|
|
|
TESTE DE PERSONALITATE
Testele de personalitate au o orientare evidenta spre aspectele deformate sau deteriorate ale personalitatii deoarece acestea sunt mult mai usor depistabile decat trasaturile morale si operative ale personalitatii sau caracterului.
G. Allport si Odbert au decelat 17.953 denumiri de trasaturi psihice care diferentiaza comportamentele umane. Klages a evaluat la 4.000 numarul acestor trasaturi, iar Fr. Baumgarten a gasit 1.093. Se considera ca exista unele variabile caracteristici constitutionale ale personalitatii (temperamentul) si unele aptitudini implicate in structura temperamentului, precum si numeroase variabile structurale dobandite, consolidate sau nu. Se poate spune ca in efectuarea diagnozei psihice a personalitatii exista o serie de dificultati: mecanismele evolutive de baza ale conduitelor nu sunt pe deplin elucidate; elementele ce exprima unicitatea personalitatii sunt mai greu de surprins decat caracteristicile ponderale ale personalitatii; subiectivitatea ce se controleaza si se autocontroleaza in permanenta este greu accesibila.
Testele de personalitate reprezinta aportul cel mai important al psihologiei moderne, dar trebuie sa se tina cont intotdeauna de factorul uman - in cazul diagnosticarii inteligentei sau a aptitudinilor subiectul coopereaza activ, pe cand in cazul diagnosticarii personalitatii subiectul are in mod spontan tendinta de mascare. Apar astfel numeroase tipuri de deformari ale rezultatelor, dintre care cele mai frecvente sunt: efectul de fatada - tendinta subiectului de a se prezenta intr-o lumina buna; efectul de reputatie buna - raspunsurile sunt toate la fel de bune la toti itemii testului; efectul de originalitate - raspunsurile atrag ostentativ atentia prin originalitate; efectul de fronda - apar frecvent raspunsuri negative, obscure, cu cheie, ambigue etc.; efectul de convenienta - subiectul considera ca raspunsurile intra in vederile unei autoritati; tendinta generala a subiectilor de a exagera sau de a minimaliza rezultatele.
Testele de pesonalitate se impart in :teste analitice - cuprind itemi ce sondeaza caracteristici delimitate ale personalittii (chestionare); teste sintetice - sondeaza structuri complexe ale personalitatii (teste proiective, teste clinice).
Chestionarul
A. Binet, pionier al chestionarului ca metoda de cercetare in psihologie, a alcatuit un chestionar de sondare a caracteristicilor personalitatii foarte mult folosit in S.U.A., dar mai putin in Europa. R.S.Woodworth este primul reprezentant de seama al diagnosticarii personalitatii prin chestionar. Important de mentionat este si chestionarul elaborat de Shiply, in acesta subiectul trebuind sa aleaga intre doua alternative relativ defavorabile.
Chestionarele de personalitate pot fi iimpartite in doua mari categorii: cele care sondeaza o trasatura de personalitate si cele multifazice, care sondeaza mai multe trasaturi. Dupa criteriul obiectivelor psihologice, chestionarele sunt: de adaptare de atitudini; de interese; de personalitate propriu-zise.
Chestionarele care masoara gradul de adaptare la mediu
Exista aspecte ale adaptarii ce tin de solicitarile si conditiile exterioare si aspecte ce tin de cerintele interioare, iar uneori chestionarele de adaptare pun in evidenta astfel de diferente. Unele deteriorari ale adaptarii au la baza fragilizari ale sistemului hormonal sau al balantelor biologice (socul traumatic, maladiile postoperatorii, toxicozele etc.), altele apar din cauza excesului de mineralo-corticoizi, hiperactivitatii fenomenelor alergice, excesului de alimente excitante etc., sunt provocate de infirmitati.Exista trei feluri de adaptare: adaptare prin asimilarea mediului organizat si optimizat in consecinta, prin acomodare (dorintele se restructureaza in functie de conditiile mediului) si prin deplasare si inlocuire (in cazul in care exista esec se cauta alt mediu si camp de actiune). Chestionarele de adaptare fac de cele mai multe ori evaluari ale acesteia pe sectoare privind adaptarea in familie, in mediul profesional, in cel social etc. Cel mai vechi chestionar de adaptare este chestionarul multifazic al lui R.S.WOODWORTH sau inventarul psihonevrotic P.D.S. - acesta a fost elaborat in timpul primului razboi mondial (1917) si avea in vedere eliminarea din armata a subiectilor anormali psihic. Se solicita raspunsuri la 76 itemi ce se refera la 200 simptome, vizand tendinte ale personalitatii, tendinte schizoide, tendinte paranoide, ipohondrice, impulsive, epiloptoidale, instabile, antisociale. Desi nu mai este folosit, acest chestionar a constituit punctul de plecare pentru foarte multe alte chestionare de adaptare.
Chestionarele multifazice se utilizeaza mai ales in mediul universitar si in cel industrial (BALL).
Un chestionar de adaptare scolara este cel realizat in 1966 de Remmers si Schimberg - a cesta contine 296 itemi clasati in 8 sectiuni, pentru copiii de 15-18 ani. Sectiunile sondeaza: aspecte ale adaptarii scolare, relatiile cu profesorii, atitudinea fata de metodele de lucru, fata de examene;. aspiratiile profesionale si atitudinea fata de propriile aptitudini; caracteristicile personale; conduita in grup; adaptarea in familie; raporturile cu celalalt sex; sanatatea, atitudinea fata de eventualele aspecte proprii varstei; atitudinea fata de lume si viata, morala, filozofie, religie etc.
Chestionare care sondeaza atitudini si aspiratii
In constituirea scarilor de atitudini au adus importante contributii scrierile lui THURSTONE, LICKERT, GUTTMAN, LAZARSFELD, GREEN etc.
