|
|
|
Aparitiile la evenimentele sahiste si studiul sahului sunt cele mai importante, dar nu singurele obligatii ale unui mare maestru sovietic. Una dintre preocuparile sale majore si in acelasi timp indatorire publica este sa popularizeze arta sahului, sa-si transmita cunostintele generatiei mai tine-re, sa ridice pe aceia care vor veni sa-i ia locul. Aceasta este traditia nobi-la a sahului sovietic, respectata de toti reprezentantii sai de frunte.
Mihail Botvinnik accepta in scoala sa intre 20 si 25 de tineri juca-tori care erau incununati cu succes in turneele clubului "Turnul alb" si ale Palatelor pionierilor si care aveau rezultate foarte bune la scolile obisnui-te.
Sahul este invatat mai cu seama prin corespondenta. Astfel, elevilor li se dadeau teme, iar raspunsurile pe care urmau sa le trimita trebuiau sa fie atat detaliate, cat si bine argumentate. De doua sau trei ori pe an, ei se intalneau pentru o sesiune de studiu de doua saptamani. La aceste sesiuni, erau analizate partidele, iar raspunsurile la temele pentru acasa erau eva-luate; copiii relatau despre competitiile la care participasera. Toate chel-tuielile cu organizarea erau acoperite de asociatii si organizatii sportive. In urma cu treizeci si cinci de ani, Garri Kasparov venea la astfel de sesi-uni insotit de mama sa.
Scoala lui Botvinnik nu era insa singura miscare sahista sovietica. Existau cateva scoli care functionau cu succes dupa aceleasi principii: scoala lui Tigran Petrosian, cea a lui Vasili Smislov, scoala lui Lev Polu-gaevski, cea a lui Efim Gheller si scoala lui Evgheni Svesnikov. Este greu de estimat pe deplin importanta lor in afirmarea tinerelor talente.
In afara de lectiile pur sahiste, aceste scoli dadeau lectii de conduita etica in competitii si ii invatau pe copii curajul si perseverenta in bataliile sahiste. Elementele obligatorii ale sesiunilor de studiu erau antrenamentul fizic al copiilor, consultatiile cu specialistii in pedagogie si psihologie. Puteti sa va faceti o idee despre cum erau conduse lectiile la asemenea sesiuni citind urmatorul extras dintr-un articol al maestrului de sah Victor Kenkin, publicat in mass-media sahista in urma cu aproape 30 de ani: "Garri Kasparov, un candidat la titlul de maestru din Baku, in varsta de 13 ani, isi prezinta partida descarcand variante asupra auditorilor. Eruditia sa si cunostintele sale vaste sunt uimitoare, luand in considerare varsta. Insa cand afirma ca «a vazut totul in timpul partidei» da impresia ca blu-feaza." «Nu te agita asa, Garri, lasa-ma sa gandesc.», il opreste Bot-vinnik, «Tu poti calcula variantele atat de repede, pe cand eu, vai, nu pot.» Garri, foarte surprins, se opreste din sporovaiala si-i arunca o pri-vire scrutatoare.
Incepe o analiza si Botvinnik gaseste o greseala in jocul baiatului. «De ce ai jucat astfel?» «Pai, aceasta mutare s-a mai intalnit si negrul a avut o pozitie buna!»
In acel moment, Garri continua insiruirea partidei. Memoria lui este excelenta. «Ei bine, ce daca s-a mai intalnit?», remarca Botvinnik. «Tre-buie sa-ti folosesti propriul creier, sa te indoiesti de orice, sa cauti adeva-rul. Aici, vezi tu, mutarea, desi bine cunoscuta, s-a intamplat sa fie rea. Analizeaza numai aceasta pozitie si trimite-mi analiza in scris.»
Mama lui Garri noteaza imediat tema in josul agendei sale."
As dori sa adaug ca Botvinnik considera adnotarea propriilor parti-de si analizele autocritice ale tuturor evenimentelor din timpul acestora ca indispensabile pentru perfectionarea in sah. Toti aceia care studiau la scoala lui Botvinnik trebuiau sa satisfaca aceasta cerinta.
