Atestat turism - sejur in fagaras

CAPITOLUL 1

1. ISTORIC

Prima atestare documentara a Fagarasului ca localitate dateaza din anul 1291. Cercetarile arheologice mai vechi si acelea desfasurate in ultimii ani, precum si descoperirile intimplatoare au evidentiat numeroase vestigii aflate, multe dintre ele, in muzeul din Fagaras. La Fagaras, Calbor, Felmer si la Halmeag au fost gasite numeroase fragmente ceramice neolitice. Epoca dacica este bine reprezentata in zona de asezarile cercetate la Cuciulata, Comana de Jos, Sinca Veche, Copacel, Arpasu de Sus si Breaza.

O importanta descoperire a fost facuta la Sercaia, pe locul numit Balus , fiind gasite aici resturile unui cuptor de redus minereul de fier, in "atelierul" respectiv aflandu se zgura de fier si o apreciabila cantitate de carbune de lemn. Au fost facute si descoperiri monetare importante, asa cum este aceea de la Breaza unde s a gasit un tezaur constand in 132 monede republicane romane de argint si o moneda dacica, iar de la Beclean sunt cunoscute alte 29 monede romane din sec.II I i.Hr. Din sapaturile efectuate pana acum a rezultat un valoros material arheologic, expus in cea mai mare parte in muzeul din Fagaras, material reprezentat de ceramica, unelte, arme, rasnite de piatra, podoabe e.t.c.

Singurele descoperiri de epoca romana din zona depresionara sunt doua monede gasite, una la Fagaras, si alta la Venetia de Jos. Toate aceste descoperiri arheologice sunt marturii indubitabile ale continuitatii daco romane.

La Breaza, pe locul vechii fortificatii dacice, peste care avea sa fie ridicata incepand cu sec. XIII cetatea feudal timpurie, a fost constatata arheologic o amenajare facuta in vederea apararii, databila in sec. IX X. Tezaurul de la Fagaras, ce se compunea din vreo 60 de monede bizantine, si acela de la Streza Cartisoara sunt databile din sec. al XII lea. Ultimul, constand din circa 60 bucati de argint, podoabe si monede, reprezenta o mare valoare intrinseca. Populatia romaneasca din tinutul Fagarasului era organizata intr un voievodat, o tara a romanilor (Terra Blachorum asa cum apare pentru prima data atestata documentar in actul din 1222 prin care se intareau privilegiilor cavalerilor teutoni asezati de regalitatea maghiara in Tara Barsei. O alta mentiune dateaza din anul 1223, fiind vorba de un document emis manastirea de la Carta. Impresionanta constructie ridicata aici adapostea un important corp calugaresc al carui principal rol era propagarea catolicismului in aceste parti. Documentele amintite mai sus dezvaluiesc si modalitatile prin care a avut loc instalarea autoritatii regale maghiare in zona. Astfel, in a doua jumatate a sec. al XII lea incep colonizarile de sasi in partile de la nord de Olt, iar pamanturile din estul si vestul Tarii Fagarasului aveau sa fie trecute sub autoritatea cavalerilor teutoni si, respectiv, a manastirii de la Carta. Documentul din 1291, prima atestare a Fagarasului, consemna ca magistrul Ugrinus a cerut regelui ca aceste mosii sa i revina. Atat din precizarile documentului insusi, cat si de pe urma descoperirilor arheologice, se poate sustinr cu siguranta ca existenta asezarii feudale de la Fagaras este anterioara datei de 1291. Afirmatia este sprijinita, pe langa tezaurul de monede bizantine din sec. al XII lea, de o importanta descoperire facuta in anii din urma de arheologii Maria si Nicolae Puscasu. In sapaturile efectuate cu ocazia lucrarilor de restaurare a monumentalului ansamblu arhitectural de aici au fost gasite, sub cetatea de piatra, resturile unei fortificatii de lemn si pamant, a carei cercetare in continuare ar aduce contributii insemnate la cunoasterea trecutului localitatii precum si a situatiei generale a Tarii Fagarasului in sec.XII XIII. Este tocmai epoca in care traditia populara din Tara Fagarasului si din Tara Romaneasca plaseaza pe acel voievod fagarasan care ar fi trecut muntii descalecand la Campulung. Acest voievod, Negru Voda sau Radu Negru, si ar fi avut resedinta la Fagaras, de unde s a retras in cetatea de la Breaza.Consemnari tarzii ale traditiei locale precizau ca cetatea lui Negru Voda de la Fagaras s ar fi aflat in partea vestica a orasului, in locul numit "La Cetate", si ca de aici a urmat retragerea la Breaza si apoi trecerea peste munti, la Campulung.

Problematica descalecatului Tarii Romanesti din partile Fagarasului a suscitat aprinse si indelungate discutii. O importanta deosebita pentru aceasta realitate care caracterizeaza istoria Tarii Fagarasului a avut o perioada in care tinutul a facut parte dinTara Romaneasca. Prima mentiune dateaza din 1368 si este cuprinsa in pecetea privilegiului comercial acordat Brasovului de catre Vladislav Vlaicu-"duce al Fagarasului

De la Mircea cel Batran se cunosc pomeniri documentare pentru satele Mandra (1400), Branistea Urasei si Vadul Sercaii (1390-1400), Scorei (1391), Vistea de Jos, Vistea de Sus si Arpasu de Jos. Vlad Dracul emite documente pentru satele Voivodeni, Lovistea Sasciorilor, Sambata de Sus (1437), Margineni (1437) si Voila (1441). Vladislav al II-lea un document in anul 1453, in care aminteste satele Dejani, Iasi, Hurez, Sasciori si Sebes. Un document al lui Radu cel Frumos din 1473 se refera la satele Rausor, Copacel, Voila, Ucea, Porumbacu de Jos, Sarata, Porumbacu de Sus, Sasciori.

