|
|
|
ETALONAREA TESTELOR PSIHOLOGICE
O prima etapa in valorificarea rezultatelor la testele psihologice o reprezinta exprimarea performantelor individuale intr-o forma numerica. Aceste rezultate reprezinta forma bruta a performantei. Pentru a accede la interpretarea psihologica a rezultatelor trebuie sa le raportam la caracteristicile populatiei sau esantionului de apartenenta.
Un prim pas in a valorifica notele ( scorurile brute) il reprezinta transformarea lor in variabile normate.
Dintre multiplele variante de etalonare o vom alege pe aceea care este mai potrivita. In luarea deciziei vom apela la metoda histogramei sau a poligolunului frecventelor. O distributie normala a colectiei noastre de date ne va perimite sa alegem metoda quartilelor, variabilelor normate sau a staninelor. In caz contrar vom alege o metoda mai grosiera numita metoda percentilelor. Aici avem doua variante: metoda decilelor si metoda centilelor.
1. Etalonarea in quartile
Se imparte colectia de scoruri la test in 4 clase, Q1, Q2, Q3, Q4, fiecare cuprinzand 25 % din totalul colectiei de date ordonate, ca in tabelul 1, in ordinea marimii lor.
Calculam cat reprezinta 25% din colectia
noastra de scoruri la test. N
fiind egal cu 42 rezulta: 
. In tabelul 1, pe coloana frecventelor cumulate, cautam
o valoare apropiata cu 10.5, aceasta fiind 11.
Pe coloana notelor obtinute de subiecti la testul de
inteligenta, in dreptul valorii 11 citim valoarea 46. Deci subiectii
situati in primul Quartil, vor fi cei care au scorurile la test cuprinse
intre 0 si 46. Subiectii situati in quartilul al doilea vor fi
cei care reprezinta 50 % din populatie, adica 21. Valoarea gasita pe
coloana scorurilor la test, in tabelul 1, pentru valoarea de 21 pe coloana
frecventelor cumulate, va fi 51. Deci intervalul in care se vor situa
acesti subiecti, privitor la scorurile obtinute la test, va fi
cuprins intre 47 ( valoarea imediat mai mare decat limit maxima a primului
interval) si valoarea 51. Pentru quartilul al treilea 75 % din 42 este egal cu
31.5. Quartilul al treilea va fi cuprins
intre 52 si 56. Quartilul al
patrulea va fi cuprins intre 53 si nota cea mai mare, teoretic posibila,
la testul etalonat. Pentru exemplul nostru, care este imaginar, putem
presupune ca nota maxima valoarea 68 sau 70.
Intervalele (quartilele) obtinute le putem grupa in urmatorul tabel:
Quartilul
Procentaje
teoretice cumulate
Procentaje reale
cumulate
Intervale de scoruri
I
25%
10.5
0-46
II
50%
21
47 - 51
III
75%
31.5
52 - 56
IV
100%
42
57 - 70
Media
51.2
Mediana
50.5
Presupunem ca un copil a obtinut scorul 39. Tabelul ne permite sa inferam ca la nivelul esantionului de elevi studiat subiectul va fi mai slab decat ceilalti 75 %, adica, decat 31 dintre ei. Asa cum se observa el se situeaza dramatic sub medie cu mai bine de un interval , respectiv cu 12 puncte la test. Aceasta metoda de etalonare este expeditiva, dar in acelasi timp grosiera. Ea se bazeaza pe presupunerea ca datele la test s-au distribuit pe o curba (histograma, poligon al frecventelor) care aproximeaza curba normala.
2. Etalonarea in decile. Apeland la tabelul 1 procedam asemanator metodei quartilelor cu deosebirea ca vom calcula procentajele pentru 10%, 20%, 30% 90%.
Decile
Interval
Procentaje
teoretice
cumulate
Procentaje
reale cumulate
1
0 - 39
10%
4.2
2
40 - 45
20%
8.4
3
46 - 47
30%
12.6
4
48 - 49
40%
16.8
5
50 - 51
50%
21
6
52 - 53
60%
25.2
7
54 - 55
70%
29.4
8
56 - 58
80%
33.6
9
59 - 61
90%
37.8
10
62 - 68
100%
42
Despre un subiect care a obtinut scorul de 58 vom putea spune ca este mai bun decat ceilalti 80 %, si ca, la nivelul, esantionului studiat, doar 20 % dintre elevi sunt mai buni decat el.
Etalonarea in centile. Se procedeaza asemanator metodei decilelor si quartilelor dar de aceasta data vom realiza intervale de scoruri pentru procentajele 1%, 2%, 3%..99%.
Etalonarea in clase normalizate. Prin metodele precedente, subiectii au fost impartiti in unitati procentuale egale ceea ce duce la intervale intre repere care nu sunt echidistante.
Repartizarea procentajelor pe curba lui Gauss nu se face dupa functii lineare. Teoretic acesta curba a fost impartita intr-un numar variabil de clase (intervale), ca in tabelul urmator:
Nr. clase
6,7
24,2
38,2
24,2
6,7
5
4,8
11,1
21,2
25,8
21,2
11,1
4,8
7
4,0
6,6
12,1
17,8
19,6
17,5
12,1
6,6
4,0
9
3,6
4,5
7,7
11,6
14,6
16,0
14,6
11,6
7,7
4,5
3,6
11
Exemplificam in continuare utilizarea metodei de normalizare (etalonare) in cinci clase. Se calculeaza procentajele reale, cumulate, pentru N = 42, corespunzator celor cinci procentaje teoretice, rezultate din gradarea curbei in 5 clase.
Pentru primul interval (clasa) se calculeaza: 
. In tabelul 1,
valoarea cea mai apropiata, pe coloana frecventelor cumalte de acesta
valoare este 3. Lui 3 ii corespunde, pe coloana scorurilor la test valoarea 38.
Deci
primul interval va fi cuprins intre 0 si 38. Pentru al doilea interval
procentajul va fi: 
. Scorul la test corespunzator va fi de 47. Al doilea interval va fi cuprins intre 39
si 47. Al treilea interval se va
calcula pentru urmatorul procentaj:
. Odata cu al patrulea interval procentajul va fi 
. Rezulta tabelul de
norme prezentat in continuare.
Clasa
Calificativ
Interval
Procente
teoretice
cumulate
Procentaje
reale cumulate
1
foarte slab
0 -38
6,7
2.81
2
slab
39 -47
30,9
12.97
3
mediu
48- 55
69,1
29.02
4
bun
56- 62
93,3
39.18
5
foarte bun
63- 70
100
42
Media
51.2
Mediana
50.5
s
2.7
N
42
Observati ca intervalelor le-au fost atasate calificative, ceea ce este un pas inainte in interpretarea psihologica a rezultatelor la test.
Exista o anumita echivalenta intre diferitele tipuri de etalonare pe care o prezentam in anexa dupa A. Anastasi (1976).
Exista etaloane generale obtinte pe populatii foarte mari, cu costuri considerabile. S-a dovedit insa ca etaloanele locale (obtinute pe esantioane restranse, caracterizate prin similaritatea mai multor caracteristici cum sunt: ocupatia, natura solicitorilor, particularitati culturale, etc.) sunt, uneori, mult mai valide.