"Studiul la scoala lui Botvinnik era extrem de folositor. Il consider ca fiind primul meu mentor in sah.", spune Kasparov. "Imi amintesc ce ne-a spus odata: «Va veni timpul cand nu veti mai fi pentru multa vreme pionieri. Este posibil ca multi dintre voi sa inceteze sa se consacre unui asemenea interes pentru sah - optiunea voastra asupra profesiilor este im-portanta. Insa acei dintre voi care hotarasc sa-si dedice viata sahului, pot si trebuie sa devina mari maestri."
"Cat de timpuriu ati facut alegerea sa va devotati sahului?", l-a in-trebat odata un ziarist pe Kasparov. Raspunsul sau a fost:
"Nu eu am fost acela care a ales, ci intreaga mea viata a ales pentru mine. Am inceput sa joc sah devreme, cand abia intrasem la scoala. Chiar si la 14 ani nu eram sigur in ceea ce priveste locul sahului in viata mea. In acea vreme, eram candidat la titlul de maestru, iar turneul memorial So-kolski, tinut in 1978, urma sa devina incercarea decisiva pentru planurile mele de viitor. «Daca ma intorc maestru, gandeam eu, voi urma aceasta cale mai departe. Altminteri, va trebui sa ma gandesc serios ce altceva voi fi capabil si voi dori sa fac. La urma urmelor, mergeam foarte bine cu scoala, astfel ca puteam sa aleg mai mult decat un singur drum.» S-a in-tamplat, totusi, sa ma intorc de la Memorialul Sokolski maestru, iar acest lucru mi-a pecetluit soarta."
Pana acum, am mentionat competitiile lui Garri de dinainte de Me-morialul Sokolski. Acest turneu, atat de important pentru alegerea facuta de Garri in privinta ocupatiei de viitor, va fi tratat in mod special, in timp ce discutia noastra despre scoala lui Botvinnik va fi incheiata prin cateva remarci.
In ultimii ani, Mihai Botvinnik, care era profesor si doctor in teh-nologie, cercetator in cibernetica, nu a reusit sa-si conduca scoala cu re-gularitate si aceasta a incetat sa mai functioneze. Kasparov a hotarat sa-si ajute dascalul.
"Cred ca scoli ca aceasta sunt absolut indispensabile, spunea el. Eu insumi am fost elev la scoala lui Botvinnik nu cu mult timp in urma si a trebuit sa ma prezint la sesiunile sahiste de studiu. Jucam in turnee intre aceste sesiuni si aveam de facut tema pentru acasa. Cand ne intalneam la sesiuni, Botvinnik personal imi examina partidele, imi dadea sfaturi si-mi facea recomandari. Am avut din belsug de profitat din instruirea pe aceas-ta cale."
Scoala a functionat apoi prin corespondenta, condusa fiind de dascal si elev: Botvinnik si Kasparov. In fiecare an, au fost tinute doua sesiuni de studiu, una la Baku, cealalta la Moscova. Toate cheltuielile implicate au fost acoperite de sindicate si organizatii sportive din Azerbaidjan.
Prima sesiune se studiu a noii scoli a avut loc la inceputul primaverii lui 1986, la centrul sindical de distractii Pestovo, langa Moscova. Copiii acceptati au fost instruiti de Botvinnik si Kasparov, care le-au analizat partidele si au dat simultane demonstrative in vederea instruirii lor. O idee despre metodele lor de instruire se poate face examinand urmatoarea partida, jucata de Kasparov intr-o asemenea demonstratie cu ceas la sase mese. Adversarul campionului mondial era un baiat de 14 ani din Baku, Vladimir Akopian, pe atunci candidat la titlul de maestru, ca multi alti elevi ai scolii.
"La recomandarea lui Botvinnik, am jucat sah pur pozitional in acea demonstratie.", spune Kasparov. "Copiii sunt mai curand buni la rezolva-rea problemelor combinative, dar sunt inca insuficient de versati in strate-gie. Iata ce trebuie sa fie ei invatati."
