RECRUTARE, INCADRARE, PROMOVARE, GESTIONAREA RESURSELOR

Situatia actuala cu privire la protectia sociala a somerilor

Constitutia si alte acte normative in vigoare, asigura cadrul legal al functionarii sistemului de protectie sociala din tara noastra, in cadrul acestui sistem, se inscrie si componenta privind protectia sociala a somerilor, care in ultimul timp a cunoscut modificari semnificative. Astfel, au fost reglementate si introduse prestatii noi, ca de exemplu, ajutorul de somaj, ajutorul de integrare profesionala, alocatia de sprijin, calificarea, recalificarea si perfectionarea intr-o noua meserie sau specialitate a somerilor.

Raport absolut la nivelul anului 2003 :

l.Numarul total al somerilor inregistrati                                                           l .223.925

- barbati                                              530.583

-femei                                              693.342

1.1 Aflati in plata la oficiile fortei de munca        1.068.350

barbati                           468.790

- femei 599.560

Din cei aflati in plata sunt:

muncitori                       902.422

persoane cu studii medii                             139.608

persoane cu studii superioare                      15.613

in functie de situatia in care se afla, primesc:

ajutor de somaj             504.284

din care femei               280.726

alocatie de sprijin         564.066
-femei 318.834

l .2 Someri inregistrati la oficiile fortei de munca care nu fac obiectul Legii nr. 1/1991

total din care: 134.186
-femei 80.641
-barbati 53.545

1.3 Someri care au iesit din evidenta oficiilor fortei de munca prin incadrare, cauze naturale, suspendare (cuprinde date cumulate de la aparitia Legii nr. 1/1991):

total din care 734.206
-incadrati503.772

2.     Locuri de munca ramase neocupate la finele perioadei

total din care        6.153

pentru studii superioare                         523

pentru studii medii 308

pentru muncitori 5.322

3.Rata somajului

(Nr total de someri)1.224, 0

_________________( mii per.) x 100ญญญญญญญญญญญ________x100 = 10,9%

(Nr populatiei active) 11.387,0

Numaru total de someri si rata somajului pe judete ( vezi anexa I pag. 45)

Odata cu modificarea Legii nr. 1/1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala, s-a avut in vedere:

a.    cuprinderea in categoria persoanelor care pot beneficia de ajutor de
somaj a persoanelor fizice autorizate sa presteze o activitate individuala
(independenta, pe cont propriu) precum si a membrilor asociatiilor familiale
care isi desfasoara activitatea in temeiul Decretului-lege nr. 54/1990. Aceste
doua categorii sociale beneficiaza de ajutor de somaj daca au contribuit la
constituirea fondului de somaj o perioada de 12 luni in ultimii doi ani
anterior inregistrarii cererii, in situatia in care si-au incheiat activitatea
renuntand la autorizatia de functionare;

b.   limitarea cuantumului ajutorului de somaj la o suma ce nu poate
depasi valoarea a cel mult doua salarii de baza minime brute pe tara, din care
s-a scazut impozitul prevazut de lege;

c.    cresterea cuantumului Alocatiei de sprijin la nivelul a 60% din
salariul de baza minim brut pe tara, din care s-a scazut impozitul prevazut de
lege;

d. introducerea unei forme noi de protectie sociala pentru absolventii
descoli,subformaajutoruluideintegrareprofesionalaatatpentru
absolventii de liceu cat si pentru cei de invatamant superior;

e. prevederea posibilitatiiderealizareaunorcheltuielipentru
calificarea, recalificarea si prefectionarea profesionala a unor categorii de
persoanecarenuaustatut-'esomerisiprovindinunitatisupuse
restructurarii pe baza programele;! intocmite in acest scop;

f.    utilizarea unei parti din fondul de somaj pentru acordarea unor
crediteavantajoase,rambursabileintreprinderilormicisimijlociide
productie, servicii si turism, exclusiv de comert care se angajeaza sa creeze

noi locuri de munca, pentru a fi ocupate in proportie de cel putin 50% cu forta de munca provenita din randul persoanelor care beneficiaza de ajutor de somaj, ajutor de integrare profesionala sau alocatie de sprijin;

g. modificarea unor texte ale Legii nr. 1/1991 pentru ca acestea sa fie puse de acord cu prevederile reglementarilor adoptate dupa intrarea in vigoare a legii.In consecinta se apreciaza ca ajutorul de somaj sau ajutorul de integrare profesionala excede sferei raportului juridic de asigurari sociale de stat si nu-si gaseste izvorul in cadrul acestor raporturi; este vorba de un raport juridic de asigurare de stat prin efectul legii.