Atitudinile se pot sonda si prin testele de situatii care constau in prezentarea de mici istorioare, subiectul trebuind sa precizeze reactiile personajelor. Chestinarele de atitudini folosesc o aparatura matematica speciala. Scara lui THURSTONE, reprezentativa pentru acest tip de chestionare, se refera la probleme privind casatoria, divortul, libertatea presei, problema negrilor etc. Scara lui BOGARDUA masoara "distanta sociala" - atitudinile unui subiect dat fata de probleme ce se refera la rasa,religie, natiune etc.
Chestionarul lui CARMEN CAMILLERI consta in raspunsuri deschise ce trebuie date la mici istorioare ce solicita atitudini in o serie de probleme referitoare la emanciparea femeii in societatile aflate in curs de dezvoltare. Chestionarul cuprinde 10 povestiri si permite un grad de proiectie.
Dupa H.Pieron, atitudinile sunt reactii dobandite fata de situatii si stimuli, iar dupa Osgood ele au o geneza sociala si permit evaluari.
KLINEBERG deosebeste 5 caracteristici ale atitudinilor:
a) directie - insusirea de a opta pentru o opinie sau alta;
b) gradul - caracteristicile generalizarii atitudinii respective;
c) intensitatea - nivelul pana la care respectiva atitudine este importanta pentru subiect;
d) coerenta - corelatia dintre atitudinea exprimata si conduita zilnica;
e) eficacitatea - spontaneitatea atitudinii de a se pune in evidenta in conduitele corespunzatoare.
Alain Sarton - a reunit un chestionar de intrebari cu raspunsuri multiple (3) la alegere, un chestionar de obstacole (6) cu cate 2 raspunsuri la alegere si 6 chestionare (de cate 3 itemi fiecare, din raspunsuri la alegere din 5 alternative). Itemii chestionarului se refera la :aprecierea propriei sanatati; atitudinea fata de sanatatea proprie; sanatatea altora si conceptul de sanatate; atitudinea fata de satisfactiile imediate ; atitudinea fata de bani; fata de prestigiul moral; atitudinea fata de munca.
Aspiratiile , ca si atitudinile, reprezinta motive ale activitatii organizate in structuri ce constituie un nivel mai mult sau mai putin tensional in procesul proiectarii temporare a personalitatii.
Nivelul de aspiratii se constituie sub influenta:
a) caracteristicilor randamentului si performantelor anterioare, ale unui anumit moment dat;
b) constientizarea posibilitatilor cuprinse in performantele obtinute;
c)constientizarea posibilitatilor si aspiratiilor reale.
Diferentele dintre performantele obtinute si constientizarea nivelului posibilitatilor constituie diferenta denumita de realizare. Ea poate fi pozitiva sau negativa si are ecouri psihologice complexe.
Dembo a realizat un experiment-test ce consta in prezentarea unei sarcini pe care subiectul trebuie sa o execute in prealabil dand referinte cu privire la modul in care va putea sa execute sarcina respectiva si timpul in care o va duce la bun sfarsit. In etapa a doua, subiectul este lasat sa execute sarcina. I se aduce la cunostinta dupa ce a terminat care sunt performantele de timp si calitatea obtinuta si astfel acesta poate aprecia diferenta dintre nivelul de aspiratii si cel de posibilitati. Urmeaza noi interogari de acelasi tip. Schema experimentala cuprinde deci: analiza performantelor efective; analiza performantelor exprimate prin aspiratii; efectele de ajustare ale aspiratiilor prin cunoasterea succesiva a evolutiei performantelor.
Dellay si Pichot au utilizat o schema asemanatoare de psihodiagnosticare a relatiei dintre aspiratii si autoaprecieri care cuprinde tot 10 foi de sarcini. Dupa ce se citeste subiectului primul exercitiu, se cere sa se aprecieze prin nota rezultatul pe care il va obtine si pe cel pe care il doreste. In final se obtin 3 note: o nota de aspiratii - media celor 10 note de aspiratii; o nota de reusite - media celor 10 note de reusita; o nota de autoapreciere.
Diferenta dintre nota de aspiratie pentru o incercare si nota de reusita la incercarea precedenta reprezinta nota de diferenta de scop; diferenta dintre nota de aspiratie pentru o incercare si nota de reusita la aceeasi incercare constituie nota diferentei de estimare; diferenta dintre nota de apreciere si nota de reusita la aceeasi incercare constituie nota de diferenta aspiratii-posibilitati.
Chestionarele de interese
Interesul este un intermediar intre individ si mediu. Exista o dinamica a intereselor, ponderea acestora avand caracteristici si evolutii ample in copilarie si adolescenta. Ele se pot clasifica astfel: temporare - rezolvarea unei probleme,reusita la un examen etc.; direct - a dormi atunci cand iti este somn; indirect - studierea unei limbi staine pentru a ocupa un anumit loc de munca.
Interesul presupune atentie, efort, mobilizare generala a capacitatilor.
Fonteigne este printre primii care au intocmit un chestionar de interese profesionale pentru tinerii de 12-13 ani cu 12 itemi. Acesta cuprinde si intrebari cu privire la opinia parintilor privind interesele profesionale ale tanarului.
Pentru domeniul profesiunilor exista trei tipuri de chestionare de interese: se abordeaza empiric problema vocatiilor si a profesiilor ; se abordeaza problema intereselor prin prisma analizei factoriale ; chestionare de structura logica .
Chestionarul lui Strong cuprinde 400 de itemi vocationali si avocationali pentru diferite profesii si activitati si solicita adolescentilor raspunsuri la alegere din trei ("imi place", "imi este indiferent", "nu-mi place"). Au fost inventariate 24 de ocupatii feminine si 47 masculine.
Chestionarul realizat de Kuder cuprinde itemi grupati in scale descriptive, iar interesele decelate au fost ocupationale, persuasive, artistice, literare, muzicale, servicii sociale, clericale etc. pentru fiecare item s-au facut alegeri gradate din trei variante cu o structura diverisficata.