Din a doua jumatate a sec. al XV lea, Tara Fagarasului este trecuta sub stapanirea regala.

De la inceputul sec. al XVI lea, se cunosc doua incercari de a readuce Fagarasul in stapanirea Tarii Romanesti. Dupa ce a fost o vreme in stapanirea unor mari feudali, tinutul trece in posesia voievozilor si a principilor Transilvaniei. Asezat in Fagaras in anul 1528, Stefan Mailat a avut aici principalul sprijin al luptei sale politice pentru tronul Transilvaniei si pentru scoaterea acesteia din cadrul regatului maghiar si transformarea ei in principat. In 1541, este asediat in cetatea Fagarasului si devine prizonierul turcilor, care l tin inchis pana in 1550, cand moare.

La cumpana dintre sec. al XVI lea si al XVII lea, avea sa se scrie o pagina de stralucire deosebita a istoriei Fagarasului, pagina legata de rolul important pe care cetatea si tinutul l au avut in planurile si actiunea politico militara a primului unificator al romanilor, Mihai Viteazul. Inca din 1598, in tratativele lui Mihai Viteazul cu imperialii, Domnul primei Uniri a inscris si Fagarasul intre cetatile pe care le a cerut in Transilvania. In toamna anului 1599, Mihai Viteazul a intrat in Transilvania, in drumul sau catre Selimbar, ocupand si cetatea tare a Fagarasului , in fruntea careia sunt pusi boieri de ai sai. In Fagaras, Mihai Viteazul a ridicat o biserica care insa, in martie 1617, era deja daramata. Domeniul feudal este trecut in stapanirea sotiei sale, Doamna Stanca, iar cetatea devine resedinta a familiei domnului si adapost al averii sale. In cetate sosisera 2000 de sabii si de pusti aduse de la Viena.Comisarii il banuiau pe Mircea de un gand ascuns trecerea in Moldova), inca din iarna anului 1600. Acest gand incepe sa se dezvaluie in lunile urmatoare prin actiunile militare si politice ale voievodului. La 11 aprilie, a fost trimisa la Fagaras cavaleria, sub paza a 24 de tunuri, iar cateva zile mai tarziu, toata artileria. In dimineata zilei de 24 aprilie, Mihai Viteazul a plecat din Alba Iulia spre Fagaras, unde ramane pana la 1 mai 1600 cand, in fruntea ostilor sale, porneste in campania moldava.La 26 aprilie ar fi urmat sa vina la Fagaras juzii si delegatiile oraselor transilvanene pentru a depune juramantul de credinta.Are loc o trecere in revista a trupelor sale.In aceste zile, Fagarasul apare drept cartierul general al ultimelor pregatiri dinainte de trecerea in Moldova. Peste putina vreme, Mihai Viteazul avea sa fie primul domn roman "Voievod si domn al Tarii Romanesti, al Ardealului si al Moldovei

In momentele grele pentru Mihai Viteazul, de la sfarsitul lui septembrie si inceputul lui octombrie 1600, voievodul cere printr-o scrisoare adresata lui Basta ca Fagarasul sa ramana resedinta familiei sale. Aici sa si aiba curtea, in libertate si nu in detentie, aratand ca mai ales la Fagaras nu vrea sa fie inchis

Familia sa a fost condusa la Gilau, unde apoi a fost arestata si a fost readusa la Fagaras, in februarie 1601. Aceeasi cetate, in care in urma cu un an Doamna Stanca intrase ca stapana, avea sa o primeasca acum ca prizoniera.

In Fagaras a functionat in sec. al XVI lea un atelier de turnat tunuri, mutat apoi la Alba Iulia. In timpul principelui Mihai Apafi a existat aici o monetarie in care s au emis, in anii 1673 1675, monede de aur de 100 de ducati cantarind 300 de grame, pe care se afla vechea stema a Fagarasului cu cei doi pesti pe un scut.

Fagarasul a cunoscut in 1525 si in 1760 pustiitoare incendii, iar la 1530 si 1717 a fost lovit de ciuma. Dupa ce a facut mult timp parte din Tara Romaneasca, Tara Fagarasului nu a incetat sa fie punte a legaturilor tarilor romane si un factor al unitatii romanilor de pe ambii versanti ai Carpatilor.

Din punct de vedere politic se impune sublinierea ca cetatea Fagarasului,

una din resedintele principilor, cel mai mult preferata de Mihail Apafi, a fost in sec. al XVII lea locul unde s au desfasurat importante evenimente pentru istoria

Transilvaniei si pentru legaturile acesteia cu celelalte doua tari romane.Aici au avut loc primiri ale soliilor Moldovei si ale Tarii Romanesti .In februarie 1674

sosea la Fagaras marele cronicar Miron Costin. In 1685, se incheie tratatul de alianta cu domnul Tarii Romanesti, Serban Cantacuzino (1678 1688). Catre

sfarsitul secolului, in istoria Transilvaniei avea sa se petreaca un fapt impor-

tant : trecerea ei sub stapanirea habsburgica. Dieta din 13 mai 1688, tinuta in cetatea Fagarasului, a hotarat, sub presiunea trupelor imperiale, ruperea relatiilor

de vasalitate fata de turci si trecerea Transilvaniei sub protectia austriaca.

