dela N la S, in partea de N. a statiunei se disting varfurile Doamnele si Obarsia; spre NE. Babele si Costilele, spre E. culmea si padurea Cocora, spre S. culmea Laptici si Pestera Ialomitei, spre vest-pe celalalt mal al Ialomitei - se afla Culmea Batrana.

Sinaia, (Long. 25°31' E de Gr; Lat. 45°21' N; Alt. 860 m) se gaseste in valea ingusta a torentului Prahova. Acesta isvoraste cam la 18 kilometri de localitate si urmeaza directia N.-S., trecand sgomotos prin Sinaia, care se gaseste pe malul sau drept. Din cauza acestei vai la Sinaia sufla aproape exclusiv; vantul dela N. si cel dela S.

Partea dinspre NV. a orasului este adapostita de sirul muntilor Bucegi, printre cari se disting piscurile Piatra-Arsa, Jepi, Caraiman si Omul, a caror inaltime variaza intre 2100 si 2500 m. Dela poalele piscului Piatra Arsa, isi ia cursul paraul Peles, care curge spre SE, trecand prin apropierea manastirei unde se gaseste statiunea si se varsa in Prahova.

La S. se gaseste Furnica, Vanturisu si altii, din care isvorasc paraele Caseria, Valea Iancului, Zgarbura si Isvorul, toate urmand directiunea NV. spre SE.

La SE., Sinaia este umbrita de masivul Garbova aflata pe celalalt versant al Prahovei si compusa intre altii de Piscul Cainelui si Gagul, despartiti prin valea si paraul Gagul, care in cursul sau tine directiunea SE. spre NV.

In partea de est a orasului tot pe malul opus al Prahovei, se afla muntele Cumpatul, pe langa care curge serpuind dela E, ia V. apa Valea Rea.

Statiunea meteorologica din Sinaia functioneaza la Manastire inca din 1386.

Intrucat seria de observatiuni dela Casa Pestera este prea scurta pentru a se determina normalele acelei statiuni, in cele ce urmeaza, vom compara separat valorile inregistrate in anii 1924 si 1925 cu cele similare dela Sinaia.

Fig. I ne da variatia cantitatilor lunare de apa cazuta in cursul anului 1924. (Liniile pline ne dau variatiile dela Casa Pestera, liniile punctate pe cele dela Sinaia).

Se vede din aceasta figura ca exceptand luna Maiu, pretutindeni cantitatile cazute la Sinaia sunt mai mici ca cele dela Casa Pestera si urmeaza in general aceiasi variatie dela o luna la alta, prezentand maximum principal in Iunie, iar minimul in Decemvrie si Ianuarie,

Acelas mers fidel il urmeaza variatia cantitatilor din 1925 de la Sinaia fata de cele dela Casa Pestera (fig. 2).

Maximal principal vedem ca se mentine in Iunie, minimum fiind in Ianuarie.

In ceiace ce priveste marimea acestor cantitati, vedem ca in lunile Februarie si Martie, cele dela Sinaia depasesc pe cele de la Casa Pestera.

Fig II

Se stie ca in general cantitatile de apa ce cad la diferite inaltimi, cresc cu altitudinea. Aceste cresteri facandu-se in mod neregulat, gasim zone cu precipitatiuni maxime la anumite altitudini. In regiunile imediat superioare acestor zone, precipitatiunile descresc putin pentru ca apoi sa creasca din nou. In orice caz, pentru o diferenta mai mare de altitudine, vom avea totdeauna cantitati mai mari de apa in regiunea cea mai inalta.

Aceste reguli se verifica si aci, de oarece in majoritatea lunilor, cantitatile de apa dela Casa Pestera sunt mai mari ca cele dela Sinaia. Cele cateva cazuri in care lucrul se petrece invers, raman a fi verificate - cand vom poseda un material mai bogat de observatiuni - daca sunt cazuri exceptionale sau se vor generaliza.

Daca tinem seama de diferenta de altitudine si comparam cantitatile anuale, vedem ca in mijlociu in anii 1924 si 1925 cantitatea precipitatiunilor creste respectiv cu cate 40,4 si 38.6 mm pentru fiecare 100 m de altitudine, E de remarcat faptul, ca pe cand cantitatile anuale au variat destul de mult, cresterile mijlocii pentru suta de metrii au ramas cam aceleasi.

Fig III

Se vede din aceasta, ca exceptand lunile Iunie si Noemvrie 1925, in toate celelalte luni frequenta precipitatiunilor este mai mare la C. Pestera. Diferenta de frequenta este maxima iarna si minima toamna.

In ceiace priveste variatia frequentei lunare a precipitatiunilor la cele doua localitati, aceasta se poate urmari in fig. 3 pentru anul 1924 si in fig. 4 pentru anul 1925.

Se vede din aceste figuri ca in general aceste variatiuni prezinta acelas mers (fac exceptie Ianuarie si Decemvrie 1925). Maximul principal al acestui mers se mentine in luna Iunie a ambilor ani, minimul nu prezinta nici constanta si nu coincide la ambele localitati.

Fig IV

Se vede din aceasta ca la Casa Pestera - dupa cum e si natural - zapada incepe sa cada mult mai de vreme (inceputul toamnei) si se sfarseste mult mai tarziu (sfarsitul primaverei si chiar la inceputul verei) ca la Sinaia. In ceiace priveste frequenta lunara a zilelor cu zapada pretutindeni numarul acestor zile este mai mare la Casa Pestera.

Daca impartim cantitatea lunara a precipitatiunilor la numarul zilelor in care au cazut, capatam cantitatea mijlocie de apa intr'o zi cu precipitatiuni.

Se vede din aceasta tabela ca in general cantitatile mijlocii de apa cazuta intr'o zi cu precipitatiuni la Sinaia sunt mult apropiate de cele dela Casa Pestera, ba chiar le depasesc pe acestea (mai ales iarna si primavara). Faptul ca la Casa Pestera se receptioneaza cantitati lunare si anuale cu mult superioare celor dela Sinaia, se explica prin existenta unui mai mare numar de zile cu precipitatiuni.

Comparatia acestor rapoarte ne arata ca ploisitatea la cele doua statiuni prezinta in general acelas mers, fiind maxima in Iunie si minima in Ianuarie.

In cursul acestui articol s a putut vedea in general, relatiunile ce exista intre diferitele marimi cari caracterizeaza regimul pluviometric in cele doua statiuni din muntii Bucegi, statiuni ce prezinta o diferenta de altitudine de 755 m. Concluziile generale trase pentru fiecare marime in parte - data fiind scurta durata a observatiunilor folosite - au mai mult o valoare de probabilitate Ele ne dau totusi o ideie despre felul cum variaza regimul precipitatiunilor cu altitudinea.

Asupra acestei variatiuni atat de importanta si in general putin cunoscuta, vom reveni cu date mai precise, cand un bogat material de observatiuni ne va permite aceasta.