Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Testele nonverbale de inteligenta

Testele nonverbale de inteligenta

Bateria R K SA - Testele realizate in baterie: Raven color si Kohs si doua teste verbale, unul de similitudini si unul de fraze absurde si s-au etalonat pentru varstele de 6-10 ani.

Testul de similitudini: 13 itemi in diade si triade: comparari, operarea cu asemanari si deosebiri. Permite o diferentiere ontogenetica.

Testul de fraze absurde: 17 itemi. Solicita sesizarea de incorectitudini antrenand dimensiunea critica a gandirii.

Testul Raven - revizuit de mai multe ori pana in 1956, Raven cuprinde 5 serii diferite: A-E. Exista si o serie pentru copii de la 5-11ani. Fiecare matrice cuprinde 12 figuri de desene geometrice ordonate astfel incat sa prezinte dificultati progresive. In fiecare matrice se afla decupat un segment. Subiectul trebuie sa aleaga ceea ce lipseste dintr-o serie de 6 variante. E vorba de analiza abstracta privind forma si detaliile.  Bateria cuprinde factorul "g" in saturatie (.82) si factorul de grup vizual perceptiv. Se aplica individual sau colectiv. Opereaza cu depistarea similitudinilor, organizarea crescuta a campului perceptiv, capacitatea de a analiza si organiza mintal elemente componente diferentiale, utilizand operatii perceptiv-logice.



Cuburile Kohs S.C.Kohs a descris pentru prima data in 1920 testul sau. Initial s-au folosit 16 cuburi cu ajutorul carora s-au reprodus 35 modele de dificultate gradata. In 1923 s-a ajuns la forma clasica de 16 modele. Se coteaza exactitatea, succesul, timpul. In 1930, Hutt a modificat notatia suprimand cotatia exactitudinii. Cuburile Kohs masoara expresia analitica si sintetica a gandirii conceptuale, structura spatiala, nivelurile mentale, tipul de inteligenta si afectivitate.

Seriile sunt urmatoarele:

Seria Grace Kent (1934) foloseste 12 modele desenate in marime naturala.

Seria Irist si Eisselbrook, 24 cuburi si modele prezentate in planse de incastrare.

Seria Wechsler (1944) 7 modele in alb si rosu.

Seria Alexander (1946). S-au folosit si cuburi bicolore si multicolore.Seria Bonnardel (1953) cu culori albe si rosii.

Seria Wechsler (1955) in WAIS.

Seria Reissenweber (1953) cuburi albe si negre.

Cuburile Kohs au fost reluate si de F.N.Maxfield, Bize, Dunayevski, Penrose, Raven, Rey si Abelson (1927).

Labirintele Porteus - baterie de teste de inteligenta non-verbala. Porteus a prezentat in 1919 pentru prima data labirinte desenate. Are cotatii in varsta mentala de la 3 ani la varstele adulte. Opereaza cu Q.I. valoare speciala pentru testarea adaptabilitatii sociale.

Variante: Porteus - Maze; E.L.Thorndike; Miles (1927); MacQuerrie.

Fredy Champis (1949) a aplicat labirintele in orientarea profesionala la feroviarii din Elvetia.

Testul lui Fl. Goodenough - consta in solicitarea de desenari ale fiintei umane de catre copii: un desen de baiat, un desen de fetita si desenul propriu. Desenul se coteaza in functie de prezenta si absenta unor elemente. Notele se transforma cu ajutorul unui tabel in note de varsta mentala si apoi in Q.I. (Metoda Stern). Da indicatii si asupra nivelului general de dezvoltare psihica.



Testul mozaic al lui Gille - proba colectiva non-verbala. Cuprinde 50 intrebari - diferente, similitudini in imagini. Cotatia se face acordand de la 1 la 4 puncte la raspunsurile bune. Totalul de puncte este 204. E un test de determinare rapida a nivelului intelectual. Cuprinde sectiuni de imagini ce trebuiesc identificate, aranjate ca ordine de marime, forma, similitudini, sectiuni cu imagini in care exista omisiuni, absurditati. Se aplica pe copii de la 5 la 14 ani.

Scara Pinter - Paterson - scara non-verbala; cuprinde 15 ilustratii ce trebuie reconstituite. Se noteaza timpul, corectitudinea executiei, combinatiile, erorile. A fost preluata de Al. Rosca.

Scara de performanta G. Arthur (forma2) ARTH - foloseste ca material cuburile Kohs, plansele Seguin, testele Pichoirs, labirintele lui Porteus, plansele Healy si permite masurarea inteligentei generale intre 3 ani si varstele adulte. Variante: prima - 1925; 1928 o standardizare, a doua - 1930. 1942 - definitivata forma 2. Forma 1 - imbunatatita in 1943. 1947 - publicata standardizarea si etalonul definitiv al formei 2 revizuite. Testele cuprinse sunt cuburile Kohs, plansele Seguin, Stencil Design, testul lui G.Arthur, labirintele Porteus, testul de completare a figurii 2 al lui Healy.

Scara de performanta Alexander - priveste inteligenta ca aptitudine. Cuprinde 3 teste dintre care 2 teste clasice de cuburi Kohs restandardizate si un Passalong ce consta in 9 probleme de dificultati crescande.



Testul de inteligenta culture - free Cattell R.B. - 3 variante sau scari pentru 3 niveluri. Fiecare scara are 2 forme A si B si cate 8 probe (4 culture-free si  4 intelegere verbala si cultura specifica. Scara 1 este destinata copiilor de la 4 la 8 ani si adultilor internati. Scara 2 este pentru copii de la 8 la 12 ani si adulti, iar scara 3 a fost elaborata pentru copii superiori. Exista o varianta franceza adoptata de Jean Marc Chevrier.

Test scara 2 de Cattell - baterie elaborata de R. B. Cattell si Th. Cattell pentru nivelul elevi si adulti. Cuprinde 4 probe non-verbale cu puternica saturatie in factorul "g" (clasificari, serieri, conditionari). Are doua parti, A si B; cuprind 50 intrebari. Se aplica la 14, 15, 16 ani si adulti. Se calculeaza in Q.I. standard si centile.

Testul D 28 - elaborat de P. Pichot dupa Austey. E o baterie non-verbala de inteligenta generala - material =dominoul. Masoara inteligenta generala dar si deteriorarea mentala.

Matrix concret (Vidal) MAT - solicita stabilirea unor caracteristici ale gandirii. Se aplica individual sau colectiv la copii de la 10 -14 ani. Cuprinde o serie de 36 probleme in care trebuie aranjate 2 sau mai multe imagini. Sarcina consta in a gasi ultimul termen in alegerea posibila dintre 5 imagini.

Testul de alegere multipla Brown D.W. (1932) a preluat metoda folosita de Yerkes pentru maimute. E vorba de o plansa cu 12 chei. Determina inteligenta practica. Sunt folosite 11 pozitii de dificultati crescande. Pune in evidenta si abilitati mecanice.