|
|
|
DEZVOLTAREA COGNITIVA SI EDUCATIA
1. Dezvoltarea cognitiva- o sinteza procesuala (argumente)
2. Metacognitia- analiza conceptuala
3. Sistemul de analiza a dezvoltarii cognitive
-caracterizarea stadiilor prin analiza proceselor cognitive
stadiul 0-2 ani
stadiul 2-7 ani
stadiul 7-12 ani
stadiul preadolescentei si al adolescentei
stadiul tineretii si al maturitatii
stadiul batranetii
4. Modelul neopiagetian asupra dezvoltarii structurilor intelectuale (cognitive) R. Case si S.Griffin
5. Corolare educationale - Importanta educatiei pentru formarea rationamentului formal
6.
Structurile cognitive- evolutie calitativa
1. Dezvoltarea cognitiva- o sinteza procesuala
Dezvoltarea cognitiva este analizata in acest cadru ca o sinteza procesuala a interactiunii dintre:
cognitie si metacognitie in special,
gandire/inteligenta si celelalte procese cognitive:
-perceptie
-reprezentare
-memorie
-imaginatie, pe de o parte si pe de alta cu nuantele introduse de invatare si limbaj, ambele fiind tratate separat si sau corelativ pentru o mai atenta patrundere a lucrurilor.
Copiii sunt activi si curiosi. Inca din primii doi ani de viata isi organizeaza, reorganizeaza intelegerea lumii si a oamenilor, obiectele si evenimentele pe care le simt. Cresterea intelegerii rezulta din interactiunea maturizarii biologice si a experientelor cumulative.
2. Metacognitia - analiza conceptuala
Cercetarile moderne promovate de Borkovski, Carr, Rellinger, Pressley in 1990 sustin ca metacognitia:
reprezinta o variabila ce diferentiaza elevii care reusesc de cei care dovedesc dificultati in invatare;
pune accent pe constiinta si gestiunea gandirii celui pus in situatia de a gandi;
pune accent pe gestiunea personala a ideilor;
reprezinta un tip de cunoastere ce se dezvolta odata cu experienta si scolarizarea;
presupune cunostinte construite si strategii ce pot fi dirijate pentru a fi aplicate in clasa;
vizeaza gestiunea si evaluarea sinelui necesar in cunoastere, vointa, afectivitate
Metacognitia ar putea fi conectata si cu:
tipul de cunoastere/ cunostinte
motivatia
planificarea sarcinilor de invatat
executarea (realizarea)
controlul
evaluarea
La o
prima analiza metacognitia ar putea fi configurata astfel:
3. Sistemul de analiza a dezvoltarii cognitive
-caracterizarea stadiilor-
-analiza proceselor cognitive-
STADIUL 0-2 ANI
Experientele influenteaza dezvoltarea cognitiva prin conversia senzatiilor sau stimularilor primite la nivel perceptiv prin organizarea si interpretarea stimularilor.
A. PERCEPTIA functioneaza progresiv la nivelul:
vederii: copilul -percepe si evalueaza cadrul, distanta, adancimea
-distinge familiarul de nefamiliar
auzului: copilul -devine sensibil la combinatii de sunete
-reorganizeaza cuvinte, recunoaste si asociaza semnificatii
tactil: copiii recunosc obiectele familiare prin atingere
se realizeaza coordonarea senzorio- motorie in mediul apropiat
B. ATENTIA
n este selectiva de la nastere,
n este afectata de trasaturile fizice ale stimulilor si de experienta anterioara
n sunt recunoscuti stimulii ce atrag atentia: fata umana
C. INVATAREA
n se bazeaza pe elementele de conditionare, pe intarirea ce poate devenim operanta in interval de 3 secunde de la actiune
n desi incepe sa uite dupa 15 secunde traseul mnezic poate fi pastrat pentru ultimiele 5 secunde daca apar factori de recunoastere
D. GANDIRE SENZORIO-MOTORIE:
J.Piaget a formulat cea mai completa teorie a dezvoltarii cognitive pentru primii 2 ani: perioada senzorio-motorie divizata in 6 substadii. In final copilul poate mental sa-si reprezinte obiecte, abilitate care ii va permite apoi sa rezolve unele probleme prin combnatii rezultate din imitatie. Este perioada in care copilul realizeaza ca obiectele co ntinua sa existe chiar daca au disparut din campul perceptiei; deci pastreaza imaginea obiectului disparut in memoria de lucru.