Un alt capitol al legaturilor Tarii Fagarasului cu Tara Romaneasca este acela al stapanirii unor mosii de catre Constantin Brancoveanu (1688-1714) si de unii mari boieri munteni. O importanta aparte au avut o ctitoriile din Tara Fagarasului ale marelui domnitor, acesta inscriindu-se in actiunea sa larga si sustinuta de sprijinire a ortodoxiei. Mihai Viteazul a ridicat o biserica in Fagaras, repede daramata dupa moartea sa. Biserica Cuvioasa Paraschiva din Comana de Jos este dupa traditie ctitoria lui Matei Basarab. Constantin Brancoveanu a ridicat biserica Sf. Nicolae in 1697 1698, apoi manastirea de la Sambata de Sus si biserica "Poiana Marului In satul Recea, pe care l stapanea Stefan Cantacuzino, a fost ctitorita in 1709 o biserica de catre viitorul domn al Tarii Romanesti.

In sec. XVIII XIX ocupatiile de baza ale tinutului au continuat sa fie agricultura, cresterea animalelor si comertul. In timpul marii rascoale conduse de Horea, Closca si Crisan, agitatiile taranesti au cuprins si Tara Fagarasului. La sfarsitul anului 1784 se zvonea ca preotii din Fagaras si Tarnava strangeau bani pentru calatoria lui Horea la imparat.

In anii razboiului de independenta a Romaniei, Fagarasul avea sa inscrie la loc de frunte in cronica permanentelor cu Tara prin participarea masiva a voluntariilor si prin ample actiuni organizate pentru sprijinirea materiala a frontului.Proclamarea la 9 mai 1877 a independentei de stat a Romaniei a starnit un larg ecou in randurile romaniilor din Transilvania. O alta pagina stralucita a istoriei Fagarasului au inscris o miile de luptatori de aici de pe campurile de lupta ale primului razboi mondial. Aflati in Romania inainte de inceputul razboiului, dezertati din armata austro ungara si fugiti peste munte, multi s au inrolat ca voluntari in armata romana. Numerosi au fost voluntarii fagaraseni din regimentele organizate in randul prizonierilor din Rusia si Italia, precum si cei din armata americana, care si au adus jertfe de sange pe campurile de lupta ale anilor 1916 1918. La 1 decembrie 1918 avea sa se infaptuiasca statul national roman unitar.

Dupa inceperea celui de al doilea razboi mondial, o serie de actiuni au fost organizate pentru lupta impotriva dictaturii antonesciene si a ocupantilor hitleristi.

2.ASEZARE GEOGRAFICA

Fagarasul este situat in partea central-nordica a depresiunii delimitata deMuntii Fagarasului si ai Persanilor si de raul Olt care curge pe sub marginea sud-estica si sudica a Podisului Tarnavelor. Este asezat pe terasa, relativ joasa de pe malul stang al Oltului, taiata de vechea albie a paraului Belivoi care curge pe la vestul localitatii, devierea fiind efectuata in cadrul marilor amenajari prevazute de programul de aparare a orasului de inundatii. Teritoriul Fagarasului cuprinde si zona de pe malul drept al Oltului.

Avand o altitudine cuprinsa intre 424 si 441m, Fagarasul este strabatut est- vest de drumul national nr. 1 si se afla la o distanta de 66 km de Brasov si

76 km de Sibiu.

Calea ferata , ruta 200 Bucuresti - Brasov - Sibiu- Arad trece , est- vest pe la sudul localitatii, intre oras si marile platforme ale Intreprinderii de Utilaj Chimic si Combinatului Chimic. Statia C.F.R. Fagaras se afla la km 238,4.

Din oras pleaca spre nord , peste Podisul Hartibaciului o sosea asfaltata si alte doua spre sud, catre Sebes si Recea.

Cele mai apropiate localitati pe calea ferata si pe soseaua nationala sunt: satul Mandra la est si satul Beclean la vest.

La distante de 3-5 km pe partea sudica a soselei si caii ferate sunt imediat vecine Fagarasului satele Rausor , Ileni si Hurez, iar pe partea nordica la 4-10 km , satele Sona, Felmer, Soars si Calbor.

3.RELIEF

Depresiunea Fagarasului a fost asemanata cu un mare amfiteatru natural care se desfasoara in trei trepte sub impresionantul versant nordic al muntilor ,

supranumiti "Alpii Transilvaniei".

Prima din aceste trepte - cea mai inalta - este formata de sirul dealurilor submontane cu inaltimi de 650-950 m si de o varsta mai veche decat muntii dar si decat enormele depuneri ce alcatuiesc partea superioara a celei de a doua trepte- campia de acumulare piemontana. Imensele straturi de pietrisuri , cu intercalatii de luturi , din campia piemontana au fost depuse in timpul marilor schimbari climatice din cuaternar . Atunci au fost sculptate formele de relief tipice (circuri, vai in forma de "U", creste , muchii etc) care confera grandoarea

cunoscuta lantului nordic al masivului Fagarasului.

Cea de a doua treapta -cea mai larga - a amfiteatrului fagarasan, este brazdata de numerosi afluenti din stanga ai Oltului care au sapat vai largi in care depun o mare cantitate de pietrisuri , indeosebi in timpul viiturilor. Intre aceste vai, numite de localnici "sesuri",coboara spre nord "poduri" late- interfluviile.