Chestionarul Lee - Thorpe contine scurte descrieri de diferite perechi de profesii, iar subiectul trebuie sa indice acela sau acele ocupatii si profesii pe care le prefera din cele sase grupe de profesii prezentate in chestionar, si anume profesii sociale, naturale, mecanice, afaceri, stiinta.
Chestionarul Edwards contine 240 de itemi cu raspunsuri perechi (alegere fortata). Dupa un timp, intrebarile se repeta, fapt ce permite compararea rezultatelor. Pot aparea rezistente la raspunsuri, neglijente, confuzii, erori involuntare si voluntare.
Chestionarul s-a construit prin stabilirea situatiei statistice a fiecarui raspuns privind diferite activitati vocationale si avocationale.
Chestionarul lui Lacerbeau (1965) dispune de 72 itemi, avand sensibiliate pentru subiectii de 10-12 ani. Pe fiecare din cele 4 pagini ale testului se afla 18 ocupatii evocate, iar subiectii trebuie sa aleaga 6 ca preferate si 6 ca respinse, celelalte ramanand neutre. Sunt continute ocupatii tehnice, intelectuale, sociale, sportive, legate de natura, de comert, artistice, manuale si imaginative. In cadrul fiecarei grupe se prezinta activitati teoretice si practice. In cotatie s-au acordat 2 puncte pentru raspunsurile preferentiale, un punct la cele nealese si nerespinse si 0 puncte pentru cele respinse.
Chestionarul Martin Irle cuprinde referiri la 9 activitati profesionale printr-un labirint cu sisteme de raspunsuri la alegere din patru.
Chestionarul de interese Baumgarten presupune alegerea unui catalog de carti, repartizate pe domenii.
In psihodiagnosticarea intereselor se utilizeaza si metoda completarii de fraze ( metoda proiectiva).
Testul Twenty Statement Test (TST), elaborat de McPartland, este sensibil la conturarea conceptiei despre sine, punand in evidenta in mod proiectiv dimensiuni ale intereselor si pozitiei pe care acestea le ocupa in preocuparile subiectului. Testul cuprinde propozitii ce incep cu "Eu sunt".
Chestionarele si testele de personalitate multidimensionate
Acestea diagnosticheaza una sau mai mute trasaturi de personalitate, avand in atentie aspecte ale temperamentului sau ale caracterului.
Chestionarele de personalitate pentru copii ESDO, aplicabile de la 6 la 10 ani, cel al lui Porter si Cattell (HSPQ), aplicabil de la 12 la 17 ani, si chestionarul 16 P.F. au toate structura de analiza factoriala si acopera studiul unor aspecte ale personalitatii de la 6 ani la varsta adulta. CPQ cuprinde variante paralele A si B, fiecare avand cate 70 itemi. HSPQ cuprinde 140 de itemi, iar CPQ - 14 factori.Factorii implicati sunt:
A= ciclotimic, schizotimic;
B= inteligenta generala (g);
C= stabilitate emotionala, nevrosism general;
E= dominanta-supunere;
F= caracter deschis-inchis;
G= caracter pozitiv, caracter afirmat;
H= ciclotimic, schizotimic (diferit fata de factorul A);
I= sensibilitate emotionala, maturitate;
L= tendinta paranoica, increderea;
M= boemism, spirit practic;
N= satisfactie,simplicitate;
O= neincredere nelinistita, incredere calma;
Q1= radicalism, conservatorism;
Q2= infumurare, lipsa de hotarare;
Q3= control al vointei, instabilitate de caracter;
Q4= tensiune nervoasa sau lipsa de tensiune nervoasa;
D= temperament flegmatic;
Y= introvertit, extrovertit.
Raspunsurile la chestionar s-au structurat ca raspunsuri fortate (da sau nu).
Tot un chestionar pentru copii (9-13 ani) este chestionarul Carl Rogers (APR). Chestionarul are 6 parti in care se cer subiectului:
I. optiune profesionala (raspuns la alegere cu trei preferinte);
II.alegerea unor aspecte relative la viata personala (cum ar prefera sa fie - mai puternic, mai linistit etc.);
III. indicarea a trei persoane pe care le-ar alege daca ar trebui sa mearga intr-un desert;
IV. sa spuna in ce masura seamana cu o serie de copii a caror prezentare de calitati se face in propozitii si in ce masura ar dori sa le semene;
V. sa raspunda la intrebari cu alegeri multiple privind probleme ale vietii sociale;
VI. sa claseze in ordine de preferinta membrii familiei sale.
Rezultatele celor sase subteste sunt combinate pentru a obtine patru note diferite si anume: note ale sentimentului de inferioritate personala, note ale inadaptarii sociale, note de adaptare familiara, note de reverie treaza etc. pentru fiecare exista trei grupuri (superior, mediu, inferior).
Chestionare pentru copii au realizat si Raynolds (1928), Justin (1933) - cauzele care ii fac pe prescolari sa rada, Valentine (1930) si Ellesor (1933) au studiat caracteristicile fricii si cauzele fricii la copii, Serara si Sears (1940) au efectuat experimente de frustrare alimentara la sugarii de 6 luni, Dembo, Barker, Lewin (1940) au pus in evidenta o serie de aspecte ale personalitatii copiilor prin deprivarea de jucarii, Yarrow (1940) a studiat reactiile globale la dificultati ale prescolarilor, Kost a studiat reactiile la sarcini complicate si grele, Zeigarnik a dat sarcini de memorare dificile, dar a adaugat in cadrul situatiilor dificile sugestii pozitive si negative, urmarind efectul lor, ce si cat a fost retinut din situatiile consumate de catre copii de diferite varste.