OBSERVATII:
A. Studiile asupra conditionarilor in copilarie (Watson, 1980) releva puternice diferente intre sexe. Astfel in aceeasi perioada baietii invata nmult mai repede daca intarirea este vizulal (de ex. culoarea rosie), in timp ce fetele de aceeasui varsta invata mai repede daca intarirea se face auditiv. De aici si concluzia ca in copilarie fetele sunt mai bune la deprinderile verbale (citit si vorbit) iar baietii sunt mai buni la sercini care cer vizualizare tridimensionala a obiectelofr.
B. Cat de devreme pot imita copiii?
Contrar asteptarilor bazate pe teoriile curente ale dezvoltarii cognitive, Maratos (1973) si apoi Jacobson (1979) situeaza la vasta de 6 saptamani primele forme de imitatie ale adultului (scoaterea limbii afara ).
C. Un interesant aspect al dezvoltarii cognitive este in caeasta perioada constituirea imaginii de sine. Copiii se bucura privind la propria reflectie in oglinda inainte ca ei sa-si poata recunoaste imaginea proprie. Aceasta actiune de recunoastere a fost plasata in urma unor experimente in jurul varstei de 2 ani.(Berthenthal si Fischer)
VARSTA 2-7 ANI
A. DEPRINDERI DE REPREZENTARE
-dupa primul an copiii incepe sa utilizeze simboluri ceea ce ii face sa fie independenti de constrangerile imediate ale lumii experientei.
-ei tind sa isi formeze notiuni in jurul calitatilor perceptuale si a functiilor obiectelor care adesea predomina.
-tind sa introduca in retea nominala ideile care se leaga prin imitatie, limbaj si reprezentari grafice.
-simbolizarea si imaginarea sunt rezultatul curiozitatii naturale si a explorarii lumii reale.
-progresul in formarea deprinderilor de reprezentare este strans legat de abilitatea copilului de a invata, rationa si asimila notiuni.
B. PROCESAREA INFORMATIILOR
Prescolaritatea evidentiaza o mare varietate a proceselor cognitive (perceptie, atentie, memorie) si o functionalitate mai rapida si mai eficienta. Procesarea informatiilor se bazeaza pe:
-Progresul perceptual: izoleaza si comunica distinctiv trasaturile obiectelor si fenomenelor: ei au abilitate de a coordona informatiile primite.
-Atentia: copiii raman de acele aspecte care le atrag atentia. Ei devin progresiv apti sa isi focalizeze atentia.
-Memoria: cea mai simpla forma a memoriei este destul de buna si apoi ia forma reconstructei. Reamintirea este slaba cauzata de limitele abilitatii verbale si de ineficienta tehnicilor de cautate.
-Rezolvare de probleme (problem-solving)
Sunt ineficienti pentru ca invata prin asociatii directe, nu sunt capabili de organizarea si integrarea cognitiei in activitati eficiente.
C. GANDIREA PREOPERATIONALA
Potrivit lui J. Piaget gandirea are urmatoarele caracteristici:
1. egocentrism: desi se disting de lumea celorlalti copiii cred ca altii vad lumea asa cum o vad ei.
2. cauzalitate; prescolarii cred ca obictele neanimate au viata (aninism), rationamentul este precauzal, nu cred in accidental, evenimentele pot fi cauzate de psihologic precum si de factori fizici.