A treia treapta a depresiunii - cea mai joasa - este lunca Oltului , care coboara de la cca 450 m altitudine absoluta la intrarea in depresiune , dupa defileul Racosului, pana la cca 390 m in amonte de Turnu Rosu. In lunca , unde Oltul este puternic meandrat , sunt evidente urmele schimbarilor de curs si fenomenele de inmlastinire. Marele rau , mereu impins spre nord de deasa retea de afluenti din stanga este insotit pe malul sudic de o terasa inalta de cca 20 m , terasa care , dupa concluziile cercetarilor arheologice de pana acum , a fost intens locuita in epocile vechi.

Cu o denivelare de peste 200 m , pe dreapta Oltului, se ridica povarnisul abrupt al marginii de sud a Podisului Tarnavelor (interfluviul Hartibaciu- Olt) care coboaraa est- vest de la cca 700 m pana la cca 600 m. Acest interfluviu este delimitat in largi sectoare de vaile raurilor Felmer, Cincsor si Somartin , afluenti din dreapta ai Oltului care au creat culoare strabatute de drumuri ce leaga intre ele satele insirate de-a lungul vailor respective.

4.CLIMA

Clima depresiunii este puternic influentata de prezenta muntilor, care impiedica trecerea maselor de aer rece spre sud, si patrunderea din sud a celor calde. Au loc puternice inversiuni de temperatura- mai ales iarna- cu frecvente geruri si ingheturi nocturne si cu mari oscilatii diurne si anuale. Temperatura medie anuala la Fagaras, in intervalul 1896 1955, a fost de 8,2 grade Celsius, cu media lunara cea mai scazuta de 4,6 grade Celsius pentru ianuarie si cea mai ridicata de 18,7 grade Celsius, in iulie, cu o amplitudine de 23,3 grade Celsius.

Maxima absoluta la Fagaras a fost de 38,9 grade Celsius, iar minima de 33,8 grade Celsius.

Specifici zonei sunt curentii de aer cald cu caracter de foehn, care, la sfarsitul iernii si inceputul primaveii, determina topirea brusca a zapezilor.Sunt numiti local vantul mare sau "mancatorul de zapada

Vanturile predominante in regiune sunt cele umede din vest. Precipitatiile inregistreaza valori cuprinse intre 600 si 800 mm anual. La Fagaras, cantitatea medie anuala in ultimele trei sferturi de veac a fost de 691 mm. Cea mai inalta valoare anuala a fost de 1166 mm in 1912, iar cea mai scazuta de 370,3 in 1945.

Maximele lunare au cele mai inalte valori pentru luna mai (223,2 mm in 1970), iunie 380,5 mm in 1948) si iulie(221,3 mm in 1926).

5.HIDROGRAFIE

Regimul hidrografic este caracterizat de o densa retea de ape de suprafata si de ape freatice, care au un nivel destul de ridicat, cu izvoare frecvente, avand o buna potabilitate. Doar in vestul si estul depresiunii apar izvoare cu ape mineralizate datorate cutelor diapire. Multimea afluentilor din stanga ai Oltului determina aproape dublarea debitului marelui rau pe cursul sau fagarasan.

Debitul maxim al acestor rauri de munte este constant pentru lunile aprilie iunie, atunci cand se topesc zapezile ramase pe creste. Daca in aceste perioade au loc si ploim abundente, se formeaza viituri cu mari aluvionari sau chiar schimbari de cursuri, inundandu se vaile acestor rauri precum si lunca Oltului.

Mari viituri au avut loc in sec. nostru la 1912, 1932, 1933, 1948, 1970 si 1975.

Pentru prevenirea efectelor distructive ale revarsarilor raurilor s au desfasurat in zona ample amenajari atat de a lungul Oltului cat si pe afluentii acestuia.

La Fagaras, in cadrul acestui vast program Oltul a fost indiguit pe ambele maluri, iar paraului Berivoi i s a sapat o alta albie, indiguita si ea, la marginea vestica a orasului, asigurandu se protectia unor unitati industriale, a unor cartiere ale localitatii si a terenurilir agricole care au avut mult de suferit de pe urma ultimelor inundatii.

6.SOLURI

Solurile in zona sunt in general cele de padure, podzolice, avand o fertilitate redusa . Mai fertile sunt cele din lunca Oltului . Prezenta precumpanitoare a solurilor de padure este unul dintre indiciile existentei , odinioara , a unor intinse paduri care acopereau depresiunea fagarasana. Toponimia, in care abunda numele de locuri legate de existenta in trecut a padurilor este si ea graitoare pentru aceasta realitate geografica caracteristica intregului tinut in vremuri mai mult sau mai putin indepartate. Astfel de toponimice sunt:"dumbrava", "faget",

"teis", "bunget", "crang", "Bucium", Breaza", poate chiar si" Fagaras".Alte toponimice in legatura cu padurea, ca: "laz", "seciusecatura", "jariste" , "Pojorta",

indica actiunea umana de defrisare facuta in vederea sporirii intinderii pamantului arabil si pentru pasunat.

Astazi in depresiune se mai pastreaza doar cateva palcuri de padure de fag sau de stejar, asa cum este acela care adaposteste cunoscuta "Poiana a Narciselor" de la Vad- Toderita; in afara acestora doar in vaile raurilor care vin din munte si in lunca Oltului mai pot fi intalnite complexele fito- faunistice- spontane specifice respectivelor forme de relief.