Partida a 5-a
Apararea Indiana Regelui
Kasparov - Akopian
1.d2-d4 Cg8-f6 2.c2-c4 g7-g6 3.Cb1-c3 Nf8-g7 4.e2-e4 0-0 5.Cg1-f3 d7-d6 6.Nf1-e2 e7-e5 7.0-0 Cb8-c6 8.d4-d5 Cc6-e7 9.Cf3-d2 Cf6-d7 10.b2-b4 a7-a5?
O grosolana eroare strategica. Negrul este mai slab pe flancul damei si nu ar fi trebuit sa deschida liniile acolo. Continuitatea logica ar fi 10.f5.
11.b4xa5 Ta8xa5 12.Cd2-b3 Ta5-a8 13.a2-a4 f7-f5 14.f2-f3 f5-f4 (ar fi fost mai bine 14.Cf6) 15.a4-a5 g6-g5 16.Nc1-a3 Tf8-f6 17. c4-c5.
A devenit acum evident ca negrul nu a reusit sa lanseze operatiuni active la timp si trebuie sa respinga atacul adversarului sau de pe flancul damei.
17.d6xc5 18.Cb3xc5 Cd7xc5 (daca 18.Txa5, atunci 19.Ce6) 19.Na3xc5 Ng7-f8 20.Dd1-b3 Rg8-h8 21.Cc3-b5 Nc8-d7 22.Tf1-c1 b7-b6 23.a5xb6 c7xb6 24.Ta1xa8 Dd8xa8 25.Cb5-c7 Da8-d8.
Tanarul adversar al lui Kasparov spera la 26.Nxb6? Db8 27.Ce6 Nxe6 28.dxe6 Cc8, deoarece acum 29.Nd8 Dxb3 30.Nxf6+ Rg8 31.Txc8 s-ar termina doar cu remiza dupa 31.Db6+ 32.Rf1 Db1+. Dar aceasta operatie tactica este respinsa strategic.
26.Nc5-f2! Ce7-g6 27.Cc7-e6 Nd7xe6 28.d5xe6 Dd8-e8 29.Ne2-c4 Nf8-c5 30.Nf2xc5 b6xc5 31.Tc1-d1 Cg6-f8 32.Db3-b2! Tf6xe6 (nimic nu este mai bun).
33.Nc4xe6 De8xe6 34.Td1-d5 Cf8-g6 35.Db2-b7 Rh8-g8 36.Db7-c7 c5-c4 37.Td5-d6 De6-f7 38.Td6-d8+ Cg6-f8 39.Dc7xe5 Df7-a7+ 40.De5-d4 Da7-a5 41.Dd4-d5+. Negrul cedeaza.
Oricine poate intelege rapid folosul pe care l-a obtinut Akopian atunci cand Botvinnik si Kasparov i-au explicat greselile de rationament facute. De mare folos si foarte interesante erau si recomandarile facute de Botvinnik si Kasparov atunci cand dadeau copiilor temele pentru acasa:
1. Trebuie sa joci numai intre 50 si 55 de partide de concurs pe an.
2. Este eficace sa-ti limitezi repertoriul de deschideri la 3 cu albul si 3 cu negrul. Cand studiezi o deschidere, trebuie sa te straduiesti sa o legi de planurile tipice ale jocului de mijloc. Deschiderile trebuie in-vatate nu numai din manuale, ci si prin selectarea si analizarea parti-delor din cele mai recente concursuri.
3. Finalul trebuie studiat sistematic (copiilor li se dau sarcini sa redac-teze comentarii scrise despre anumite tipuri de finaluri).
4. Pentru a evita intrarea in criza de timp, trebuie sa joci partide spe-ciale de antrenament, in timpul carora intreaga ta atentie trebuie sa fie acordata cronometrarii propriilor mutari, chiar daca poate avea de suferit calitatea lor. In partidele de concurs, este recomandata fo-losirea regulii lui "15 si 30" (primele 15 mutari in 30 de minute).
5. Trebuie sa verifici cu atentie munca analitica (facandu-ti publice rezultatele).
6. Pentru a-ti largi propria conceptie, trebuie sa studiezi cum joaca cei mai puternici mari maestri, folosind lucrari despre partidele lor im-portante.
