|
|
|
Tulburari psihice post-partum
Tulburarile psihice post-partum sint considerate ca fiind cele mai frecvente tulburari psihice legate de maternitate. Fredman subliniaza ca simptoamele psihice se observa foarte rar inaintea zilei a treia si se pot manifesta ca sindroame prodromale: insomnie, astenie, depresie, iritabilitate, cefalee, labilitate afectiva.
Un aspect foarte interesant descris de multi autori este sidromul cunoscut sub denumirea de "sindromul zilei a treia'. Acest sindrom apare sub forma unei epuizari maxime, a unei depresii marcate cu crize de plins, anxietate, agresivitate fata de anturaj. Acest lucru vine in contrast cu situatia din primele 3 zile, in care domina optimismul si curajul. in continuare apar o serie de manifestari ca suspiciunea, stari confuzionale, refuzul alimentar, fenomene legate de copil sau de rolul matern. Bruniquel atrage in mod deosebit atentia mai ales asupra originii biochimice a sindromului. Este vorba de o tulburare hormonala (prabusirea estrogenilor si progesteronului, modificari in jocul catecolaminelor, in special la nivel cerebral). S-a insistat de asemenea asupra pierderii masive de calciu, mai ales in perioada post-partum precoce. Urmind dupa impregnarea estroprogesteronica a sarcinii cu dominanta progeste-ronica in zilele care urmeaza, apare secretia de prolactina secretata prin actiunea factorului inhibitor hipotalamic asupra celulelor prolactinice ale hipofizei. Acest hormon, arata Ammar, este de natura dopaminica. in acest fel "sindromul zilei a 3-a' apare ca o stare depresiva de natura organica.
in afara acestui cadru nosologic aparte postpartum mai pot a sa apara si alte modificari psihice. Astfel, reactii nevrotice in cazul cind a rezultat din nastere un copil mort sau malformat, uneori chiar din cauza conflictelor cu sotul, conflicte legate de sexul copilului. in acest context pot apare o serie de stari emotive, stari anxioase si ajungind uneori chiar la stari psihotice pe care Abely le numeste stari schizone-vrotice, deoarece nu este vorba de schizofrenii adevarate. Uneori, tot dupa Abely, unele din aceste stari pot trece in adevarate stari parafrenice, iar alteori intr-un veritabil sindrom discordant, care nu a existat anterior acestei perioade.
Principalele tablouri clinice intilnite postpartum au fost grupate de Chkili si colaboratorii astfel:
1. Stari confuzoonirice si bufee delirante survenite imediat dupa nastere si care se instaleaza de obicei brusc cu o stare confuzionala (obnubilare, stupoare, dezorientare temporo-spatiala, tulburari de memorie, false recunoasteri). La starea confuzionala se pot asocia adesea si activitatea onirica, halucinatii, delirul oniric, delir de persecutie sau centrat pe copil. Pacientele, subliniaza autorii, pot nega mariajul, maternitatea, considera ca au nascut copilul mort, ca li s-a furat, aud voci amenintatoare. Anxietatea puternica se insoteste de senzatii de depersonalizare. Starea afectiva oscileaza intre agitatie maniacala sau depresie, cu tentative de suicid sau infanticid. Brisset considera drept o caracteristica principala a psihozelor postpartum afectarea constiintei, desi ea nu este nici identica nici stabila. Pacientele, arata autorul, sint inerte, stupefiate, naucite, confunda locurile si oamenii.
Tot Brisset imparte aceste tablouri in urmatoarele forme clinice :
|
plan; |
- Forma cu confuzie minima si anxietate pe primul
Forma excitomaniacala;
Forma melancolica pura.
Mult mai rar apar azi la gravide delirul infectios sau delirul acut, aceasta datorita mijloacelor antiinfectioase actuale.
2. Stari afective cu debut mai tardiv si care se manifesta sub forma unor depresii profunde, mai rar stari maniacale sau oscilatii maniacodepresive. Pentru Abely si Bonquel psihozele puerperale iau cel mai frecvent forma excitatiei sau depresiei asociate cu tulburari confuzionale. Se pot descrie, astfel, stari maniacale, forme melancolice asociate unei veritabile stari confuzionale, forme agresive cu agitatie. Autorii considera ca diferentierea acestor sindroame afective puerperale de bolile psihice declansate de nastere se poate face prin pastrarea in cazul acestora a instinctului si dragostei de mama. Si Brisset vorbeste in a~est cadru de variatii ale dispozitiei si onirismului. Bolnavele sint triste, adeseori apare o stare de perplexitate. Alteori lupta contra anxietatii declanseaza o stare de agitatie si exuberanta.
3. Stari schizofreniforme care se instaleaza dupa o stare confuzionala sau confuzoonirica. Apar tulburari de comportament cu bizarerii, acte impulsive, atitudini negativiste, tulburari de gindire si afectivitate, indiferenta afectiva, autism sau delir paranoid. Este vorba, asa cum subliniaza Chikili si colab., de stari pseudoschizofreniforme, cu prognostic favorabil si vindecare totala, iar in unele situatii de schizofrenii autentice descoperite doar de sarcina si lehuzie. Uneori tardiv (la 3-6 sap-tamini) pot apare stari depresive cu asocierea diferitelor plin-geri nevrotice, preocupari ipohondrice, astenie, tulburari ale dispozitiei (Chklili si colab). Evolutia poate fi favorabila, tre-nanta sau mergind spre agravare.