La Universitatea din Bucuresti s-a efectuat un test de sugestibilitate. Testul S.B.U. se compune din 12 pagini cu cate 15 serii (itemi) de cate trei figuri sau imagini asezate in succesiune verticala. Cele trei imagini sau figuri geometrice din seriile fiecarei pagini sunt identice, dar asezate in pozitii diferite. Mentionandu-se faptul ca nu are importanta pozitia imaginilor, se cere subiectilor sa determine care imagine din cele 3 este diferita (elementul indicator) de celelalte doua. Raspunsurile existente si abtinerile s-au considerat ca fiind supuse sugestiei (latente), in timp ce raspunsurile prin care se identifica o imagine dintrei ca fiind diferita se considera ca fiind o expresie a sugestiei de fond. Pentru fiecare 2 pagini (3 itemi) se modifica instructajul dupa o pauza in care desenarea din memorie a setului de imagini vazute. Cele 6 tipuri de instructaj au permis sa se puna in evidenta dominanta relativa a sugestibilitatii directionata spre autoritatea fata de aceea ce este implantata in conditiile competivitatii si relatiilor sociale curente.
Testele de personalitate ale lui A. Descoendres sunt teste de rationamente morale, teste ce constau dintr-o serie de cartonase pe care se scriu o serie de texte scurte, ce cuprind momente de solicitare a aprecierii morale si sunt gradate in ceea ce priveste complexitatea si caracteristicile actelor morale incluse in povestirile date spre apreciere. Subiectii trebuie sa aranjeze cartonasele dupa gravitatea ce le-o conferma.
Pentru afectivitatea sociala si familiala se utilizeaza test-filmul lui R. Gille care cuprinde 69 de sectiuni cu imagini. Subiectul trebuie sa se plaseze el insusi in desen in pozitia pe care ar dori-o personal si pe care o noteaza printr-un semn conventional (o mica cruce). Cele 69 de intrebari se refera la atitudini cu privire la familie, la colegi, profesori si munca scolara.
Testul lui Rosenzweig si Smith au studiat efectele recompenselor. Hurloch a utilizat lauda si blamul (1952).
Au fost efectuate chestionare de personalitate si pentru adolescenti, pentru investigarea surselor de anxietate (Ortin, 1952), ori pentru investigarea caracteristicilor reactiilor emotionale (Finger, 1947).
Jersild si Tach (1949) au studiat pe copiii intre 6-18 ani, evolutia cauzelor si atributelor fericirii printr-un chestionar ce se referea la cea mai fericita zi din viata.
Chestionarul pentru adulti elaborat de Hugh M. Bell are menirea de a pune in evidenta trasaturi de personalitate, deficite de adaptare a subiectilor la diferite aspecte si structuri ale mediului in care evolueaza.
Chestionarul lui ROBERT G. BERNREUTER (1931) cuprinde 125 intrebari. Raspunsurile obtinute (da sau nu) pot fi utilizate in diferite tipuri de calcule. Permite sa se diagnosticheze tendintele nevrotice, trasaturile de autosatisfactie, autosuficienta, trasaturi de intro si extroversiune, caracteristici de dominanta-supunere, incredere in sine si sociabilitate.
cuprinde 101 itemi impartiti in 10 sectiuni Chestionarul CORNELL INDEX, elaborat de WEIDER, WOLF, BREDMANN, MITTELMANN, WECHSLER, ce corespund unor zone speciale de conduita. Exista doua variante pentru militari si o forma pentru civili. Este aplicabil la subiectii de cultura medie.
Chestionarul de temperament al lui JOY P. GUIFORD si W.S. ZIMMERMANN (GZ) grupeaza sub forma unui chestionar multifazic factorii mai bine stabiliti. El cuprinde 300 itemi cu raspuns la alegere si acopera 10 trasaturi de personalitate si implicit de temperament, stabilitate emotionala, obiectivitate, bunavointa, tendinte de reflexie, relatii personale, masculinitate.
Chestionarul lui JOY P. GUILFORD (1934) identifica factori de baza si factori de grup ai personalitatii. Chestionarul are trei directii de investigatie in care sunt cuprinse urmatoarele aspecte:
1)S= tendinte sociale de introversie;
T= tendinte ideative de introversie;
D= depresie;
C= tendinte cicloide;
2)G= activitatea generala;
A= submisie ascendenta;
M= masculinitate/feminitate;
I= inferioritate;
N= nervozitate;
3)O= obiectate;
Co= cooperativitate;
Ag= agresivitate.
Inventarul de personalitate al lui L.L. THURSTONE (1951) are in atentie 7 trasaturi de personalitate de baza evidentiati prin cei 140 itemi:
A= activism, rapiditate in activitati lucrative; V= vigurozitatea; I= impulsivitatea; D= dominanta; E= stabilitatea emotionala; S= sociabilitatea; R= reflexibilitatea.
Inventarul multifazic de personalitate THE MINNESOTA MULIPHASIC PERSONALITY INVENTORY, elaborat de STARKE, HATHWAY si McKINLEY, are la ora actuala cea mai mare raspandire printre inventarele si chestionarele de personalitate. Cuprinde 550 itemi cu referire la 20 domenii (sanatate generala, simptome neurologice, psihosomatice, relatii familiale, atitudini morale etc.). Intrebarile se afla pe cartonase pe care subiectul este pus sa le claseze in trei gramezi corespunzatoare pentru "adevarat", "fals" si "nu stiu". Aceasta metoda este acceptata si de subiectii mai dificili. Trei scale ale chestionarului permit sa se determine daca subiectul tinde sa se prezinte constient sau nu, sub o lumina favorabila. Daca subiectul tinde sa se subestimeze sau sa se supraestimeze, faptul se pune in evidenta prin scala K, daca da raspunsuri neobisnuite, fie ca raspunsuri la intamplare, fie ca raspunsuri realmente patologice ori raspunsuri care arata ca nu a inteles intrebarile, faptul este depistabil prin scala F. combinatii ale scalei F si K permit sa se determine daca subiectul a trecut intr-un sens sau altul in categoriile de deformari de raspunsuri specifice uneia sau alteia dintre cele doua scale cu dominanta.