7. Pentru a-ti perfectiona precizia calculului de variante la tabla, tre-buie sa rezolvi probleme-studiu de final si, de asemenea, sa anali-zezi partide impregnate cu lupta tactica.
Sa ne intoarcem insa la tema noastra principala.
Primul succes semnificativ al lui Garri a aparut in 1976, cand a cas-tigat Campionatul sovietic de juniori de la Tbilisi. Victoria sa a fost con-vingatoare: 5 partide castigate si 4 remize. Nimeni nu a reusit sa-l invin-ga. Deosebit de interesanta a fost partida jucata impotriva lui Sambat Lpu-tian, acum mare maestru si castigator al multor competitii internationale. Mai intai insa, sa facem cateva observatii introductive:
Cum sa se raspunda la 1.d2-d4?
Fiecare jucator care participa cu regularitate la concursuri si spera sa-si perfectioneze jocul este pus in fata acestei probleme. Si Garri a tre-buit sa infrunte aceasta problema. In concordanta cu gusturile sale si ati-tudinea sa creatoare, el a hotarat sa adopte o deschidere care este foarte complexa, dificila si poate chiar periculoasa pentru negru. Ma refer la Apararea Indiana Regelui, in care albul poate juca activ atat impotriva ad-versarului, cat si pe flancul damei, pe cata vreme negrul trebuie sa respin-ga aceste atacuri si sa se pregateasca pentru contrajoc.
Partida a 6-a
Apararea Indiana Regelui
Lputian - Kasparov
Tbilisi, 1976
1.d2-d4 Cg8-f6 2.c2-c4 g7-g6 3.Cb1-c3 Nf8-g7 4.e2-e4 d7-d6 5.f2-f3. Aceasta mutare conduce la un sistem inventat de marele maestru ger-man Friedrich Sämisch. Albul obtine un centru de pioni puternic si poate sa preia initiativa in diverse parti ale tablei. Sistemul Sämisch l-a facut, fara indoiala, pe Kasparov, ca si pe alti adepti ai Indianei Regelui, sa trea-ca prin multe momente neplacute.
5.Cb8-c6 6.Nc1-e3 a7-a6
Marele maestru Efim Gheller a numit "ultramoderna" aceasta meto-da de joc. Pregatind lovitura laterala b7-b5, atintita spre atacarea viitoarei pozitii de rocada a regelui alb, daca albul ar face rocada mare, negrul ar spera sa puna stapanire cu calul pe campul "d4".
7.Dd1-d2 Ta8-b8 8.Ta1-b1
Albul isi manifesta intentia de a ataca pe flancul damei. Alte si mai logice alternative sunt 8.0-0-0 si 8.Cge2.
8.0-0 9.b2-b4b (optimist, dar prematur, deoarece albul a ramas ast-fel in urma cu desfasurarea fortelor sale pe flancul regelui) 9.e7-e5.
Indiana Regelui este o deschidere in care nu-ti poti permite sa eziti. In replica la diversiunea de flanc intreprinsa de alb, Kasparov se stradu-ieste sa mareasca presiunea in centru.
10.d4-d5 Cc6-d4 11.Cg1-e2 (desigur, nu 11.Nxd4 exd4 12 Dxd4?, din cauza 12.Cxe4)
11.c7-c5 (aceasta este necesara, pe cand 11.Cxe2? 12.Nxe2 ar fi o eroare strategica foarte grava, cu efectul ca negrul n-ar avea nici un contrajoc real si pozitia sa ar fi foarte dificila)
12.d5xc6 b7xc6!
Negrul se lupta pentru initiativa fara a se da in laturi de la sacrifi-ciile materiale. Aici, mutarea timida 12.Cxc6 ar oferi albului un avantaj clar.
13.Ce2xd4 e5xd4 14.Ne3xd4
Un moment foarte interesant.
Inca din partidele sale de inceput, Kasparov sacrifica piesele cu placere, de dragul cuceririi initiativei.