7.VEGETATIA SI FAUNA

Vegetatia de lunca este caracterizata de prezenta plantelor hidrofile lemnoase -salcia , arinul- si a celor ierboase . In raurile care strabat depresiunea cele mai des intalnite specii de pesti sunt pastravul , cleanul ,mreana. Oltul, pe sectorul fagarasan , nu mai prezinta interes pentru pescari , oferind, in schimb, vanatorilor posibilitatea de a-si incerca sansa la rate salbatice , marea atractie ramanand insa pescuitul si vanatoarea de munte, acolo unde pastravul, cerbul , capra neagra , rasul , ursul, cocosul de munte sunt in masura sa ofere satisfactii

din cele mai rare pasionatilor unditei sau armei de vinatoare.

8.POPULATIA

Cateva date ale evolutiei demografice de la cei cca 1500-2000 locuitori in sec. XVII, Fagarasul ajunge la 4816 locuitori in 1869, la 5307 in 1881, 6579 in 1910 si 7841 in 1930. Dupa 3 august 1944, orasul inregistreaza o adevarata explozie demografica. Fata de anul 1949 (9296 locuitori), in anul 1979 (peste 38000), populatia orasului a crescut mai mult de patru ori.

CAPITOLUL 2

1. OBIECTIVE TURISTICE

CETATEA COMANEI

Recentele sapaturi arheologice au evidentiat o serie de date despre constructia acestei fortificatii datate in sec.XIII XIV. Zidul de piatra cu mortar al incintei cetatii, pastrat pe o lungime de cca 60 de metri, avand o grosime de 1,20 1,50 m, a fost ridicat direct pe stanca amenajata in prealabil de constructori. Acest zid a fost plasat in functie de configuratia naturala a locului, asigurand defensiv cetatea dinspre directiile mai usor accesibile. Cetatea a fost ridicata de comunitatea romaneasca de pe valea Comanei.

CETATEA DE LA BREAZA

Un alt obiectiv atragator, atat pentru importanta sa istorica, cat si pentru splendidul cadru natural in care se gaseste, il reprezinta ruinele fortificatiei feudale de la Breaza.

Cetatea a fost cercetata de arheologul sibian Thomas Nagler , in urma sapaturilor inteprinse fiind realizata precizarea etapelor istorice de locuire pe acest promontoriu si la poalele lui. Astfel au putut fi constatate arheologic

Existenta unei fortificatii si a unei asezari Dacice, a unei amenajari in vederea apararii databila in sec. IX-X. Cetatea era prevazuta dinspre nord si sud cu santuri cu val succesive.

Zidul de incinta avand o grosime de 1,5 metri adapostea constructii de piatra si lemn folosite de pe la sfarsitul sec. XIII pana in sec.XV.

Odata cu restaurarea acestei fortificatii se va crea aici un punct de mare atractie turistica situat pe drumul care duce spre cabana Urlea.

CTITORIILE BRINCOVENESTI DE LA SAMBATA DE SUS

Din Sambata de Jos unde turistul poate beneficia de serviciile oferite de 'Hanul brincovenesc si admira unele din splendele exemplare cabaline care au facut si fac faima hergheliei de aici sau castelul Brukenthal construit in sec. XVIII drumul il poarta spre munte in satul care este atat de mult legat de amintire lui Constantin Brincoveanu.

In Sambata de Sus dupa vizitarea bisericii ridicata la 1784 de Nicolae si Manolache Brincoveanu turistul este atras de locul aflat intr-un admirabil cadru natural unde se inalta odinioara castelul construit aici de Constantin Brincoveanu.

Parasind Sambata de Sus, dupa 9 Km parcursi spre sud pe drum asfaltat se ajunge la poalele muntilor unde intalnim unul dintre cele mai inaltatoare locuri de popas.

Gasim aici, izvoarele unor cu totul deosebite surse de incintare pentru inima si minte, aici unde grandorii peisajului montan ii raspunde delicata silueta a ctitoriei brincovenesti, numai veche de trei sute de ani dar atat de incarcata de istorie.

Din vechiul ansamblu manastiresc, constructia caruia era terminata in anii 1700-1701, nu a mai ramas decat biserica manastirii si turnul-clopotnita.

Manastirea a fost distrusa in anul 1785 de autoritatile austriece. restaurarea ei a fost terminata in anul 1946 si a fost realizata de mitropolitul Nicolae Balan, ingropat aici.

Manastirea pastreaza o foarte bogata si valoroasa colectie de pictura pe sticla, mestesug artistic perpetuat astazi de Timotei Tohaneanu, ale carui lucrarii, expuse in multe tarii ale lumii, sau bucurat de aprecieri din cele mai elogioase.

Alaturi de manastire este situat Complexul turistic Sambata, dotat cu restaurant-braserie si capacitate sporita de cazare a turistilor pentru care aceasta adevarata statiune poate fi folosita ca baza pentru efectuarea unor excursii spre cabana Valea Sambetei, de unde poate fi incercata atingerea crestei Muntilor Fagarasului.

CASTRUL ROMAN DE LA FELDIOARA

Din soseaua nationala intre satele Vistea de Jos si Ucea de Jos, la Km 257,3 porneste un drum care, trecand Oltul, duce in satul Feldioara.

La cateva sute de metri dupa trecerea Oltului se poate ajunge usor la llocul unde in sec. II-III se afla unul din castrele de pe linia Oltului.

Sapaturile arheologice inteprinse aici au dus la descoperirea unui valoros material (ceramica, unelte arme, podoabe si monede) expus in muzeele din Fagaras si Brasov. Caramizile stampilate gasite aici atesta prezenta unitatii romane de pedestrasi Cohors Numidarum Antoniniana care impreuna cu celelate unitatii cantonate in castrele de la Cingsor si Hogiz asigurau aceasta parte a granitei provinciei romane Dacia.