C. P. I. - California Psychological Inventory - a fost publicat de catre directorul departamentului de psihologie din Berkeley, Harrison G. Gough in 1956. Este destinat diagnosticarii si evaluarii indivizilor, punandu-se accent pe comportamentele interpersonale si dispozitiile in corelatie cu interactiunile sociale. Cauta sa evalueze mai curand aspectele favorabile decat cele morbide sau patologice. A fost numit M. M. P. I - ul normal, nu numai pentru ca are in continutul sau 186 itemi din ultimul, ci mai ales pentru a fost construit pe aceiasi schema, in mod empiric, prin contrast, iar raspunsurile subiectilor sunt apreciate ca extreme intr-un criteriu pertinent - ca de exemplu Do (dominanta). C. P. I - ul are 18 scari ( Do, Cs, Sy, Sp, Sa, Wb, Re, So, Sc, To, Gi, Cm, Ac, Ai, Ie, Py, Fx, Fe ) dintre care numai 4 au fost construite in mod clasic, selectionand itemii intr-un mod teoretic si supunandu-i unei analize interne, precum si validarilor ulterioare.
Teste obiective de personalitate
Aceste tipuri de teste se caracterizeaza prin faptul ca includ astfel de situatii incat permit o sondare a trasaturilor de personalitate prin analiza modului in care au fost rezolvate situatiile cuprinse teste.
Exista printre altele o serie de teste destinate diagosticarii de trasaturi morale. Ele s-au construit pe ideea exprimata de VOELKER in 1921 ca in situatii miniaturale se pot decela importantem trasaturi de personalitate, inclusiv trasaturi morale.
Cea mai cunoscuta scala de acest gen poarta numele de BATERIA C (CEI). Ea cuprinde probe de onestitate si cooperare. Subiectului i se dau doua teste echivalente - dupa care fapt, unul din ele i se da spre corectare. Diferentele simtitoare dintre testul retinut si cel corectat de subiect pun in evidentacaracteristicile onestitatii subiectului in timpul corectarii.
Prin alte teste obiective de personalitate se determina gradul de fragilitate al corectitudinii. In acest sens se poate cita testul de urmarire in oglinda a unui traseu labirintic in stea (WECHSLER si HARTINGS). Testul permite decelarea subiectilor anxiosi, a celor ce nu pot suporta situatia de stres sau aceea de insucces.
Testul X - O de PRESSEY si CORNELL WORDFORM sunt teste ce pot fi trecute in aceeasi categorie.
Testul de temperament al lui DOWEY contine un numar mic de teste grafice prin care se deceleaza trasaturi complexe de personalitate ca: fluiditatea reactiilor, forta si decizia de a actiona, grija si persistenta in actiuni etc.
Functii apropiate si asemanatoare are testul de perseverenta al lui R. ZAZZO si MIRA STAMBACK. Acest test se aplica de la 6 ani la varstele adulte. Prin intermediul lui se pot aprecia: meticulozitatea, atitudinea de bluf, instabilitatea, trasaturi operative ale caracterului si cele apropiate de cele de temperament. O baterie cuprinde 5 teste ce prevad masurari ale perseverentei si ale altor trasaturi operative de caracter prin intermediul unor activitati si a performantelor si antrenarii in acestea.
Testul de perseveratie CATTELL, ca si alte teste de acest gen (SPEARMAN, ZAZZO, M. STANBACK), se bazeaza pe ideea ca perseverenta ( factor p) se poate masura optimal in situatiile de interferenta intre o activitate ce corespunde unei deprinderi automatizate si o alta activitate - in care este implicat un factor creator.
Tot printre testele obiective de personalitate se pot enumera testele ce au in atentie alte trasaturi temperamentale: testele de factor F (CATTELL), testele de fluiditate.
Testul U 81 elaborat de ANDRE VIDAL se aseamana mai mult cu testele proiective. Acesta cuprinde 15 serii de imagini prin care este antrenata "cultura afectiva" a subiectului. Pentru fiecare serie de imagini subiectul trebuie sa alcatuiasca o povestire implicand ceea ce ii sugereaza ilustratia. Bateria cuprinde 53 variabile apartinand la sase categorii fiecare, 4 categorii se refera la actiuni si sentimente (dinamismul si depasirea de obstacole), 2 categorii de variabile se refera la cadrul in care se desfasoara actiunea.
Pentru diagnoza afectivitatii, P.G. WEIL a elaborat un test ce cuprinde 22 de planse pentru adulti (3 dintre ele se pot inlocui prin altele mai potrivite penru copii si adolescenti), subiectul este solicitat sa descrie plansele. In timp ce lucreaza se dau si cuvinte inductoare si se fac inregistrari la un galvanometru.
"EMPATHY TEST", realizat de WILLINARD A. KERR, are trei sectiuni: domeniul muzicii (limbaj comun tuturor oamenilor); interese si aspiratii potentiale; relatii interpersonale, directii de identificare empatica a relatiilor. Este un test fara limita de timp (se desfasoara in 6-15 minute) si se poate aplica si in grup.
Testele de diagnoza a tulburarilor psihice de personalitate
Testul motor de structurare vizuala al lui BENDER. Lauretta Bender a folosit 9 figuri geometrice, mai mult sau mai putin complexe, pe care subiectul trebuie sa le reproduca. Intr-o prima faza se cere copierea modelelor. In a doua, se solicita copierea din memorie. Testul are la baza conceptia gestaltista, dar si un fond latent de interpretari din arsenalul psihologiei abisale. Pune in evidenta aspecte psihotice, schizofrenii si chiar leziuni intracraniene, dar si caracteristici ale inteligentei, creativitatii si echilibrului afectiv. Testul diagnosticheaza intarzierea globala a maturatiei, incapacitatii in domeniul limbajului, fenomene de disociere perturbatoare a personalitatii, deranjamente ale impulsurilor, ale perceptiei si confuzionale.
