Psihosomatica aparatului genital

Psihosomatica aparatului genital

Motivatia sexuala face parte dintre impulsurile primare cu un rol foarte important in determinismul comportamentului uman. Afirmarea virilitatii, imbinarea aptitudinilor exercitarii functiei sociale si a functiei sexuale sint atributiile maturitatii, motiv pentru care orice modificare a capacitatilor sexuale este apta a determina reactii psihice dintre cele mai violente.

Traind in cadrul societatii europene occidentale de la sfirsitul secolului al XlX-lea si inceputul secolului XX, Freud a descoperit importanta conflictelor de natura sexuala in etio-patogenia diferitelor boli si, in mod special, in cadrul nevro­zelor. Astfel, in 1905 el defineste libidoul ca forta care ma­soara impulsul sexual si care constituie contrapartea psihica a sursei biologice (hormonale) situate in interiorul persoanei (Offer, Simon). Freud accentueaza asupra importantei sexului si in perioada copilariei, perioada in care nu se stia ca sexua­litatea sa aiba vreo importanta.

Vorbind de motivatia sexuala, Stoica subliniaza doua laturi ale acesteia.

Prima latura a motivatiei sexuale este o componenta dina-mogena, cantitativa, innascuta, oarba, nedirectionata (reflecta in special modificarile hormonale si nervoase determinate de conditiile interne sau sub influenta factorilor externi si care creeaza un ansamblu de potentialitati). La pubertate activitatea sexuala creste brusc, datorita cresterii nivelului hormonal. Aceasta este, dupa Mileu, un factor necesar, dar nu suficient.

A doua latura a motivatiei sexuale, arata Stoica, o consti­tuie componenta "directionala', care creeaza orientarea nor­mala sau patologica in functie de natura stimulului declansant si experienta individuala si personala. Directia motivationala dupa Milcu se formeaza, insa, in cursul vietii ca efect al edu­catiei. Psihanaliza a distrus iluzia pe care o creasera unii filo­zofi, cum ca in civilizatia moderna spiritul este mai putin in­fluentat de trup, si a dovedit ca omul civilizat sufera aceleasi influente ancestrale mostenite din trecutul sau, iar efortul de a le tagadui nu face decit sa le ingroape mai mult in incon­stient.

Psihanaliza a stabilit in cadrul dezvoltarii sexualitatii o anumita stadialitate, dealtfel bine cunoscuta de catre publicul medical. O anumita stadialitate in dezvoltarea sexualitatii observa si Rousselet, parere asupra careia ne vom opri mai ales datorita importantei ei sugestive. Astfel, subliniaza auto­rul, tatal primitiv poseda toate sotiile si gonea fiii pina cind acestia, prin lupta reuseau sa-i "smulga' o sotie. in acest fel, repetind fazele ancestrale adolescentul actual trebuie sa in­vinga in primul rind "frica' de tatal sau, sa demonstreze ca este tot atit de puternic (complexul Oedip). La inceput el se fe­reste, ii este frica de femeie, nu se simte pregatit pentru com­petitie, preferind aventurile nepericuloase (de exemplu mastur­barea). Dupa aceasta faza de teama si sovaire, adolescentul, arata Rousselet, accepta lupta si pentru a-si afirma virilitatea accepta chiar orice lupta (devine agresiv).

La fata subliniaza, dupa acelasi autor, intr-un prim stadiu toata afectivitatea se indreapta spre tata, a carui personalitate aminteste pe aceea a sefului de hoarda. Ea il adora, pentru ca este "masculul' unic si atotputernic, incepe sa fie geloasa pe mama sa. Ulterior incepe sa evite sexualitatea a carei bestia­litate o scandalizeaza. Numai dupa ce isi da seama de forta feminitatii sale, pe care o accepta, este gata de viata sexuala.

Totusi, asa cum subliniaza chiar Rousselet, in ciuda cla­ritatii didactice a acestor teorii ele nu pot explica totul si ca o serie de cuceriri ale civilizatiei, influenta scolii, familiei nu pot fi ignorate.

