|
ANALIZA COMPARATIVA INTRE TEMPERAMENT SI CARACTER
1.Introducere:
Personalitatea, in dubla ei ipostaza, de realitate si concept, ocupa un loc central in psihologie.Din punct de vedere theoretic, ea este cadrul de referinta pentru definirea sensului si valorii explicative a celorlalte notiuni psihologice. Raportata la celelalte procese si mecanisme psihice, este mecanismul psihic superior si integrator. Ea este organizarea superioara a persoanei, adica organizarea functionala, sintetica, unitara si individualizata a comportamentelor bio-constitutionale, a structurilor psihice si psiho-sociale care determina o adaptare specifica la mediu.
Din punct de vedere practice, personalitatea este realitatea cea mai complex ape care o studiem cu scopul de a o ameliora.
Psihologia traditionala sustine impartirea personalitatii in 3 laturi: temperament, aptitudini si character, iar psihologia contemporana mai adauga inteligenta si creativitatea, din interactiunea carora rezulta personalitatea unica, originala si irepetabila.
2.Definitii:
Temperamentul este latura dinamico-energetica a personalitatii care se manifesta in mod pregnant in conduita, inca de la nastere, iar prin character intelegem mecanismul integrator-sintetic, orientativ si reglatoriu ce reuneste ansamblul atitudinilor-valori pentru profilul psiho-moral al personalitatii.
3.Caracterizare:
Temperamentul este latura expresiva a personalitatii
deoarece se maifesta in conduita emotionala, in vorbire si motricitate.
Temperamentul este innascut deoarece particularitatile sale tin de structura
somatica, de reactivitate, de resurse energetice si de tipul de activitatea
nervoasa speciala. Cunoaste o evolutie in functie de varsta. Se evidentiaza la
sfarsitul adolescentei si ramane relativ stabil pana la batranete, cand suporta
un process de aplatizare. Temperamentele nu se supun valorizarii deoarece sunt
innascute. Nu exista temperamente bune sau rele, dezirabile sau indezirabile.
Tempramentul reprezinta fundamentul personalitatii pe care se grefeaza
celelalte laturi ale personalitatii carora li se impune dinamism, expresivitate
sau inhibitie. Nu exista temperamente pure, ci mixte. Termenul temperare vine
de la amestec, o persoana prezinta numeroase trasaturi temperamentale care se
combina in mod original, iar cele predominante dau numele temperamentului. Este
o particularitate generala a personalitatii si cuprinde in cadrul fiecarei
tipologii un numar foarte mare de personae. O tipologie cuprinde
caracteristicile temperamentale comune mai multor indivizi, iar tipul
temperamental reprezinta prototipul tipologiei ce intruneste cele mai evidente
trasaturi. La randul lui, si caracterului prezinta o serie de caracteristice
care il individualizeaza. Dacatemperamentul este neutral, fiind innascut, si nu
implica orientari valorice, caracterul este incarcat valoric si descrie
profilul psiho-moral al personalitatii. Caracterul este alcatuit din trasaturi
care se desfasoara pe un continuu de la pozitiv la negative. Toti oamenii au
character numai ca este orientat valoric in mod diferit. Puterea caracterului
este data de forta convingerilor, de taria cu care le sustinem, de
4.Comparatia:
La o prima comparare dupa criteriul genezei, structurii si rolului, descoperim ca temperamentul si caracterul sunt doua laturi fundamentale ale personalitatii: temperamentul este latura dinamico-energetica si caracterul este latura relational-valorica.
Temperamentul este prima latura care se constituie si reprezinta fundamentul pe care se formeaza celelalte trasaturi, printer care si cele caracteriale. Daca temperamentul este innascut, caracterul este in schimb dobandit, formandu-se prin modelare socio-culturala. Spre deosebire de temperament care este neutral din punct de vedere valoric, caracterul se supune aprecierii in functie de valori morale antagonice. Temperamentul este o particularitate generala a personalitatii, iar caracterul este mecanismul integrator, ambele laturi fiind caracteristice ale tuturor personalitatilor.
Ambele laturi ale personalitatii prezinta o serie de forme complexe care le individualizeaza.
Temperamentele se clasifica dupa criterii biologice si fiziologice si in actualitate dupa criteri pur-psihologice. Hipocrate si Galenus diferentiau intre tipul sangvinic, flegmatic, melancolic si coleric, Kretschmer intre ciclotim, schizotim, vascos si displastic, iar Sheldon enumera tipul visceroton, somatoton si cerebroton. Pavlov adauga criteriul fiziologic si anume propietatile proceselor nervoase (forta, mobilitate si echilibru) si distinge intre puternic-echilibrat-mobil (sangvinic), puternic-echilibrat-inert (flegmatic), puternic-neechilibrat-excitabil-mobil(coleric) si slab-neechilibrat-inert (melancolic).Eysenk si Jung , folosind criteriile orientarii si nevrozismului disntinge intre introvert-stabil (sangvinic), introvert-instabil (melancolic), extravert-stabil (flegmatic) si extravert-instabil(coleric).
Caracterul are o structura complexa fiind format din trasaturi care exprima ceea ce este constant, stabil si relative invariabil, definitoriu pentru personalitate si care se exprima prin atitudini-valori. Atitudinile sunt reactii motorii sau verbale, pozitii face de ceva si au 4 componente: componenta cognitiva, componenta afectiva, componenta motivationala si componenta voluntara.
5.Interactiunea:
Temperamentul este latura dinamico-energetica a personalitatii, interactioneaza cu aptitudinile si cu caracterul influentand si fiind influentat. Fiind innascut, temperamentul le precede pe celelalte dar nu le predetermine in continutul ei doar isi pune amprenta specifica in continut in ceea ce priveste expresivitatea si forma lor.
Caracterul nu suporta influente din partea temperamentului putandus-se vorbi cel mult decat o "pata de culoare". In schimb caracterul este instanta de control si valorificare a temperamentului. Desi temperamentul este innascut, el poate fii influentat in forma de manifestare prin intermediul trasaturilor moral-valorice: o persoana colerica exploziva, poate fii educate sa-si stapaneasca pornirile, iar o persoana pasiva sa fie mai active. Temperamentul trebuie luat instapanire deoarece nu exista scuze pentru manifestarile agresive ale unui temperament volcanic.
In plan superficial, trasaturile temperamentale si cele caracteriale se confrunta. Psihologia genetica sustine legatura stransa dintre cele doua laturi care trebuie tinute in vedere in procesul educativ. Pentru a forma trasaturi caracteriale precum punctualitatea, responsabilitatea, perseverenta sau spiritual de ordine, trebuie tinut cont de temperament: se formeaza mai usor la flegmatic in raport cu colericul.
Temperamentul si caracterul influenteaza formarea aptitudinilor simple si complexe.
6.Concluzia:
Temperamentul si caracterul sunt doua laturi indispensabile ce au un rol important in afirmarea subiectului uman in integrarea acestuia in societate si in formarea relatiilor interpersonale.