|
TULBURARI DE DEZVOLTARE (definitie, etiologie, simtomatologie)
Abaterile de la traseul normal al dezvoltarii trebuie luate in considerare atunci cand sunt posibile indicii ale unei stari de handicap aflate in constituire.
Responsabilitatea diagnosticului revine specialistului psihopedagog.
Parintii trebuie sfatuiti sa evite atat precipitarea cat si expectativa, sugerandu-lise sa se centreze mai degraba pe observarea atenta a dezvoltarii copilului si pe remedierea acelor factori disfunctionali asupra carora au control (anturajul copilului modul in care invata, modul de interactiune, etc).
Pentru a formula o definitie a tulburarilor de dezvoltare, ne vom referi la urmatoarele PREMISE:
a) dezvoltarea fizica si psihica are caracter evolutiv, dinamic si individual;
b) ritmul dezvoltarii este discontinuu
c) dezvoltarea este o rezultanta a interactiunii disponibilitatilor interne cu factorii externi;
d) abaterile de la traseul dezvoltarii normale trebuie evaluat in functie de repere psihogenetice si psihodinamice;
e) abaterile de la traseul dezvoltarii normale sunt remediabile partial sau total in functie de etiologie, complexitate si moment de interventie;
f) tulburarile de dezvoltare sunt doar predispozitii pentru instalarea starii de handicap
DEFINITIE:
Prin tulburari de dezvoltare intelegem toate acele abateri de la traseul normal al dezvoltarii fizice si psihice ce impieteaza in mod evident si continuu asupra interactiunii fizice si sociale ale persoanei tinere cu mediul.
Intre tulburarile de dezvoltare ca atare si retardul de dezvoltare, apare o diferenta atunci cand un copil nu este in stare sa obtina performante comparabile cu cele expectate in mod obisnuit de la congenerii (de aceeasi varsta) sai.
Se mai face o diferenta intre tulburari de dezvoltare si intarzieri in dezvoltare.
Simtomatologia tulburarilor de dezvoltare trebuie analizata luand ca punct de referinta efectele incapacitante ale deficientei primare.
Ex. la copii cu surditate de perceptie ( afectiunea primara fiind localizata de regula la nivelul organului lui Corti constatam carente in dezvoltarea normala a limbajului verbal-oral care in conditiile neglijarii interventiei corective recuperatorii precoce (prin protezare) si activitati de partofonie (de formare a vorbirii) si labiolectura pot conduce la un retard semnificativ in dezvoltarea mintala din copilarie datorita absentei reprezentarilor verbale si incapacitatii de a depasi nivelul intuitiv concret, ceea ce reprezinta o deficienta tertiara.
Pentru a trece in revista simptomatologia tulburarilor de dezvoltare trebuie sa urmarim efectele afectiunii primare in principalele domenii de referinta care sunt patru:
1) Cel motor si psihomotor - se refera la:
- postura,
tonusul muscular,
control si coordonarea miscarilor grosiere si fine
prehensiune, manipulare;
2) Cel aptitudinal-adaptativ - se refera la:
deprinderi de autoservire,
actiuni si activitati orientate catre un scop concret (utilizarea obiectelor),
angajarea in rezolvari practice,
adaptarea la particularitatile ambientului sau ale situatiei problema.
3) Cel relational - se refera la:
tipuri si forme de comunicare,
adecvarea mesajului la context, tema, etc,
expresivitate corporala in comunicare si la
feed-back.
4) Cel comportamental-social - se refera la:
maturitatea afectiva in comportament,
conduita pro- sau antisociala,
initiativa in stabilirea de relatii interpersonale,
capacitate de acomodare in interactiuni sociale,
conduita ludica,etc.
In ceea ce priveste etiologia, trebuie spus ca de regula etiologia tulburarilor de dezvoltare se reduce in mare parte la etiologia afectiunilor constate.
Sunt insa cazuri cand etiologia deficientelor primare este extrem de variata sau chiar neprecizata. Ex. deficiente mintale de tip endogen, epilepsie, diferite cazuri de afazie.