In dezvoltarea personalitatii umane sexul are o impor­tanta foarte mare. Astfels Harlow constata la maimuta crescuta fara mama un comportament sexual lipsit de eficienta, viata sexuala nu se desfasoara normal. Diferentierea sexuala se sta­bileste in cadrul social (joc, atitudinea parintilor si a antura­jului). Alterarea raportului normal dintre constiinta sexuala,

Lolul sexului si orientarea sexuala poate avea consecinte psi­hologice foarte mari. Motivatia sexuala, arata Stoica, prin com-donenta ei directionala se formeaza in timpul vietii, in pro­cesul de invatare. invatarea despre sex este foarte importanta. Sursele invatarii sint prietenii, parintii (mai ales mama), pro­fesorii, rolul cel mai mare avindu-1 discutiile din cadrul grupu­lui de prieteni. Duche subliniaza faptul ca la tineretul actual comportamentul sexual ia forme noi, in ciuda starii de neliniste si incapacitate de control din partea adultilor. Acest fenomen este explicat de Duche prin mai multi factori, ca:

Alungirea perioadei adolescentei, perioada ambigua
din punct de vedere psiho-social, perioada de dependenta prost
suportata, motiv pentru care adolescentul revendica mai multa
libertate din partea familiei. Pe de alta parte, asistam la o
devalorizare a imaginii adultului iar la adulti asistam la un
fel de "juvenolatrie'.

- Influenta enorma pe care a avut-o asupra societatii occi­dentale de astazi teoria psihanalitica, ceea ce a determinat o serie de miscari de "liberalizare' totala a vietii sexuale, con­ceptie difuzata adinc in aceste tari in cadrul grupurilor scolare si universitare.

Cererea adolescentilor de a dispune de propriul lor
corp in cadrul unei societati restrictive si divizate social,
cum este lumea occidentala de astazi.

Metodele contraceptive, larg difuzate azi in Occident.
Totusi, asa cum subliniaza numerosi autori, inceperea

precoce a vietii sexuale are consecinte nefaste la adolescenti, adeseori aceasta poate stimula prostitutia, poate crea anxietati si culpabilitate pentru care tinarul nu este pregatit. Dochia Matache subliniaza ca inceperea vietii sexuale precoce la ado­lescente are consecinte negative atit pe plan fizic, cit si inte­lectual. Astfel, la lotul studiat de autoare la fetele care au avut relatii sexuale precoce, problemele intelectuale au inceput sa iasa din sfera preocuparilor lor, frecventarea scolii a avut de suferit, iar rezultatele scolare au scazut. Din punct de ve­dere fizic s-a observat o dezvoltare mai mare a sinilor, bazi­nului, circomferintei bustului. S-a remarcat, de asemenea, o cheltuiala energetica si o epuizare a sistemului nervos, nume­roase dereglari glandulare. Abstinenta ulterioara la aceste ado­lescente a determinat aparitia crizelor functionale, tentative de fuga pentru a rezolva problemele sexuale, asaltarea barba­tilor, masturbarea etc.

O deosebita importanta in studiul psihosomatic al sexua­litatii o are studiul comportamentului sexual. in acest sens vom urmari principalele comportamente anormale ale vietii sexuale.

Masturbatia

Masturbatia este una dintre cele mai frecvente si mai precoce devieri a comportamentului sexual (incepe chiar la 1-2 ani), dar se intensifica odata cu pubertatea si adolescenta.

Masturbatia difera de la individ la individ, iar in unele situatii (adolescenta, viata in singuratate) poate deveni un in­locuitor al vietii sexuale normale, datorita senzatiei placute pe care o da ejacularea. in general, numai o masturbatie foarte frecventa si la care se adauga anxietatea si ideile de vinovatie, uneori ideea ca acest lucru va duce la distrugerea individului, este in general considerata ca patologica. Duche, referindu-se la frecventa masturbatiei, considera ca ea este prezenta la toti baietii si la cel putin 62o/₀ din numarul de fete. Se poate vorbi si de o masturbatie psihica, excitatia sexuala producindu-se sub efectul fanteziilor erotice. in acest sens Stoica considera ca un rol important il are observarea de catre copil a rela­tiilor sexuale la animale, pornografiile, literatura obscena, grupul prietenilor, observarea unui act sexual la alte persoane, imbracamintea strimta, stimularea organelor genitale ale baia­tului, parazitoze, eczeme, lipsa de igiena, viata sedentara, izo­larea de colectiv, alimentatia excitanta, alcoolul, consumul exa­gerat de lichide seara si chiar un pat prea moale si o camera prea calduroasa. Frecventa masturbarii este variabila de la in­divid la individ. Masturbatia se petrece intotdeauna (cel putin dupa ejaculare) pe fondul unor idei de vinovatie sau chiar de dezgust, pe fond anxios, la aceasta contribuind adesea si mediul nepropice in care ea se desfasoara (WC, locuri ascunse). Aceste fenomene sint exacerbate, subliniaza Amando Levy-Valensi, in cazul cind adultii intervin cu brutalitate sau cu aplicare de pedepse sau criticism exagerat. in aceste situatii adolescentul devine timid, hiperemotiv, are, subliniaza Girard, frica per­manenta a unei nereusite sexuale, ceea ce il face sa se izoleze de femei. Stoica subliniaza ca a existat o epoca in care tinerii erau ingroziti de onanism, cind acesta era incriminat in declan­sarea a numeroase boli mintale. in ciuda falsitatii acestei crelinte, autorul atrage atentia asupra a numeroase consecinte, cum ar fi aparitia la acesti adolescenti a unor reactii anxioase si depresive, idei interpretative cu continut de culpabilitate, remuscare, ipohondrie. Pot apare o serie de tulburari in sfera organelor sexuale, ca ejacularea precoce, impotente sexuale, psihogena, la femei frigiditatea. Davis (citat de Stoica) subli­niaza in cadrul masturbatiei feminine fenomenul de scadere a memoriei, irascibilitate, depresie, egocentrism.