In acelasi timp mentionam ca este o asigurare a persoanei apte de munca, ce are menirea de a pune la dispozitia acesteia mijloacele materiale necesare pentru perioada in care, din motivele prevazute de lege nu poate presta o munca potrivit pregatirii sale, munca din care sa realizeze venituri.

Aceasta forma de asigurare de stat, prin efectul legii se caracterizeaza prin faptul ca ea se realizeaza in mod automat, avand temeiul in indeplinirea conditiilor prevazute de lege pentru nasterea dreptului la primirea ajutorului de somaj.

Raportul juridic de asigurare la care ne referim conform aceluiasi autor se caracterizeaza prin urmatoarele

Asiguratorul, este statul, prin Ministerul Muncii si Protectiei Sociale care, potrivit art. 23 din Legea nr. 1/1991, gestioneaza fondul pentru ajutorul de somaj din care este autorizat sa faca plati pentru acoperirea cheltuielilor legate de acordarea ajutorului de somaj, a ajutorului de integrare profesionala, a alocatiei de sprijin si pentru calificarea si recalificarea somerilor, pentru dezvoltarea bazei materiale a centrelor de calificare si recalificare si pentru cheltuieli de personal.

Asiguratul este orice persoana apta de munca mentionata la art. 2 si 3 din Legea nr. 1/1991 si care, in situatiile aici prevazute, intra in raporturi juridce cu asiguratorul.

Riscul asigurarii (riscul special asigurat este acel eveniment care s-a produs si anume imposibilitatea temporara a uneia dintre persoanele prevazute la art. 2 si 3 din Legea nr 1/1991 de a se incadra in munca;

Platitorii sumelor din care se formeaza fondul pentru ajutorul de somaj sunt cei prevazuti la art. 22 lit a-c din Legea nr. 1/1991;

Indemnizatia de asigurare reprezinta suma de bani pe care asiguratorul are obligatia sa o plateasca asiguratului la ivirea riscului asigurarii (in cuantumurile diferentiale indicate la art. 4 din Legea nr 1/1991 precum si sumele de bani destinate acoperirii cheltuielilor pentru calificarea si recalificarea somerilor).

Raportul juridic de asigurare la care ne referim se circumscrie notiuni de protectie (securitate) sociala, care are o sfera mult mai larga decat asigurarea sociala.

Procedura stabilirii dreptului la ajutor de integrare profesionala .

Persoane indreptatite sa primeasca ajutorul de somaj .

Sunt indreptatite sa primeasca aujtorul de somaj:

a)     persoanele al caror contract de munca a fost desfacut din initiativa
unitatii pentru motivele prevazute la art. 130 alin. (1) lit. a) - f) din
Codul muncii sau carora, dupa caz, le-a incetat calitatea de
membruincooperatiamestesugareascadinmotive
neimputabilelor;

b)    persoanele al caror contract de munca a fost desfacut din initiativa
unitatii, daca s-a stabilit prin dispozitia sau hotararea organului
competent nelegalitatea masurii luate de unitate ori lipsa vinovatiei
persoanei in cauza, iar neintegrarea in munca nu mai este obiectiv
posibila la unitatea la care a fost incadrata anterior sau la unitatea
care a preluat patrimoniul acesteia;

c)     persoanele al caror contract de munca a fost desfacut din initiativa
lor pentru motive care potrivit legii, la reincadrare nu intrerup
vechimea in munca;

d) persoanele care au fost incadrate cu contract de munca pe durata determinata.

Absolventii de invatamant care, in termen de l an de la absolvire, s-au angajat si nu au beneficiat integral de ajutor de integrare profesionala vor primi ajutor de somaj indiferent de vechimea in munca.