3. identitatea: se dezvolta incet prin ceea ce copiii vad; ei constata ca lucrurile, oamenii raman aceeasi chiar daca aparentele se schimba.
4. numarul; se dezvolta progresiv conceptul de numar prin aparitia numerotatiei; dupa 5,6 ani incep sa inteleaga principiile care stau la baza calculelor.
D. COGNITIE SI INTERACTIUNE SOCIALA
Interactiunea sociala are o puternica influenta asupra dezvoltarii cognitive.
In grup copilul este confruntat cu diferite puncte de vedere care ii schimba propria intelegere.
OBSERVATII:
A. Au o memorie mai buna copiii fericiti?
Da, pare sa spuna cercetarile lui J. Barthelett si J. Santrock facute pe copii carora li s-au spus povesti fericite de catre adulti fericiti si care isi reaminteau mult mai productiv elementele povestii decat cei carora li se povesteau intamplari nefericite de catre adulti nefericiti.
B. Cognitie si experienta?
Ce tipuri de experiente stimuleaza dezvoltarea intelectuala in prescolaritate ?
Cercetarile lui J. Carrew arata ca rolul copiilor este mai bun in materie lingvistica; de asemenea rezulta ca statutul socioeconomic in diferentele de clasa influenteaza bogatia de experiente.
VARSTA 7-12 ANI
A. PROGRESE IN CAPACITATILE DE REPREZENTARE
-a. simbolurile capata un rol important
-b. imitatia: dupa 7 ani devine capabil sa imite problem-solving cand sarcina data este asemanatoare cu una anterioara. La 11 ani poate extrage principiul dintr-un model performantial si sa-l aplice.
-c. creste abilitatea in a se ocupa cu abstracte in utilizarea metaforei, in utilizarea unor mijloace psihologice. Incet apar si formulele ce contin elemente critice in structura unui mic discurs.
B. PROGRESE IN PROCESAREA INFORMATIILOR
Dezvoltarea abilitatilor de reprezentare permite elevului sa invete usor continuturi noi, in moduri mai eficiente de procesare a informatiilor.
a. apar metode de prelucrare, de procesare a informatiilor
b. atentia: scolarii pot prinde informatiile rapid, exhaustiv si sistematic, sunt mai putin distrasi de informatia irelevanta decat pana acum. Semnificatia joaca un rol minor in scanning; ei invata sa prelucreze informatia in unitati apropiate sarcinii. Atentia selectiva devine puternica ei putand exclude din campul constiintei informatiile nerelevante.
c. memoria: copilul devine constient de procesul memoriei, incep sa construiasca si sa mentina scopuri pentru memorare, sa utilizeze strategii de atingere a scopurilor. Printre stategiile de encodare mentionam: repetitia, limbajul figurat, organizarea.
d. problem-solving: asa cum memoria, perceptia, atentia devin mai eficiente, scolarul incepe sa rezolve probleme prin testarea ipotezelor. Astfel ei pot trece de la m un tip de problem-solving printr-o teorie a invatarii stricte la una care devine organica subiectului su teoriei sociale a invatarii.
C. GANDIREA CONCRET-OPERATIONALA
Conform cercetarilor, J. Piaget si B. Inhelder arata ca majoritatea oamenilor trec prin aceasta perioada, caracterizata prin:
a. conservare: copiii trec de la conceptul initial bazat pe identitate pentru a ajunge la reversibilitate
b. concepte relationale: abilitatea copilului de a rezolva probleme implicand tranzitivitatea se contureaza dupa ultimele cercetari ceva mai devreme dacat afirmase J. Piaget. Copiii utilizeaza forme cognitive mai putin complexe decat credea acesta esentiale ramanand operatiile de clasificare, incluziune, subordonare, seriere, cauzalitate.
c. rationament cauzal: gandirea precauzala devine mai putin aparenta in perioada concret-operatinala, copiii adesea incercand sa inteleaga, sa examineze, sa explice lucrurile in termeni cauzali.
d. esenta gandirii: capacitatea de a organiza o multime de elemente dintr-o clasa logica pe baza constatarii faptului ca toate au atributul "x"/"y"; perioada retelei.