Personalitatea masturbatului este caracterizata de Stoica ca fiind o personalitate timida, lipsita de initiativa, izolata de colectiv, prezentind totodata fatigabilitate, tulburari neuro-vegetative, tendinte ipocondrice. in relatiile, cu sexul opus masturbatul prezinta timiditate, lipsa de sociabilitate.

in tratamentul masturbatului psihoterapia este esentiala, mai ales metodele persuative si de deculpabilizare a actului de masturbatie, explicarea procesului si a consecintelor reale a masturbatiei.

Impotenta, ejacularea precoce

Exista o impotenta sexuala de debut si oare se manifesta cu ocazia primelor raporturi sexuale si care ulterior poate ceda fara nici o alta interventie (uneori este necesara doar incura­jarea din partea partenerei). Fenomenul este explicabil prin starea de tensiune si anxietate in care se desfasoara primele raporturi sexuale si mai ales lipsa de informare a persoanei in probleme sexuale. Teama de consecintele actului sexual (graviditatea partenerei, boli venerice) pot sa agraveze si mai mult starea de anxietate si deci si impotenta de debut. Ejacu­larea precoce este procesul de ejaculare rapida (adeseori la ci-teva secunde de la inceperea actului sexual) si se poate datora marei emotivitati si excitabilitatii legate de actul sexual. Ulte­rior, datorita crearii unui reflex conditionat, ejacularea pre­coce se poate sistematiza, tulburind intreaga activitate sexuala a tinarului. Reprosurile partenerei, eventuala ironie a priete­nilor agraveaza si mai mult aceasta deficienta.

Marmor intelege prin impotenta sexuala imposibilitatea barbatului de a avea erectie suficienta pentru indeplinirea unui raport sexual, in timp ce ejacularea precoce sau intirziata ra-min termeni care se refera numai la actul ejacularii.

In ceea ce priveste cauzele, Master si Johnson subliniaza ca in 79% din cazuri cauzele acestor anormalitati sexuale sint de natura psihologica. Astfel, vorbind de tinarul impotent pri­mar, aceasta poate sa reflecte numeroasele tulburari intra-psihice, cum ar fi represiunea sexuala datorita unor prejude­cati, o mama "seducatoare', care poate determina sentimente inconstiente incestuoase, anxietate de castratie (Marmor). Ati­tudinea negativa fata de femeie, frica, timiditatea in prezenta ei pot fi cauza acestor anormalitati.

O importanta deosebita pare sa o aiba si conditiile ina­decvate in care au loc de obicei primele relatii sexuale (frica de a nu fi descoperiti). Acest lucru poate contribui prin con­ditionare si stabilirea ulterioara a fenomenelor patologice. Ati­tudinea partenerei, aspectul ei fizic, virsta, atitudinea ei fata de actul sexual poate avea de asemenea importanta. Anxieta­tea are de asemenea mari repercusiuni. Prejudecatile, tabuuri­le, arata Marmor, il fac pe tinar in cadrul primelor relatii se­xuale sa aiba frica de a nu fi descoperit, raportul sexual de­curge in aceste conditii in graba si cu concentrare numai asupra orgasmului, provocind stare de tensiune, ceea ce duce la ejaculare rapida, iar uneori, la tineri, poate crea si reactii psihogene intense (depresie, anxietate), uneori ajungindu-se chiar la tentative de sinucidere. Daca reactiile nu sint zgomo­toase, se pot declansa, in schimb, adevarate stari nevrotice, idei obsesive, iar la personalitatile dizarmonice decompen-sari care pot lua chiar aspect psihotic.

Frigiditatea

Frigiditatea este imposibilitatea femeiei de a avea satis­factie sexuala in cadrul unui raport normal (a mai fost denu­mita si anestezie sexuala). Hitschman si Bergler denumesc fri­giditatea ca o incapacitate a femeiei de a avea orgasm vaginal.