In aceasta conjunctura, a calculat o lunga varianta fortata: 14.c5?! 15.bxc5 Cxe4 16.fxe4 Dh4+. S-ar pa-rea ca pozitia negrului este foarte pro-mitatoare; in realitate insa, albul are o aparare buna: 17Rd1! si dupa 17.Txb1+ 18.Cxb1 Dxe4 19.Nxg7 Dxb1+ 20.Dc1 Ng4+ 21.Rd2 Dxc1+ 22.Rxc1 Rxg7 23.cxd6 Td8 24.c5 Tc8 25.Nxa6 Txc5+ 26.Rb2, ar avea avantaj. Evaluand cu atentie situatia de pe tabla, Kasparov hotaraste sa sporeasca amenintarea asupra campurilor "e4" si "d4".
14.Tf8-e8! 15.Nf1-e2? (albul trebuia sa fi aparat campul "e4" prin 15.Nd3) 15.c6-c5! 16.b4xc5 Cf6xe4 17.f3xe4 Dd8-h4+ 18.g2-g3 (dupa 18.Nf2 Nxc3 19.Nxh4 Txb1+ 20.Rf2 Nxd2 21.Txb1 dxc5 sau 18 Rd1 Txb1+ 19.Cxb1 Dxe4 20.Nxg7 Dxb1+ 21.Dc1 Dxc1+ 22.Rxc1 Txe2, complicatiile ar fi in favoarea negrului).
18.Tb8xb1+ 19.Re1-f2
Se poate crea impresia ca albul este, din fericire, iesit din incurcatura, dar Kasparov se dovedeste a fi un ma-estru al solutiilor atat neprevazute, cat si paradoxale. 19.Tb1-b2!
20.g3xh4 (deopotriva fara speran-ta este 20.Dxb2 Nxd4+ 21.Re1 Nxc3+ 22.Dxc3 Dxe4 etc.) 20.Tb2xd2
21.Nd4xg7 Rg8xg7 22.Rf2-e3 Td2-c2 23.Re3-d3 Tc2xc3+!
Jocul lui Kasparov este foarte pu-ternic; acum intra intr-un final in care, in ciuda egalitatii materiale, are un avantaj pozitional decisiv.
24.Rd3xc3 d6xc5 25.Ne2-d3 Nc8-b7 26.Th1-e1 Te8-e5 (un proce-deu tehnic tipic: pionul slab al albului este blocat si mutarea 27.f5 nu poate fi evitata. Totusi, ar fi de asemenea bine 26.f5 27.e5 Ne4 28.Nxe4 Txe5). 27.a2-a4 f7-f5 28.Te1-b1 Nb7xe4 29.Tb1-b6 f5-f4 30.Tb6xa6 f4-f3 31.Nd3-f1 Ne4-f5 32.Ta6-a7+ Rg7-h6 33.Rc3-d2 f3-f2 34.Nf1-e2 Nf5-g4 35.Ne2-d3 Te5-e1 36.Ta7-f7 (albul face acum totul ca sa impie-dice transformarea pionului "f" in dama, dar este prea tarziu) 36.Ng4-f5 37.a4-a5 Nf5xd3 38.Tf7xf2 Te1-f1. Albul cedeaza.
In partida care urmeaza, adversarul lui Kasparov este de asemenea zdrobit, printr-un atac indraznet.
Partida a 7-a
Apararea Siciliana
Kasparov - Merkulov
1.e2-e4 c7-c5 2.Cg1-f3 Cb8-c6 3.d2-d4 c5xd4 5.Cf3xd4 g7-g6 5.c2-c4 (vechea mutare introdusa de marele maestru ungar Geza Maroczy, prin care albul isi sporeste controlul asupra campului central "d5") 5.Cg8-f6 6.Cb1-c3 Cc6xd4 7.Dd1xd4 d7-d6 8.Nc1-g5 (evident, albul tinteste spre viitoarea pozitie rocata a regelui negru; este, de asemenea, bine de jucat 8.Ne3 Ng7 9.f3 0-0 10.Dd2, ca si 8.e5) 8.Nf8-g7 9.Dd4-d2 0-0 10.Nf1-e2 Nc8-e6 11.Ta1-c1 Dd8-a5 12.f2-f3 Tf8-c8 13.b2-b3 a7-a6 14.a2-a4 (este prea putin posibil sa se stopeze activitatea negrului pe flancul damei prin asemenea mijloace simple, in vreme ce slabiciunile pionilor vor ra-mane permanente: in locul mutarii din text, ar fi buna si puternica mutarea 14.Cd5, dar tanarul Garri nu este incantat de posibilitatea schimbului de dame) 14.Rg8-f8 (unde sa fuga si de ce? Refugierea grabnica nu a fost insa neindreptatita; in schimb, ar fi buna mutarea 14.Db4) 15.h2-h4 h7-h5 16.Ne2-d1 Ne6-d7 17.g2-g4 b7-b5? (ideea este buna, dar executarea ei a venit la momentul nepotrivit; trebuia mai intai sa fi schimbat la "g4") 18.g4xh5 g6xh5 (negrul nu poate juca 18.Cxh5, din cauza 19.Nxe7+) 19.Ng5-h6 (Garri ataca - chiar si acum cand partida este jucata, atacurile sale sunt atat de ferme, cat si precis executate; acum, amenintarea este 20.Tg1)19.Nd7-c6 (deschizand o iesire de evacuare pentru propriul rege, care poate fugi la "d7") 20.a4xb5 a6xb5 21.c4xb5 Nc6xb5 22.Nh6xg7+ Rf8xg7 23.Th1-g1+ Rg7-f8 24.Tg1-g5 Tc8-c5 25.Tg5xc5 d6xc5 26.Cc3xb5 Da5xb5 27.Dd2-h6+ Rf8-g8.
Fortele negrului sunt aruncate prada confuziei si regele negru trebuie sa revina la adapostul sau zdruncinat, deoarece mutarea 27.Re8 esueaza la 28.Dh8+
28.Dh6-g5+ Rg8-h8 29.Dg5xc5 Db5-d3 (finalul ce poate urma dupa 29.Dxc5, ar fi fara speranta pentru negru) 30.Tc1-c3 Dd3-d7 31.e4-e5 Cf6-e8 32.Dc5-c6 Dd7-a7 33.Tc3-c5 (simplu si puternic, iar Garri a jucat excelent!) 33.Ce8-g7 34.Nd1-c2 (re-zervele sunt introduse in actiune) 34.Cg7-e6 35.Dc6-e4 Ce6-f8 36.De4-e3! Da7-a1+ 37.Re1-e2 Da1-h1 38.De3-h6+ Rh8-g8 39.Dh6-g5+ Rg8-h8 40.Dg5xh5+ Rh8-g8 41.Dh5-g4+ Rg8-h8 42.e5-e6. Negrul cedeaza.
"Orice stil este bun daca duce la victorii.", i-a spus Botvinnik, in re-petate randuri, lui Kasparov, la sesiunile de studiu ale scolii sale, adau-gand: "Cu cat mai universal este un sahist, cu atat mai mari sunt sansele sale de reusita; cu cat mai larga este perspectiva cercetatorului, cu atat mai repede acesta va gasi solutia unei probleme complexe."
Universalitatea stilului nu poate fi atinsa de jucator peste noapte. Ea poate rezulta numai din numeroase concursuri de turneu si dintr-o vasta munca analitica independenta.
Cu totul natural, stilului tineresc al lui Kasparov i-a lipsit universali-tatea. Avand o viziune excelenta asupra tablei, ceea ce i-a permis sa cum-paneasca in mod foarte delicat posibilitatile tactice inerente unei pozitii, Kasparov nu invatase inca sa aprecieze obiectiv contrasansele adversaru-lui.
In mod caracteristic, acest lucru a fost valabil si pentru Alehin. Iata ce scria el: "In tineretea mea, eram prea increzator ca as fi capabil sa ga-sesc o combinatie salvatoare «in orice situatie», si chiar cand am devenit campion mondial, nu am putut sa ma debarasez complet de acest defect."
Un exemplu tipic al suprasigurantei de sine a lui Kasparov este par-tida sa cu Elmar Magherramov, jucata la Baku in 1976.