Prin maniera in care sau marcat la suprafata locurile unde sectiunile arheologice au intersectat zidurile castrului, vizitatorul poate reconstitui ceea ce a mai ramas din fortificatia de odinioara.

POIANA NARCISELOR

Sub acest intins nume este cunoscut valorosul monument al naturii, intins pe aproape de 400 de hectare, constituit de padurea de stejari seculari, aflata intre satele Vad si Toderita, ramasita a vegetatiei care acoperea altadata intreaga zona. In poienele acestei paduri infloresc in luna mai minunatele narcise.

Aproape 100 de hectare din aceasta padure se afla sub protectia regimului de rezervatie floristica. De cativa ani este oprita vizitarea acestui monument al naturii, asigurandu se astfel refacerea patrimoniului floristic care a avut mult de suferit de pe urma turistilor pentru care ghilimelele ce incadreaza cuvantul reprezinta o dojana mult prea usoara.

TRANSFAGARASANUL

Urcand pantele drumului transfagarasan, ajungem la Balea Cascada (1234 m) si apoi la Balea Lac (2027), puncte intre care functioneaza o instalatie de telecabina. Modernul hotel de la Balea Cascada asigura conditii din cele mai bune pentru cazarea si masa turistilor.

Un alt popas este Balea Lac, unde beneficiind de serviciile cabanei amplasata intr un mod atat de deosebit, astfel incat se pot face excursii de scurta durata care vor dezvalui asprele frumuseti ale reliefului glaciar in ceea ce are el mai deosebit.

Atingand cca 2060 m altitudine, la tunelul Balea, transfagarasanul ofera turistului, la Balea Cascada, apoi pe valea Balii, in sus pana la golul alpin, pe salbatica vale a Caprei si pana la Vidraru, privelistile exceptionale care fac de neuitat un asemenea drum.

CETATEA FAGARASULUI (sec. XV-XVII)

Cetatea Fagarasului este cel mai impunator monument al tinutului si unul din cele mai mari si mai bine pastrate din tara. Pana la inceperea lucrarilor de restaurare, erau socotite, ca date ale inceputului constructiei de piatra, anii 1290, 1300 sau 1310. Prin dublarea laturilor fortificatiei se ajunge la transformarea acesteia in castel, care avea sa fie la randul lui aparat de ziduri exterioare si de santul cu apa. Acest proces a fost definitivat in prima jumatate a sec. al XVI lea, in timpul cand aici a stapanit Stefan Mailat (1528-1541).

Putin mai departe curge raul Olt, care iesind din Carpati trimite printr-un canal o parte din apele sale cetatii si scalda orasul cu acelasi nume de Fagaras din preajma acestuia.

In cetate, Balthazar Bathory,fratele cardinalului pe cand era stapan, incepuse o mareata cladire in stil Italian pentru locuinta sa. Si a facut in mijloc o sala mare pe care a impodobit-o cu picturi. Acestea sunt principalele stiri documentare care permit conturarea unei imagini a felului in care arata cetatea Fagarasului in vremea in care a poposit aici marele domnitor Mihai Viteazul si familia sa.

In prima jumatate a sec. al XVII lea avea sa se contureze definitiv ansamblul arhitectural de la Fagaras.

Pe la 1617 se ridica ultimele doua nivele ale turnului de sud-vest al castelului pentru ca apoi sa fie ridicate bastioanele din colturile fortificatiei exterioare.

Aceste bastioane erau prevazute cu piese de artilerie si rampe din grinzi de stejar pentru urcarea tunurilor.

Santul cu apa a fost largit devenind un lac inconjurator. Cetatea era inconjurata de santul cu apa, care avea si izvoare proprii, dar si alte posibilitati de alimentare. Pe marginea exterioara santul avea un zid de piatra .

La 1676 se mentiona ca acest zid trebuia reparat, iar lacul necesita si el sa fie curatat. Intrarea in cetate se facea pe un pod lung care avea o poarta exterioara din stejar la capatul lui si o alta la mijloc. Zidul fortificatiei exterioare pe latura de nord era dublu, spatiul dintre ziduri era umplut cu pamant.

CASTELUL

Intrarea in castel era prevazuta cu o poarta ridicatoare din lemn cu benzi si o axa de fier. Sus era boltita, iar jos podita cu stejar. Din bolta intrarii se patrundea spre stanga, in casa temnicerului, de unde se ajungea in cele trei temnite.Pe aripa de nord a castelului, la parter se insirau est-vest 'Casa Samesului' , a 'provizorului' si a 'economului'. Pe latura de vest se insirau: 'casa cameristilor' 'pivnita capitanului' si 'casa cu oteturi'.

Pe latura de sud , in pivnita de sub 'Turnul Rosu' , in 'pivnita mare' si in aceea de sub 'turnul Thomory' erau depozitate cateva mii de vedre de vin .

Incaperile din latura de vest a castelului de la bolta intrarii catre pivnita mare erau folosite pentru depozitarea pieilor de vanat, de porc, piei si talpa pentru cizme si altfel de incaltaminte.

Din punct de vedere militar, cetatea era bine inzestrata cu armament si munitii.

Cetatea si domeniul aveau un aparat militar si unul administrativ, in fruntea carora erau capitanul si vicecapitanul. Aveau atributii militare parcalabul, tunarii, pisatorul de pulbere, temnicerul. In fruntea personalului economico-administrativ era provizorul, caruia ii erau subordonatii samesul, chelarul, otetarul, gradinarul, maierul, vamesul si crasmarul.