Sunt asimilate somerilor si beneficiaza de plata ajutorului de somaj persoanele fizice autorizate sa presteze o activitate individuala si membrii asociatiilor familiale care isi desfasoara activitatea in temeiul Decretului -lege nr 54/1990, daca au contribuit la constituirea fondului de somaj pe o perioada de 12 luni in ultimii 2 ani anterior inregistrarii cererii, in situatia in care si-a incheiat activitatea renuntand la autorizatia de functionare.

De asemenea sunt asimilati somerilor si beneficiaza de ajutor de integrare profesionala absolventii de invatamant in varsta de minimum 18 ani, care nu au surse de venit proprii la nivelul a cel putin jumatate din salariul de baza minim brut pe tara si care, intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire, nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale.

Obligatiile persoanei indreptatite sa primeasca ajutorul de somaj, ajutorul de integrare profesionala sau alocatia de sprijin sunt urmatoarele:

a)     Sa se prezinte lunar, pe baza programarii sau ori de cate ori este
solicitata, la oficiul fortei de munca, pentru vizarea carnetului de
evidenta, comunicarea unor eventuale locuri de munca vacante sau
cursuri de calificare sau recalificare;

b)     Sa comunice, intermen de trei zile oficiului fortei de munca fapt
ca:

s-a incadrat cu carte de munca pe durata nedeterminata sau pe durata
determinata;

dobandeste, impreuna cu membrii familiei, terenuri agricole in
suprafetele prevazute la art.6 alin (1) lit a din Legea nr. 1/1991, republicata
activitati autorizate;

realizeaza, impreuna cu membrii familiei, un venit mediu lunar, pe
membru de familie, de cel putin 60% din salariul de baza minim brut pe tara,
din care s-a scazut impozitul prevazut de lege;

urmeaza forme superioare de pregatire profesionala, indiferent de
forma si durata acesteia;

indeplineste conditiile de inscriere la pensie pentru munca depusa si
limita si de varsta sau, dupa caz, i s-a stabilit pensie de invaliditate;

c) Sa comunice oficiului fortei de munca ca indeplineste obligatii militare sau ca isi stabileste domiciliul in strainatate.

Totusi un asemenea sprijin trebuie conceput cu grija maxima. Acesta trebuie sa fie:

Explicit si conceput pentru a minimiza distorsiunile;

Limitat la anumite localitati unde mobilitatea fortei de munca este
deosebit de scazuta (datorita, de pilda, restrictiilor legate de locuinte,
cunoasterea limbii sau de calificari specifice intreprinderii sau zonei);

Platit numai cand masurile paliative sunt insuficiente pentru a mentine
rata somajului pe termen scurt sub un nivel tolerabil din punct de vedere

politic; platit numai pentru o perioada de timp limitata si stopat automat la sfarsitul perioadei.

Descrierea principalelor programe de prestatii banesti

in Romania exista o multime de programe de protectie si asistenta sociala atat sub forma de transferuri banesti (pensii, alocatii, ajutoare, indemnizatii), cat si servicii (masuri active de combatere a somajului, cantine sociale, camine atelier si camine spital pentru copii, camine pentru batrani si pensionari, camine spital pentru bolnavi cronici, etc.). in 1999 existau nu mai putin de 38 de programe de protectie si asistenta sociala. Transferurile banesti (30 ca numar), detin cea mai mare pondere din totalul fondurilor destinate protectiei sociale (97%).

Programele de protectie sociala sub forma de transferuri banesti pot fi grupate in trei mari categorii: asigurari sociale, alocatii familiale si prestatii de asistenta sociala. Dintre acestea, asigurarile sociale reprezinta cea mai importanta componenta in totalul transferurilor banesti

Masuri active de combatere a somajului la nivelul judetului Cluj

OG 35/1997 privind masurile de stimulare a persoanelor fizice si juridice pentru incadrarea in munca a absolventilor institutiior de invatamant:

1.     Pentru a beneficia de masurile de stimulare prevazute de OG
35/1997, agentii economici trebuie sa incheie o conventie tip
inainte de incheierea contractului de munca.

