Marmelade

772. MARMELADA DE CAPSUNI

La 1 kg capsuni, 500 g zahar.

Se spala capsunile, se rup coditele si se scurg bine pe o sita. Se pun intr-un castron, un strat de capsuni, unul de zahar tos sau pisat si asa mai departe. Se lasa sa stea la loc racoros pana a doua zi. Se pune cu totul in tingirea de dulceata bine cositorita sau intr-o cratita smaltuita, se tine putin pe foc moale pana se topeste tot zaharul, se da apoi pe foc mai iute si se lasa sa fiarba, amestecand mereu cu o lopatica de lemn, ca sa nu se prinda de fund. Se incearca daca este gata punand putin pe o farfurioara. Daca nu lasa zeama imprejur, este destul de legata. Se da la o parte, se acopera cu un servet ud si se lasa sa se mai racoreasca putin, dar nu de tot. Borcanele, fie de pamant, fie de sticla, bine spalate cu apa fierbinte si cu soda, se limpezesc, se sterg, se mai usuca in gura cuptorului si cat sunt calde inca, se toarna marmelada in ele. Se lasa sa se racoreasca complet si se leaga bine cu hartie pergament.

773. MARMELADA DE FRAGI

Se face la fel cu marmelada de capsuni.

774. MARMELADA DE ZMEURA

Se face la fel cu marmelada de capsuni.

775. MARMELADA DE CAISE

La 1 kg caise, 600 g zahar.

Se spala caisele, se scurg si se curata de pielite si de samburi. Se pun intr-un castron impreuna cu zaharul. Se amesteca bine cu o lingura de lemn pana ce se topeste zaharul. Se toarna in tingirea de dulceata sau intr-o cratita smaltuita si se continua apoi ca la marmelada de capsuni.

776. MARMELADA DE CAISE CU COAJA

La 1 kg caise, 500 g zahar.

Se aleg caise bine coapte, se spala, se scurg si se rup in doua indepartand samburele. Se pun impreuna cu zaharul in tingirea de dulceata sau intr-o cratita smaltuita. Se fierb amestecand mereu, pana se leaga cat trebuie, se toarna calda in borcane si se leaga cu hartie pergament numai dupa ce s-a racorit marmelada.

777. MARMELADA DE PRUNE

La 1 kg prune, 250 g zahar.

Se curata prunele de coaja si se scot samburii (v. Dulceata de prune 795). Se pun in tingirea de dulceata impreuna cu zaharul. Se tin la inceput pe foc mic, pana incep sa lase zeama si se topeste zaharul. Se adauga putina vanilie, se da la foc bun si se lasa sa se lege, amestecand mereu, la fel ca la marmelada de capsuni.

778. MAGIUN (POVIDLA)

Se spala prune bine coapte, se scurg de apa si se scot samburii. Se pun in tingirea de dulceata sau, daca sunt multe, intr-un cazan mai mare. Se tin pe foc domol pana incep sa fiarba si se moaie. Se trec printr-o sita mai rara (ciur), se pun din nou pe foc amestecand mereu, pana se leaga cat trebuie. Daca prunele nu sunt prea coapte si magiunul pare acru, se adauga, dupa ce au fost trecute prin sita, putin zahar, in proportie de 100 g zahar la un kilogram de prune. Magiunul trebuie sa fie bine legat ca sa nu mucegaiasca in timpul iernii. Se toarna cald in borcane bine spalate, punand deasupra, dupa ce s-a racit, o carpa muiata in rom. Se leaga cu hartie pergament.

779. MARMELADA DE MERE

La 1 kg mere fierte, 600 g zahar.

Se aleg mere tari, nu fainoase. Se taie in sferturi, se curata de coaja si de samburi. Se pun la fiert cu apa cat sa le cuprinda, intr-o cratita acoperita. Nu se amesteca. Cand sunt moi, se trec prin sita si se pun din nou la fiert, adaugand zaharul. Se leaga bine, continuand apoi ca la marmelada de capsuni.

780. MARMELADA DE PERE

La 1 kg de pere fierte, 300 g zahar.

Se face la fel ca marmelada de mere. Se poate face si amestecata din pere si mere.

781. MARMELADA DE PORTOCALE

La 1 kg portocale fierte, 1 kg zahar, 2 pahare de apa.

Se aleg portocale mari cu coaja groasa, se spala si se sterg. Se pune o oala cu apa pe foc in care sa poata incapea portocalele in voie. Cand apa clocoteste bine, se da drumul portocalelor si se lasa sa fiarba in clocote mari, pana se moaie coaja. Se tin sa fiarba bine (cel putin doua ore) deoarece dupa ce se pun din nou la fiert impreuna cu zaharul, coaja se mai intareste. Se scot si se pun intr-un vas cu apa rece. Se lasa sa stea 24 ore. Se taie apoi in patru, se indeparteaza samburii si filamentul alb din mijloc si fiecare sfert se taie transversal, in felii subtiri ca fideaua, cu coaja cu tot. Se pune in tingirea de dulceata zahar in cantitate egala cu greutatea portocalelor fierte, turnand la 1 kg de zahar doua pahare de apa. Dupa ce s-a topit zaharul, se mai lasa sa dea cateva clocote, se ia spuma si se pun in acest sirop portocalele. Se lasa sa fiarba pe foc potrivit, pana se leaga. Se incearca punand putina marmelada pe o farfurioara. Se desparte cu lingura in doua, formand o carare. Daca cele doua parti nu se unesc la loc, marmelada este destul de legata. Se pune calda in borcan si dupa ce s-a racit, se leaga cu hartie pergament.

782. PASTA DE GUTUI (CHITONOAGA)

La 1 kg de gutui fierte, 400 g zahar si zeama de la 1 lamaie.

Se spala gutuile, de preferinta mici, se taie in patru, se scoate casuta cu samburi si se pun sa fiarba in apa cat sa le cuprinda. Se adauga si cateva mere cretesti taiate in sferturi. Se lasa sa fiarba pana se moaie, astfel incat sa le patrunda usor furculita. Cand sunt bine fierte, se trec prin sita si se adauga cate 400 g de zahar la fiecare kg de gutui fierte, precum si zeama de la o lamaie mica. Se pun din nou sa fiarba, amestecand pana se leaga. Cand pasta este bine legata, se rastoama pe un fund udat cu apa, se intinde cu un cutit lung, udat meren, in strat gros de 1 cm. Se acopera cu un tifon si se lasa la loc uscat si bine ventilat sa se usuce, o zi sau doua. Cand s-a uscat, se taie romburi, se dau prin zahar si se pastreaza in cutii de tabla mai multa vreme.