Labirintele PORTEUS sunt folosite datorita acceptarii lor facile de catre orice subiect. Testul poate masura adaptabilitatea sociala a debililor mintali, permite previziunea adaptarii sociale a delincventilor. Exista o versiune pentru copii si una pentru subiectii de peste 13 ani. O alta varianta, numita "scara extinsa", cuprinde 8 labirinte grupate si se foloseste in controlul rezultatelor scarii originale, in controlul modificarilor ce au putut surveni intre timp si pentru a completa prognosticul adaptarii sociale (la subiectii de peste 13 ani).
Testul de figuri complexe REY A. (1942) consta dintr-o serie de figuri geometrice complexe pe care subiectul trebuie sa le reproduca din memorie si sa le copieze. Copierea de figuri ca test clinic are la baza ideea (1900) ca afazicii nu pot realiza o copiere simpla. (Aceeasi sarcina de copiere apare si in testele BINET-SIMON, BENTON, BENDER, OSTERRIETH P.)Testele sunt aplicabile pe subiectii de la 4 ani la varstele adulte si intr-o varianta ce se referea la copii intre 4 si 8 ani. Cotatia are 8 clase ierarhice privind evidentierea perceptiei clare globale si perceptia detaliilor. Testul permite examinarea nivelului de dezvoltare intelectuala, perceptiv-motorie, evidentierea tulburarilor congenitale sau dobandite, ale structurarii spatiale si eventual apraxiile, agnoxiile si afaziile.
Testul REVERSAL de A.W.EDELFELD se poate utiliza pentru depistarea dislexiei incepand cu prima clasa scolara. Contine 84 perechi de figuri geometrice. In unele cazuri ele sunt identice, in altele difera ca rotatie a ansamblului sau a detaliilor. Subiectul trebuie sa puna o cruce in dreptul figurilor ce nu sunt identice. Testul evalueaza fin dificultatile ulterioare ale invatarii lecturii.
Testul de retentie vizuala al lui ARTHUR L BENTON permite diagnosticarea caracteristicilor memoriei imediate. Subiectului i se solicita sa priveasca 10 secunde o plansa, apoi ii este luata si i se cere sa deseneze din memorie figura respectiva.
Testele proiective
J.E.BELL a considerat ca se poate vorbi de cateva categorii de tehnici proiective in functie de materialul utilizat: tehnici care au la baza stimularea proiectiei prin asociatii de cuvinte; tehnici ce utilizeaza stimuli vizuali; tehnici ce utilizeaza miscari expresive; tehnici ce utilizeaza locul si loisirurile.
Alte clasificari se fac pe criteriul naturii interpretarilor si rezultatelor obtinute, al modului incare se elaboreaza raspunsul sau al scopului urmarit: teste constitutive - subiectul trebuie sa aplice o structura si sa faca organizarea materialului nestructurat si plastic in functie de aceasta structura; teste constructive - subiectul trebuie sa construiasca structuri mai largi pornind de la un materila definit sau de la o sugestie; teste interpretative - subiectul trebuie sa interpreteze o experienta cu semnificatie afectiva; teste catartice - subiectul trebuie sa se exteriorizeze emotional sub influenta stimulilor; teste refractive - se creeaza conditii de exprimare a subiectului prin distorsiuni ce au punct de plecare in comunicarea sociala conventionala.
Clasificarea lui Eysenk dupa criteriul solicitarii subiectului: teste de completare (a unei fraze, a unei istorii, a unui desen etc.); teste de productie - subiectul trebuie sa deseneze, intr-o situatie de joc, de constructie sau de activitati; teste de observatie - lanseaza subiectul intr-o situatie slab structurata, permitand sa se observe modul in care reactioneaza.
Exista opinia ca testele proiective reprezinta apotul cel mai important si obiectiv in sondarea personalitatii.
Testul RORSCHACH (ROR) a fost elaborat de psihiatrul elvetian Rorscharch Herman (1884-1922) in 1921, plansele fiind desenate chiar de el. In fapt, ideea utilizarii petelor de cerneala pentru a explora caracteristici ale personalitatii se citeaza ca fiind emisa de Leonardo da Vinci. Ele au mai fost folosite in teste si de catre Kener, de Bartlett, fiind cunoscut faptul ca perceptia vizuala este influentata de personalitate. Testul cuprinde 10 planse cu pete de cerneala simetrice, mari, colorate si necolorate. Subiectul este solicitat sa spuna ce anume ii sugereaza fiecare pata in parte. Intereseaza faptul daca subiectul se refera la ansamblul sau al detalii ale petelor, daca atribuie formelor percepute identitati vegetale ori animale, raporturile dintre forme si culori ce intervin in raspunsuri, originalitatea sau banalitatea raspunsurilor, numarul raspunsurilor sau productivitatea proiectiei impregnate de factori emotivi si intelectuali (numar redus de raspunsuri - retinere, lipsa de expansivitate si energie mentala, raspunsuri putine, dar calitativ deosebite - preocupare pentru perfectionare, raspunsuri numeroase - bogatie imaginativa). Dintre cele 10 planse ale testului, 5 sunt negre, gri si albe, 2 au in plus culoarea rosu si trei sunt multicolore. Se fac notatii anumite privind modul de aprehensiune (percepere), determinantii prin care se fac referiri la caracteristici de forma, continutul, clar-obscurul, rezonanta intima. Un grafic permite sa se raporteze numarul de interpretari de planse (se coteaza timpul total, timpul mediu de reactie, numarul total de banalitati si numarul total de raspunsuri, inclusiv raspunsurile originale). Testul pune in evidenta tipul de aprehensiune, de rezonante intime, interesele, tendintele nevrotice, tensiuni conflictuale minore si majore, aspecte ale inteligentei etc.
Testul BEHN-RORSCHACH, elaborat de Hanz Zullinger, si testul FUCHS-RORSCHACH constituie forme paralele teste cu pete de cerneala bazate pe aceleasi pricipii, la fel ca si testul lui HOLTZMANN W.H. (H.J.T.), testul Z (ZULLINGER) - proba colectiva cu raspunsuri la alegere.