Partida a 8-a
Partida Spaniola
Kasparov - Magherramov
1.e2-e4 e7-e5 2. Cg1-f3 Cb8-c6
3.Nf1-b5 a7-a6 4.Nb5-a4 Cg8-f6 5.0-0 Cf6xe4 6.d2-d4 b7-b5 7.Na4-b3 d7-d5
8.d4xe5 Nc8-e6 9.c2-c3 Nf8-e7 10.Cb1-d2 0-0 11.Nb3-c2 f7-f5 12.Cd2-b3 Dd8-d7 13.Cb3-d4
Cc6xd4 14.Cf3xd4 c7-c5 15.Cd4xe6 Dd7xe6
S-a ajuns la una dintre pozitiile standard din acest complicat sistem de deschidere. Atat aprecierea expertilor, cat si rezultatele partidelor de turneu sunt sugestive in privinta micului avantaj al albului, deoarece calul ne-gru nu poate fi mentinut pe postul sau central din "e4".
16.f2-f3 Ce4-g5 17.Nc1xg5 Ne7xg5 18.f3-f4 Ng5-d8 (nebunul poate fi retras, de asemenea, la "e7", asa cum s-a intalnit in jocul de inalt nivel).
Ce plan trebuie sa aleaga albul in jocul care urmeaza? Desigur, tre-buie sa-si activeze nebunul de campuri albe, fie prin marirea presiunii asupra pionului negru din "d5", fie pregatind subminarea g2-g4. Un exemplu instructiv despre cum trebuie jucat cu albul in aceasta pozitie este furnizat de binecunoscuta partida dintre Oscar Chajes si Siegbert Tarrasch la turneul international de la Karlsbad, din 1923, care a con-tinuat dupa cum urmeaza: 19.Df3 Nb6 20.Tad1 Tad8 21.Rh1 Td7 22.h3 c4 23.g4 g6 24.gxf5 gxf5 25.Td2, cu initiativa pentru alb. Kasparov alege alt plan. 19.Rg1-h1 Nd8-b6 20.a2-a4 c5-c4 21.a4xb5 a6-a5 (aceasta mutare nu poate fi indreptatita; trebuia sa fi jucat 21.axb5) 22.Dd1-f3 Ta8-c8 23.b2-b3 Tc8-c5 24.b3xc4 d5xc4 25.Tf1-d1 (de ce trebuia sa ina-poieze un pion cu atata graba?) 25.Tc5xb5 26.Td1-d6 (26.Na4 ar fi de asemenea foarte tare) 26.De6-e7 27.Df3-c6 Tb5-b2 28.Nc2xf5?
Cand esti la varsta de 13 ani, esti capabil sa vezi totul prin ochelari trandafirii. Pentru ce toate aceste jocuri de artificii? Garri trebuia sa fi capturat simplu pionul "c", cu avantaj atat material, cat si pozitional.
28.Tf8xf5 29.Td6-e6 29.De7-a3!
O surpriza neplacuta, evident! Garri a subestimat aceasta contralovi-tura. 30.Ta1-d1 (trebuia sa fi incercat combinatia 30.Te8+ Tf8 31.Dxc4+)
30.Tf5xf4 31.Te6-f6 (o incer-care disperata de a incurca deznoda-mantul sau, la o adica, de a-si speria, macar, adversarul) 31.g7xf6 32.Dc6-e6+ Rg8-f8 33.De6-c8+ Rf8-g7 34.e5xf6+ Tf4xf6 35.Dc8-g4+ Rg7-h8. Albul cedeaza.
Un insucces regretabil, dar un sahist care ar incerca sa uite o aseme-nea infrangere ca pe un vis urat, ar proceda gresit. O infrangere de acest gen te poate invata mult, daca-ti dai osteneala s-o analizezi cu atentie. Avizatul sahist Emanuel Lasker, al doi-lea campion mondial, remarca cu justete ca: "Nici un muritor nu poate fi absolut invincibil. In definitiv, un avantaj sau altul al unui sahist este doar apropierea de un ideal. Fiecare are o oarecare slabiciune, cel mai adesea decurgand dintr-o lipsa de curaj, ori, dimpotriva, dintr-un exces al aces-tuia sau, in sfarsit, din calcule incorecte."