2.     Numaidupaincheiereasisemnareaconventieiseincheie
contractul de munca si se inregistreaza la Camera de Munca.

3.     Aceasta conventie se procura de la Agentia Judeteana pentru
Ocuparea Fortei de Munca Cluj, de la Xerox.

4.     Conventia se inchieie in trei exemplare impreuna cu statutul firmei,
actul aditional la statut, certificatul de inmatriculare si codul fiscal
la Registratura Agentiei Judetene pentru ocuparea Fortei de Munca
Cluj.

5.     In prima luna firma va prezenta la Serviciul Administrare Fond
SomajdincadrulAJOFMClujundosarsina,copiedupa
adeverinta de studii sau diploma, (act de studii), copie dupa
dispozitia de repartitie, copie dupa contractul de munca, cele 4
anexe, declaratia lunara la somaj, copie dupa ordinul de plata la
somaj (daca este cazul).

6.     Situatiilese depun intre10-20alefiecareiluni pentru luna
precedenta, intre orele 8-11.

7.     Lunar se depun numai anexele, declaratia lunara la somaj, copie
dupa ordinul de plata la somaj.

8.     In baza OG 35/1997 agentul economic va beneficia de 70% din
partea statului, procente ce se aplica la salariul net de la data
angajarii.

9.    Aceasta suma cuvenita se suporta din contributia la fondul pentru
plata ajutorului de somaj datorata de unitate.

10.Firma va primi cei 70% din salariul net, timp de l an de zile,

perioada in care acest salar nu se modifica.

11. Contractul de munca se incheie pe perioada nedeterminata de

minim 3 ani de zile, perioada in care angajatorul este obligat sa

mentina contractul de munca.

12.In cazul desfacerii contractului de munca din motive imputabile angajatorului, acesta

trebuie sa restituie suma primita din partea statului, la care se adauga dobanda

practicata de Trezorerie la acea data. Dobanda se calculeaza pe perioada cuprinsa

intre data deducerii sumei si data achitarii debitului.

13.Motivele imputabile angajatorului sunt stipulate in conventie.

14.Pentru a beneficia de OG 35/1997 absolventul se poate incadra intr-un an de zile de

la data absolvirii studiilor.

Absolventul poate beneficia de prezenta ordonanta de urgenta daca nu a mai lucrat inainte (cu carte de munca).

Combaterea somajului se incearca prin masuri active, precum informarea si documentarea, consilierea si medierea muncii, Job Club-ul dezvoltarea antreprenoriala si Targul de forta de munca, in Romania initiatorul acestor masuri este FIMAN.

Fundatia Internationala de Management (FIMAN) este o organizatie neguvernamentala, nonprofit, infiintata in 1992, cu scopul de a actiona ca un catalizator al dezvoltarii managementului in Romania. FIMAN administreaza proiectele finantate in cadrul Programului PFIARE al Uniunii Europene ca urmare a semnarii Memorandului financiar intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana.

Programul de Masuri active pentru Combatera Somajului (PAEM) este un progra PHARE, parte a asistentei financiare nerambursabile acordate Romaniei de Uniunea Europeana. PAEM sprijina procesul reformei socio -economice din Romania prin dezvoltarea unor programe de masuri active pentru combaterea somajului, concepute si realizate de catre comunitatile locale, si prin crearea capacitatii locale de a produce si de apune in practica astfel de masuri active.

Acest program se desfasoara in doua etape: etapa - pilot, in care s-au derulat 19 programe locale, fiecare cu un buget de 50.000 ECU si etapa de masa in care se finanteaza 40 de proiecte propuse de comunitatile locale, bugetul fiecarui proiect fiind de maxim 127.500 ECU.

Din decembrie 1996, PAEM a selectat si finanteaza urmatoarele priecte pilot:

2 proiecte - . pilot de "Reconversie a fortei de munca dintr-o
intreprindere in restructurare';

2 proiecte - pilot "Centru de servicii integrate pentru grupuri
dezavantajate pe piata muncii';

2 proiecte - pilot "Agentie de forte de munca temporara'.

PAEM-ul a demarat in ianuarie 1994, iar suportul financiar acordat programelor locale s-a incheiat in decembrie 1997.

Prin efort comun, prin parteneriat cu consortiile locale, ideile pot fi aplicate astfel incat sa contribuie la prevenirea sau la atenuarea efectelor negative ale somajului.

AJOFM Cluj pune la dispozitia celor care se afla in cautarea unui loc de munca Serviciu Electronic de Mediere a Muncii. Acesta este un instrument GRATUIT care poate fi accesat pe internet la adresa www.semm.ro, pus la dispozitia publicului printr-un parteneriat intre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si Human Resources Development Canada.

SEMM pune in corespondenta cererea si oferta de locuri de munca. Folosind formularul de competente, angajatorii creaza profilul locului de munca vacant, identificand deprinderile, studiile si experienta in munca necesare. Persoanele aflate in cautarea unui loc de munca creaza profile similare, folosind un formular asemanator pentru a-ti descrie deprinderile, studiile si experienta. SEMMM foloseste aceste informatii pentru a realiza o mediere exacta.

Din experienta reiese ca circa 80% dintre angajatori gasesc o persoana potrivita nevoilor lor inca din momentul solicitarii initiale.

AJOFM Cluj ofera persoanelor care nu au acces la internet inscrierea gratuita a datelor personale in formularele de competenta.

307 firme care au apelat SEMM introducand profile.

155 de persoane in cautarea unui loc de munca care si-au introdus profilul.

29 au gasit loc de munca.

Numaru persoanelor incadrate in munca prin actiuni de mediere in perioada 1 martie 31 martie 2004(vezi anexa II pag. 47)

CONCLUZII ALE STUDIULUI

Principalele repere relevate de acest studiu efectuat pe latura palpabila a realitatii societatii romanesti sunt:

1.     Majoritatea somerilor care primesc alocatie de sprijin se
situeaza sub limita minima a saraciei.

2.     Somerii de lunga durata dispun si de surse auxiliare de
subzistenta, dar acestea nu acopera necesarul unui trai
decent. Exista o stare de satisfactie si de speranta scazuta la somerii de lunga durata.

3.     Pe masura inaintarii in somaj, starea materiala a somerilor se
inrautateste si sperantele lor pentru depasirea situatiei critice
in care se afla scad in intensitate.

4.     Principala dorinta/nevoie a somerilor care primesc alocatie
de sprijin este gasirea unui loc de munca.

5.    Orientarea preponderata a somerilor de lunga durata se
concentreaza asupra asigurarii unui minim necesar

Subzistentei, aspecte legate de educatie, sanatate sau cultura fiind lasate pe un plan secundar.

6.Exista un deficit de scolarizare la somerii care primesc alocatie de sprijin, datorat

veniturilor scazute ; acest deficit este mai pregnant la nivelul componentei profesionale a vietii acestora.

7.     Recalificarea somerilor, desi privita ca o posibilitate de
iesire din somaj, in mod practic, nu este o solutie general
valabila.

8.     Modul de viata al somerilor de lunga durata, in special cel
legat de timpul lor liber, le confera satisfactii scazute, fapt
care accentueaza deficitul de integrare, datorat in special
dezintegrarii la nivel profesional.

9. Viata de familie nu este afectata negativ de statutul de
somer; se poate vorbi chiar de cresterea coeziunii familiilor
in cauza, care devin un punct de sprijin pentru somerii de
lunga durata, in incercarea acestora de a depasi greutatile
aferente acestei situatii.

10 . Locuinta nu constituie o problema pentru somerii care primesc alocatie de sprijin, chiar

daca o mica parte dintre acestia poseda o locuinta proprie; astfel, pe langa familie, locuinta se

constituie ca al doilea punct de sprijin pentru somerii de lunga durata.

11.Someri care primesc alocatie de sprijin pun greutatile pe care le au de intampinat pe seama vietii politice si a guvernantilor.

Recomandari

1. Solutia pentru eliminarea somajului de supracalificare consta in stabilirea cifrei de scolarizare in invatamantul superior plecand de la raportul dintre oferta si cererea educativa, dar coreland acest raport cu procentul de plasament profesional al absolventilor. Specializarile care nu mai au plasament trebuie sa-si restranga cifra de scolarizare la un minim critic sau chiar sa-si inceteze existenta. Aceasta propunere contine, in sine, o sugestie de protectie sociala a tinerilor deja prinsi intr-un costisitor proces de inflatie a diplomelor.

Compatibilizarea ofertei educative cu cererea reala de competente de pe piata fortei de munca din Romania presupune rearticulare prealabila a unui proiect global de reformare structurala pragmatica a intregului spatiu social romanesc. Pe acest fundal, devine realista oferta educativa capabila sa-i motiveze performant pe cursanti si sa le garanteze un plasament socio-profesional in structuri profesionale longevive si fiabile.

Absorbtia specialistilor este un test de flexibilitate structurala, compatibila cu dinamica interna a unei societati democratice, in care participarea la comunitatea profesionala reprezinta o noua sui generis a civismului de calitate.

2. Organizarea, in continuare, de cursuri de calificare sau recalificare pentru someri, diversificarea si marirea numarului acestora. Gasirea unor noi modalitati de motivare si sprijinire a somerilor pentru a urma astfel de cursuri.

3.     Cautarea unor solutii de integrare pe piata muncii a absolventilor
diferitelor niveluri de invatamant, care, in mare parte, dupa absolvire, intra
direct in somaj, deoarece, pe de o parte, in scoala nu primesc pregatirea
minima necesara cautarii si obtinerii unui loc de munca, fiind dezorientati la
terminarea scolii, iar pe de alta parte, angajatorii cauta, de regula, persoane
calificate si cu experienta in munca, tinerii absolventi avand slabe sanse de a
fi alesi, intrucat nu au o astfel de experienta.

4.     Alternative la masuri active de combatere a somajului:

Incurajarea intreprinzatorilor particulari;

Pensionare treptata;

Concediu prelungit;

Munca sezoniera;

Programe de munca partiala;

Incheiere

Tranzitai la economia de piata implica rezolvarea a numeroase probleme, una din cele mai severe fiind somajul. Este necesara o schimbare in perceptia oamenilor asupra acestor probleme: ele trebuie sa fie mai intai recunoscute si apoi solutionate in mod direct.

Fara transformari esentiale, profunde in gandirea si mentalitatea economica, este de neconceput cristalizarea unei autentice economii de piata in Romania. Deocamdata, in situatia de tranzitie pe care o parcurgem

amprenta cea mai puternica este cea a instabilitatii, care se rasfrange asupra tuturor celor implicati in jocul pietei.

Cercetarile prezentate succint in acest studiu deschid noi piste de abordare. Problemele nefiind nici de departe rezolvate, propun - pentru viitor - aprofundarea subiectului de fata si teme de cercetare conexe, cum ar fi:

Efectul reducerii de personal asupra supravietuitorilor, a celor care
raman in firma;

Perceptia criteriilor trimiterii in somaj; strategii de supravietuire ale somerilor

NUMARULTOTALDESOMERISIRATASOMAJULUIPE JUDETE

ANEXA I

ANEXA II

Numarul persoanelor incadrate in munca prin actiuni de mediere in perioada

1 martie - 31 martie

BIBLIOGRAFIE

1.     Adrian NECULAU, Gilles FERREOL: "ASPECTE PSIHOSOCIALE
ALE SARACIEI', Ed. Polirom, 1999

2.     CorneliaTESLUC:"SARACIASISISTEMULDEPROTECTIE
SOCIALA', Ed. Polirom 2001

3.     Alexandru TICLEA, Constantin TUF AN: "PROTECTIA SOCIALA A
SOMERILORIN ROMANIA' Ed. Atlas Lex, 1995

4.     Ion ALEXESCU: "MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
MUNCA SI PROTECTIE SOCIALA'; Ed. Almarom, 1998

5.     Cornel TRANDAFIR: "PROTECTIA SOCIALA A TINERILOR'; Ed.
De Sud 1998

6.     CONSTITUTIA ROMANIEI din 1991

7.     ARHIVA SI DOCUMENTELE OPERATIVE ALE DIRECTIEI DE
MUNCA SI SOLIDARITATE SOCIALA - CLUJ

8.     DATEALERETELEIDECOMUNICATIEELECTRONICAA
CONSILIULUI NATIONAL PNL.

9.     Lazar L Mortan M, Lazar P.S.: "MANAGEMENT GENERAL', Ed.
StarSoft Alba lulia, 2000

lO.Lazarl. Mortan M, Veres V: "MANAGEMENT GENERAL', Editura Dacia, Cluj Napoca, 2002