TAUTOFONUL (SHAKOV si ROSENZWEIG, 1940) consta tehnic din emiterea unor sunete incerte la care subiectul investigat trebuie sa aprecieze tot ce ii vine in minte. Sunetele se dau foarte slab si in mod repetat din care motiv se pot produce efecte de sumare.
T.A.T. sau THEMATIC APPERCEPTION TEST dezvoltat de CHRISTINA D. MORGAN si HENRY A MURRAY (1935), spre deosebire de testul Rorchach - cu care a fost adeseori comparat ca importanta - este o proba psihosociala si interpretativa. Consta din 30 de ilustratii ce reprezinta una sau doua persoane in atitudini ce au semnificatii incerte. Se cere subiectului sa povesteasca istorioare corespunzatoare inventate sub impulsul momentului. Raspunsul cuprinde tendinta de a integra in interpretarea situatiilor ambigue din ilustratii propria experienta, cerinte de moment, constiente si inconstiente, fapt ce permite sa se puna in evindenta aspecte importante ale personalitatii ca pulsiunile, emotiile, sentimentele, complexele si conflictele.
Exista un sistem de interpretare de cinci puncte ale raspunsurilor: eroii povestirii (care se identifica cu subiectul in mod cert; trebuintele ; fortele ce actioneaza asupra eroilor; tema generala a istorioarei elaborate de subiectul considerat; deznodamantul.
In relatare intereseaza forma relatarii, lungimea ei, gradul de organizare, orientarea si detaliile.
Testul lui PERCIVAL SYMONDS (PST) este destinat adolescentilor si are la baza tot imagini (20). Acestea sunt impartite in doua serii de cate 10 care se administreaza la interval de o zi. In continut se studiaza pe rand eroii, sistemul de forte psihice pus in joc, in relatiile dintre personaje, atitudinile acestora si atitudinile subiectului fata de fiecare personaj, interesele ce actioneaza si deznodamantul. In analiza formei se tine seama de metoda utilizata de subiect in expunere, de atitudinea fata de examen, de comentariile si conduita generala a subiectului.
Testul de atitudini familiale (F.A.T.) de L. JACKSON cuprinde 8 desene simple privind aspecte usor tensionale ale vietii de familie.
Testul de aperceptie pentru copii (C.A.T.) si suplimentul sau C.A.T.S. de LEOPOLD si SONIA BELLAK se bazeaza pe ideea ca in copilarie identificarea si proiectarea sunt facile daca li se sugereaza copiilor sa alcatuiasca povestiri in care personajele sunt animale. Testul contine 13 ilustratii siare la copiii de 3-10 ani functiile pe care le are T.A.T. la adulti si testul Symonds la adolescenti.
Testul lui CORMAN (PAT) se aplica la toate varstele, dar mai ales la copii, continand 18 planse cu scene ale unui singur animal, totdeauna acelasi. Temele cuprinse in planse se refera la: frustratie; tema pentru copiii ce se vor unici; tema privind rivalitatea intre frati; tema cu motiv depresiv de excludere; tema tatalui care inlocuieste mama; tema ce evoca culpabilitatea; tema de refulare oedipiana; tema depresiv-anxioasa; caz de nevroza, de indoiala, de scrupule; nevroza de teama; tema erotica ; rivalitatea oedipiana si fraternala.
Testul ROZENWEIG de frustratie pentru adulti (1944) cuprinde 24 imagini desene. In fiecare din ele sunt prezebtate doua personaje in situatii de frustrare de tip curent. Subiectului i se cere sa spuna ce ar raspunde daca ar fi cel frustrat.Raspunsurile se analizeaza din punctul de vedere l timpului de reactie si al directionarii agresiunii.
Testul SZONDY (LEOPOLD) are la baza teoria "destinului". Autorul considera ca exista 3 substraturi ale inconstientului: inconstientul personal, conturat ca substrat sexual si constituit in prima copilarie; inconstientul familial; sistemul pulsional arhaic colectiv. In sistemul pulsional al analizei destinului prin testul Szondy se disting aspiratii sau tendinte pulsionale (determinate de o gena materna sau paterna), nevoi sau factori pulsionali (perechi de gene pulsionale analoage), pulsiuni sau factori pulsionali rezultati din aliajul a doua reuniri de factori pulsionli. Testul dispune de 48 de fotografii impartite in 6 serii de cate 8, iar subiectul est rugat sa aleaga din fiecare serie cate 2 fotografii cu persoana cea mai simpatizata si cu cea contrarie. Alegerile pun in evidenta un profil pulsional, Szondy stabilind 4000 de asemenea profiluri.
Testul mozaic de LOWENFELD MARGARETA are la baza teoria gestaltista ce cuprinde 456 piese de materie plasica de 5 forme, in 6 culori. Subiectul trebuie sa faca un model cu piesele folosind cate vrea dintre ele. Exista in total 3 categorii semnificative de desene (modele), iar fiecare din acestea se analizeaza prin sistemul de evaluare: prezenta simetriei in forma sau culoare; asimetria in forma sau culoaer; hipersimetria; neexistenta niciunui gestalt; prezenta unui efect de simetrie sau de perspectiva. Testul coteaza: maturatia la coipii normali, particularitati individuale, prezenta nevrozelor, a psihozelor, influente culturale.
Testul arborelui al lui K. KHOCH consta din instruirea subiectului in a desena un arbore fructifer. Exista in sistemul de interpretare proiectiva al acestui test o semnificatie ce se acorda desenului in ansamblu, faptului daca arborele are sau nu implantatie puternica in sol, raportul dintre radacina si coroana, dintre acestea si tulpina, formelor de inclinatie al arborelui, dominatie etc. in interpretare se tine seama de plasarea desenului in pagina, de dimensiuni, forma, ritm de executie, inclinatie, forma radacinilor, a trunchiului, a coroanelor, prezenta de flori, ramuri etc.