D. PROGRESE IN COGNITIE SI INTERACTIUNEA SOCIALA
Interactiunea sociala continua sa aiba o puternica influenta asupra dezvoltarii cognitive. Prin interactiunea cu alti copii se invata tehnici abile de ascultare si raspuns, roluri, se comunica, se iau decizii si se formeaza structuri conceptuale.
E. INTELIGENTA
Desi in sensul cel mai larg inteligenta se refera la abilitatea de a raspunde adecvat solicitarilor mediului apropiat si de a invata din experienta, in practica ea ia forma unei performante la testele standardizate.
1.Conceptul de inteligenta: definitia cea mai operanta: inteligenta este dispozitia de a te comporta adaptativ cand te confrunti cu o solicitare a mediului.
2. Masurarea inteligentei: deoarece testele de inteligenta nu masoara cele mai importante abilitati cognitive, ele nu dau o imagine completa asupra inteligentei. Coeficientul de inteligenta este doar un indicator primar asupra performantei unui copil comparat cu alti copii.
3. Modificarea inteligentei: diferentele de clasa intre QI se datoreaza in parte nutritiei inadecvate, conditiilor de igiena, diferentelor intre interactiunile parinte-copil.
4. Uzul si abuzul de teste QI; desi testele destinate studiului QI au fost criticate, ele raman buni predictori pentru performantele scolare.
RECOMANDARE: Opinam pentru transformarea, conversia unora dintre testele de QI in teste/sarcini de exersare si antrenament educativ. Se poate demonstra tranferul nespecific de metoda, de principii, de regula, de metode de invatare.
OBSERVATII:
1. Unii dintre copiii cu QI normal intampina reale dificultati in invatarea cititului fiind catalogati dislexici. Studiile recente au demonstra ca acestia proceseaza mai lent informatia decat o fac cei normali, in special la nivel auditiv, vizual, perceptiv, mnezic si al coordonarii informatiei. ( Farnham-Diggory)
2. Invatarea drumului spre scoala
Cum se explica faptul ca elevii de clasa intai gasesc drumul spre scoala, chiar daca se complica conditiile? Studiile facute asupra dezvoltarii hartii cognitive a mediului arata ca la 6 ani se dezvolta o anumita forma a hartii cognitive topologice ce focalizeaza jaloanele terenului. Mai tarziu copiii incep sa codifice spatial relatiile in termenii distantei si sa depinda mai putin de repere; eventual ei isi dezvolta mai amanuntit harta mintala. Viteza formarii depinde de experienta.
3. Studiile asupra trasaturilor oamenilor inteligenti facute de psihologi di de oameni profani nu concorda in materie de abilitati de RP, abilitati verbale sau competente sociale.
STADIUL PREADOLESCENTEI SI AL ADOLESCENTEI
Schimbari cognitive: In timpul adolescentei, unele experiente individuale transforma si imbunatatesc abilitatile de rationare.
A. GANDIREA FORMALA
J. Piaget numeste acest nivel al gandirii drept al operatiilor formale. Studiile interculturale arata ca gandirea formal-operationala nu se produce in toate culturile si sugereaza ca dezvoltarea poate depinde de experienta scolaritatii.
B. RATIONAREA FORMALA
Gandirea formala apare drept o conditie necesara dar nu suficienta pentru dezvoltarea rationarii cu principii morale, potrivit lui Kohlberg.
STADIUL TINERETII SI AL MATURITATII
Dezvoltarea cognitiva este explicata cel mai adesea prin conceptele de:
maturitate cocnitiva - dominata de cognitie veridica si nonveridica
atitudinea mentala - dominata de seturi vazand orientarea in problema in functie de scop
stilul cognitiv - ofera indentitatea cognitiva subiectului:
