|
|
|
Bucataria Romaneasca
Bucataria romaneasca s-a dezvoltat odata cu formarea si afirmarea neamului romanesc.
A fost influentata de-a lungul anilor de conditiile economice, geografice, de clima, de gradul de civilizatie, de gradul de dezvoltare a agriculturii, de evolutia obiceiurilor, gusturilor si preferintelor romanilor; bucataria romaneasca a pastrat traditia mostenita din strabuni si a avut capacitatea ca in gama preparatelor romanesti sa asimileze retele altor popoare.
In jurul anului 1700, in tara noastra, apar primele semne ale occidentului.
In
anul 1900, bucataria romaneasca e cunoscuta peste hotare cand
Iordache Ionescu, patronul restaurantului din strada Covaci din Bucuresti
acolo unde s-au nascut mititeii de azi, isi trimite bucatarul pe
"Nea Radu" si pe lautarul Cristache Ciolac la expozitia de
In zilele noastre, la aceste mancaruri se mai adauga piftia, ciorba de potroace, ciorba de burta, saramura de peste cu mamaliguta, carnati afumati si proaspeti, berbec la potop, pui la frigare cu mujdei de usturoi, mamaliguta, muraturi asortate, placinte, cozonaci, cotunasi, poale-n brau (placinte) etc.
Mancarurile specifice traditionale sunt cunoscute si recunoscute prin savoarea si originalitatea lor. Sunt realizate in restaurante dar si in gospodariile romanesti pastrand traditia poporului nostru.
Bucataria poate fi socotita un act de cultura, dezvoltarea ei avand un caracter istoric, dar si dinamic, bucatarii ce sunt prizonierii retetelor, ei sunt inventivi; reteta este punctul de plecare, dar fiecare bucatar isi pune amprenta si personalitatea in tot ceea ce face.
Punctul de plecare al istoriei bucatariei, il putem localiza odata cu aparitia focului, descoperirea focului revolutioneaza hrana omului, prin alimente ce sufera transformari; prin frigere ele devin gustoase, aromate, pline de savoare, dupa foc fermentatia revolutioneaza obiceiurile alimentare, actiunea fermentatiei nu se reduce numai la conservarea alimentelor , ea transforma textura si gustul acestora prin fermentatie, fructele si strugurii se transforma in bauturi alcoolice, bere si vin, iar prin fermentatie, laptele da nastere la noi produse (cas, branza, iaurt, smantana).
Bucataria din Dobrogea
Este influentata de fauna, clima dar si de bucataria orientala. La prepararea mancarurilor se foloseste mult peste, vanatul dar si carnea de oaie, pasare, vaca si porc. Dobrogea e bogata in legume si fructe, lapte si oua, branza, mancarurile din aceasta zona redau bogatia materiilor prime.
Ele sunt usoare, gustoase pentru pregatirea lor se foloseste uleiul, untul, margarina. Ciorbele se acresc cu bors, zeama de varza si otet, se folosesc mult gustarile din legume proaspete sub forma de salata in combinatie cu oua, branza si smantana; sosurile sunt colorate cu tomate si se obtin din legume inabusite si supa de oase.
Preparatele de baza sunt insotite de garnitura din orez, legume si paste fainoase, se foloseste mult laptele batut, iaurtul dar si branza telemea care se consuma ca atare, dar si in compozitia altor preparate.
In statiunile de pe litoralul Marii Negre, exista unitati care pregatesc mancaruri traditionale si specifice Dobrogei cum ar fi: restaurante pescaresti, vanatoresti, traditionale.
Dintre mancarurile specifice bucatariei Dobrogene amintim:
Ciorbe pescaresti
Ciorba de burta
Saramura de crap
Peste la protap
Crap umplut
Carnati de oaie
Miel la protap
Musaca
Garnituri din orez
Baclavale
Sarailii