Testul gradinii este de asemanea un test proiectiv in care se pot analiza diferitele modalitati de desenare a unei gradini.
In testul familiei se solicita copilului sa faca un desen in care sa figureze intrega sa familie. Se interpreteaza proiectiv in functie de marimea, distanta si directia personajelor, plasarea copilului sau a tanarului in contextul desenului, prezenta de bariere sau diferente de detalii acordate fiecarui membru al familiei.
Testul F.BIRREN este un test proiectiv verbal de psihodiagnosticare prin intermediul atitudinilor fata de culori. Se cer preferintele cu privire la 11 culori si 4 situatii coloristice. Raspunsurile sunt cotate ca referind - culoare placuta si neplacuta. Combinatiile care apar in urma acestui sondaj pun in evidenta conflicte sau concordante. Interpretarea evoca o foarte larga experienta social simbolistica privind culorile.
Piramida culorilor PFISTER-HEISS consta dintr-o piramida desenata din 15 careuri ce se pot asambla din esantioane colorate de hartie aflate la dispozitia subiectului. Compozitia se analizeaza proiectiv. Se interpreteaza dominatia coloristica pe secventa inferioara, medie si superioara, la dreapta si la stanga etc.
Alaturi de tehnicile proiective relativ diferite, capata o difuzare tot mai larga tehnicile proiective verbale. SMITH (1933) a analizat vorbirea copiilor de 2-6 ani in timpul jocului grupand proportia de negativism, agresivitate, criticism, ca materiale proiective. WOLFESTEIN (1954) a elaborat o metodica bazata pe glume si ghicitori, pentru copii de 5-12 ani, prin care se obtinea un material verbal proiectiv interesant, prin solicitarea copiilor de a reproduce produsele verbale comunicate si sa motiveze preferintele facute de fiecare. WRIGHT (1942) a utilizat mici povestiri cu jucarii, decupand un material proiectiv reactiile de conflict.
Completarile de istorioare, mai exact terminarile de povestiri au fost utilizate de L.DESPERT, D.R.MILLER, MARGARET E. STONNE, M.ENGEL, H.D.SERGENT. Un test verbal de acest gen a fost proiectat de T.BOGDAN, ANA T.BOGDAN, M. CRISTEA in vederea probarii sensibilitatii proiectiei la tinerele delincvente minore.
Testul proiectiv pentru diagnoza unor trasaturi de caracter (A.COSMOVICI si colaboratorii) consta dintr-o povestire in 4 variante in care fondul ramane acelasi schimbandu-se doar varsta si sexul personajelor dupa varsta si sexul celor testati. Povestirea evolueaza pe linia descrierii evolutiei prieteniei dintre doua persoane si a insertiei ambitiei sociale.
Testul proiectiv TST (TWENTY STATEMENTS TEST) utilizat si descris mai intai de KUHN si McPARTLAND, apoi preluat de LOUIS A. ZURCHER (1972), se bazeaza pe proiectia incorporata in sarcina de a completa 20 de propozitii care incep cu "Eu sunt". In test se pun in evidenta 4 categorii de raspunsuri din punctul de vedere al enuntului: caracteristici fizice sau exterioare; situatia profesionala, sociala; caracteristici de genul: "eu sunt harnica", "eu sunt nervos"etc.; pun in evidenta un spirit filozofic, adaptare la mediul apropiat. In afara de determinarea dominantei, testul permite sa se evidentieze unele tendinte psihotice, interese profesionale, nivel de inteligenta etc.
Psihodiagnosticul miokinetic dupa tehnica LOPEZ (PMK) utilizeaza un test mental de expresie grafica, folosind conceptia ce priveste semnificatia psihologica a tonusului postural pentru personalitate. Testul cuprinde 6 foi pa care subiectul trebuie sa continue a desena pornind de la un punct de plecare dat. se masoara deviatiile in milimetri. Testul pune in evidenta reactiile constitutionale permanente, cele tranzitorii, coerenta si coeziunea intrapsihica si valoarea agresivitatii, depresiunii sau excitatiei euforice, tensiunea, emotivitatea constitutionala, tendinte spre anxietate sau apatie, nivel de inteligenta etc.
Tehnici de sondare a sociabilitatii
Teste obiective de relatii sociale contin materiale prin care se pot evalua subiectii in conditii de performanta si colaborare, pe subgrupuri.
Testul lui RUSSEL (SAGE SOCIAL RELATION TEST - 1951) foloseste 36 cuburi diferite ca forma din care trebuie sa se faca 3 constructii cu model dat de catre grupul aflat in studiu.
Testul ZWEI PERSONUNE al lui H.HENNING (1927) consta din cerinta ca doua persoane sa colaboreze in activitatea ce trebuie sa se desfasoare cu ajutorul unor aparate. Astfel, se poate analiza spiritul de colaborare, amabilitatea, serviabilitatea, brutalitatea etc.
Testul F.BENE si A. ANTONY (THE FAMILY RELATIONS) cuprinde desene cu personaje ce trebuie aranjate in scene de familie. Testul dezvaluie aspecte ale sociabilitatii prin elemente primitive, avand si elemente specifice testelor proiective.
Exista chestionare de sociabilitate sociometrice, teste sociometrice, teste de masurare a reputatiei; teste de perceptie sociometrica.
BIBLIOGRAFIE :
1. Institutul de stiinte ale educatiei, sectia orientare scolara si profesionala - Inventare multifazice de personalitate, Bucuresti, 1991
2. Institutul de stiinte ale educatiei, sectia orientare scolara si profesionala - Scari psihometrice de inteligenta, Bucuresti, 1991
3. Institutul de stiinte ale educatiei, sectia orientare scolara si profesionala - Teste de inteligenta, Bucuresti, 1991
4. Rosca M. - Metode de psihodoagnostic, E. D. P., Bucuresti
5. Schiopu Ursula - Psihodiagnostic