CTITORIA LUI CONSTANTIN BRINCOVEANU-BISERICA SF. NICOLAE.

Monumentul de arhitectura, ctitorit de Constantin Brincoveanu este cel mai vechi dintre edificiile de cult ramase in picioare in oras. Ridicata de marele domnitor biserica a fost construita intre 17 iunie 1697 si 30 septembrie 1698.

Biserica a devenit obiectul unor aprige dispute, la nu mai mult de un sfert de veac de la constructia ei, fiind rapita romanilor ortodoxii si transformata in biserica episcopala greco-catolica .

Biserica are un plan dreptunghiular alungit, cu pridvor, pronaos si naos incheiat cu o absida semicirculara in interior si poligonala in exterior. Modelul acestei biserici este capela palatului brincovenesc de la Mogosoaia, ridicata in 1688. La randul ei, biserica din Fagaras a fost modelul dupa care mesterii locali sau inspirat in ridicarea multor monumente din satele fagarasene. Biserica a fost sursa de inspiratie pentru constructorii a mai mult de 20 de monumente din zona.

Usa, splendid sculptata, are deasupra pisania in mijlocul careia se afla stema Tarii Romanesti.

BISERICA SFANTA TREIME

In anul 1732 pe un teren daruit de Gheorghe Corodi, incepe constructia bisericii si a scolii de pe langa aceasta. Biserica a fost terminata in 1783, iar turnul acesteia in 1791.

Cu ocazia reparari acoperisului in 1896, sau gasit in globul de sub cruce documentele zidirii bisericii, din care rezulta ca mesterul zidar din anii 1782-1783 a fost Iohann Muller, iar al turnului Jupan Martin din Brasov . Biserica este pastratoarea unor valori artistice intre care amintim doua icoane pictate in ulei in 1725 de Erei Bucur.

Existenta bisericii a fost foarte mult legata de negustorii romani din Fagaras care au sustinut-o cu fonduri si de numele unor intelectuali, autori ai initiativelor ce urmareau ridicarea culturala a poporului, asa cum a fost aceea privitoare la scoala ce functiona pe langa biserica.

BISERICA ROMANO-CATOLICA SI MANASTIREA FRANCISCANILOR

Inca din sec. al XV-lea a existat in Fagaras o manastire cu biserica romano-catolica.

In anul 1737, a fost terminata constructia bisericii si a manastirii. In incendiu din 31 mai 1760, cand a ars intreg orasul, a fost distrus si acoperisul acestei biserici.

In anul urmator biserica a fost refacuta in stil rococo. In biserica se afla o orga marca Anstel, cu doua manuale si 18 registre. Construita in acelasi stil, manastirea are catre curtea interioara coridoare cu arcade la parter si etaj. Aici se afla doua ceasuri de soare care indica orele de la 8-15.

Aceasta biserica este trecuta in lista monumentelor de arhitectura.

2.UNITATI DE CAZARE

HOTEL CETATEA'

Total camere-150

Categorie-***

Servicii oferite restaurant, club de noapte, bar, agentie schimb valutar, parcare, room-service, telefon in camera, televizor, piscina, sauna, casino.

HOTEL 'PROGRESU'

Total camere-100

Categorie-**

Servicii oferite restaurant, club de noapte, bar, agentie schimb valutar, parcare, room-service.

CAPITOLUL 3

PROGRAMUL EXCURSIEI

Sejurul turistic in zona Fagarasului va avea loc in perioada 20-25 august.

Acest sejur este adresat tuturor categoriilor de persoane.

Grupul va fi format din 45 persoane iar transportul se va face cu autocarul.

ZIUA 1

Intilnire in fata Operei Romane

Plecare

Sosire in Fagaras

Cazare la hotel 'PROGRESU'

Dejun la restaurantul hotelului

Se viziteaza:

Muzeul Tarii Fagarasului

Casa municipala de cultura

Cina la restaurantul hotelului

ZIUA 2

Mic dejun

Se viziteaza:

Cetatea Fagarasului

Castelul

Dejun

Se viziteaza:

Biserica Sfanta Treime

Biserica Evanghelica

Cina

ZIUA 3

Mic dejun

Se viziteaza:

Transfagarasanul: Balea Lac, Balea Cascada

Dejun

Se viziteaza:

Castrul roman de la Feldioara

Cetatea de la Breaza

Cina

ZIUA 4

Mic dejun

Se viziteaza:

Statiunea balneoclimaterica Rodbav

Cetatea Comanei

Dejun

Program liber

Cina

ZIUA 5

Mic dejun

Se viziteaza:

Statiunea balneara Persani

Poiana Narciselor

Dejun

Se pleaca spre Bucuresti

CAPITOLUL 4

ANALIZA DE PRET

Nr. turisti.........45

Perioada..........20 august-25 august

Cazare...........170.0004 680.000 lei

Masa...........120.0004 480.000 lei

Transport..........470 km(dus-intors)20.000 9.400.000 lei

9.400.00045 210.000

Cheltuieli ghid........680.000+480.000 1.160.000 lei

1.160.00045=26.000 lei

Cheltuieli sofer........26.000 lei

TOTAL 1.........680.000+480.000+210.000+26.000+26.000

=1.422.000 lei

Comision 10%........ lei

T.V.A.19%......... lei

Asigurari 5%......... lei

TOTAL 2........ lei

PRET FINAL 1.662.318 lei

CAPITOLUL 5

STUDIUL DE PIATA

OBIECTIVE

a)     Determinarea preferintelor turistilor romani cu privire la destinatia Fagarasi

b)     Evidentierea motivelor pentru care produsul va fi sau nu vandut

c)     Testarea preferintelor turistilor cu privire la gama serviciilor oferite

d)     Evidentierea sanselor reale de promovare a produsului turistic

ESANTIONUL

n - esantionul

t - coeficientul de probabilitate cu care sunt garantate rezultatele

p - proportia componentelor din esantion care prezinta caracteristica cautata

Δw - eroarea limita acceptata

persoane

1.     a) 300 - 30%

b) 700 - 70% majoritatea de 70% isi petrece vacanta in alta localitate

2. a) 300 - 30%

b) 600 - 60% majoritatea de 60% practica turismul neorganizat

c) 100 - 10%

3. a) 500 - 50% majoritatea de 50% prefera sejurul

b) 100 - 10%

c)         50 - 5%

d)         350 - 35%

4. a) 700 - 70% majoritatea de 70% sunt interesati de un sejur in Fagaras

b)         300 - 30%

Datele se analizeaza cu scalele: diferentiala semantica si scara lui Likert

5. DIFERENTIALA SEMANTICA

SCALA LUI LIKERT

6.a) 400 - 40%

b) 500 - 50% majoritatea de 50% a fost determinata sa aleaga acest produs datorita programului

c) 100 - 10%

7.a) 400 - 40% majoritatea de 40% prefera ca mijloc de transport autocaru

b) 300 - 30%

c) 300 - 30%

8 a) 100 - 10%

b) 700 - 70% majoritatea de 70% prefera sa se czeze la hotel

c)200 - 20%

9a) 600 - 60% majoritatea de 60% doreste ca sejurul sa fie organizat de o agensie de turism

b) 400 - 40%

10.DIFERENTIALA SEMANTICA

SCALA LUI LIKERT

11.

IPOTEZA NULA

r-1)(k-1) (2-1)(3-1)=>x²_t=5,999=>x²_c 109,199

x²_c>x²_t=> nu se admite ipoteza nula, deci preferintele sunt influentate de

ocupatie.

(c)=

=> preferintele depind de variabila ocupatie in proportie de 31

12.

IPOTEZA NULA

r-1)(k-1) (2-1)(4-1)=>x²_t=7.815=>x²_c 116.015

x²_c>x²_t=> nu se admite ipoteza nula, deci preferintele sunt influentate de

varsta

(c)=

=> preferintele depind de variabila varsta in proportie de 32

13.

IPOTEZA NULA

r-1)(k-1) (2-1)(2-1)=1>x²_t=3.841=>x²_c 24,671

x²_c>x²_t=> nu se admite ipoteza nula, deci preferintele sunt influentate de

sex

(c)=

=> preferintele depind de variabila varsta in proportie de 10

14.

IPOTEZA NULA

r-1)(k-1) (2-1)(2-1)=1>x²_t=5,999=>x²_c 76,229

x²_c>x²_t=> nu se admite ipoteza nula, deci preferintele sunt influentate de

mediul de provenienta

(c)=

=> preferintele depind de variabila mediul de provenienta in proportie de 20

ANEXA

CHESTIONAR

1. Va petreceti vacanta in

a)     localitatea de resedinta

b)     alta localitate

2. Ce forma de turism practicati

a)     organizat

b)     neorganizat

c)     semiorganizat

3. Ce anume v ar interesa ?

a)     sejur

b)     circuit

c)     agroturism

d)     balnear

4. V-ar interesa un sejur in Fagaras

a)     da

b)     nu

5. Care este parerea dvs. despre pretul acestui sejur ?

a)     foarte favorabila

b)     favorabila

c)     indiferenta

d)     nefavorabila

e)     foarte nefavorabila

6. Ce v-a determinat sa alegeti acest produs ?

a)     calitatea ofertei

b)     programul

c)     zona

7. Ce mijloc de transport v-ar interesa ?

a)     autocar

b)     tren

c)     masina proprie

8. Unde preferati sa va cazati

a)     cabana

b)     hotel

c)     pensiune agroturistica

9. Ati vrea ca sejurul sa va fie organizat de o agentie de turism

a)     da

b)     nu

10. Cum vi se pare programul turistic ?

a)     foarte favorabil

b)     favorabil

c)     indifferent

d)     nefavorabil

e)     foarte nefavorabil

11. Care este ocupatia dvs. ?

a)     elev/student

b)     persoana cu studii medii

c)     persoana cu studii superioare

12. Care este varsta dvs.

a)     sub 18 ani

b)     18-30 ani

c)     31-45 ani

d)     46-60 ani

13. Sexul :

a)     masculin

b)     feminin

14. Mediul din care proveniti

a)     urban

b)     rural

CUPRINS

CAP. I :

1. ISTORIC

2.   ASEZARE GEOGRAFICA

3.   RELIEF

4.   CLIMA

5.   HIDROGRAFIE

6.   SOLURI

7.   VEGETATIE SI FAUNA

8.   POPULATIE

CAP. II:

1.   OBIECTIVE TURISTICE

2.   UNITATI DE CAZARE

CAP. III:

1.   PROGRAMUL EXCURSIEI

CAP.IV:

1. ANALIZA DE PRET

CAP.V:

1. STUDIU DE PIATA

ANEXA:

1. CHESTIONAR

2. HARTI