Frigiditatea poate fi primara si secundara (daca a avut anterior orgasm). Frecventa frigiditatii este foarte mare la fe­mei (de la 33o/_o la 55% dupa Michele-Wolfromm).

In ceea ce priveste cauzele frigiditatii, Stoica gaseste ur­matoarele forme etiologice: frigiditate simptomatica, frigidi­tate functionala-psihogena, frigiditate criptogena (cauze ne­cunoscute). Si Marmor considera ca majoritatea frigiditatilor sint psihogene. in acest sens autorul subliniaza importanta "in­doctrinarii' tinerelor fete de catre familie si societate privind "pericolul' activitatii sexuale si a consecintelor ei, a aspectu­lui urit si murdar al acestei activitati. Acest lucru este mai intens in familiile retrograde.

Desfasurarea primelor relatii sexuale, violul, molestarea poate crea o stare de avesiune si inhibitie a relatiilor sexuale ulterioare. Conflictele dintre parinti, conduita imorala sau bru­tala in relatiile dintre parinti au de asemenea o mare impor­tanta. Stoica subliniaza ca pentru o tinara, conditiile in care Se petrece deflorarea este deosebit de importanta, iar virsta prea precoce a inceperii relatiilor sexuale fara o maturizare sexuala fizica si psihica este de asemenea incriminata in etio­logia frigiditatii.

O serie de cauze tin de partener: ejaculare precoce, im­potenta sau potenta scazuta, relatii negative cu partenerul, ne­glijarea femeiei dupa primele relatii sexuale, lipsa de igiena personala a partenerului si, mai ales, diferite mirosuri pe care acesta le emana (alcool, tutun), lipsa de tandreta, acuze ne­fondate cu tema de gelozie etc. Michele-Wolfromm subliniaza din acest punct de vedere ca frigiditatea este o "nevroza in doi', dar Stoica arata ca responsabilitatea barbatului consta aproape exclusiv de maniera in care este acceptat de catre partenera. Un loc aparte in cadrul frigiditatii il mai ocupa si surmenajul femeiei, lipsa de satisfactii in viata personala, lipsa posibilitatilor de odihna sau a timpului in care sa se ingri­jeasca de aspectul ei fizic.

Fata de frigiditate reactia femeiei poate fi foarte diferita. Astfel, multe femei nu-si fac din cauza frigiditatii probleme deosebite, pina la o aparenta stare de indiferenta. Acest lucru este mai ales favorizat de faptul daca este vorba de o frigidi­tate primara sau una foarte veche. Alteori, frigiditatea devine o problema foarte anxiogena pentru femeie, putind duce la reactii depresive si anxioase, uneori pina la tentative de sinuci­dere. La tinere se pune in acest context problema capacitatii lor sexuale, ceea ce le creeaza adevarate stari de panica.

O serie de reactii pot apare si din partea partenerului, care poate sa reactioneze prin insulte si chiar violente, ceea ce agraveaza si mai mult frigiditatea. La unele femei frigide poate apare si o schimbare frecventa a partenerilor, ceea ce le poate aduce grave prejudicii morale si sociale.

Vaginismul

Vaginismul poate fi si el primar sau secundar. Vagi­nismul consta dintr-o sensibilitate crescuta a vaginului, asociata cu contracturi reflexe ale musculaturii pelviene, uneori in afara contracturii reflexe a musculaturii vulvei si vaginului. Aceste spasme fac ca intrarea penisului sa fie foarte dureroasa.

Vaginismul este frecvent la tinerele virgine cu ocazia primelor raporturi sexuale (dupa Mesters si Johnson ar fi de 8,5%). Haynal subliniaza ca aici este vorba de personalitati anxioase, fobice si mai rar isterice, feminitatea lor nu este pusa in cauza (au placere clitoridiana, dar frica impiedica pe­netratia).

Dintre alte cauze ale vaginismului Marmor citeaza du­rerea si spasmul din timpul relatiilor sexuale, lipsa de lubri-fiere vaginala, inhibitia actului sexual ca o consecinta a fricii si culpabilitatii, experientele traumatizante legate de partener (viol, stingacie, brutalitate, egoism). Dintre cauzele organice tot Marmor citeaza: himen puternic, himen iritat, escoriatii dureroase, infectii, iritatia sau traumatismul clitorisului etc. Stoica subliniaza ca in cazul vaginismului este vorba de fete tinere nevrotice, la care se adauga o hiperestezie a mucoaselor organelor genitale. Dorinta sexuala este prezenta, uneori apa-rind tensiuni nervoase si erotice mari.

Dispareunia

Dispareunia este reprezentata de relatiile sexuale dure­roase ale femeiei, asociindu-se uneori si cu vaginismul. Pot apare la inceputul vietii sexuale, dar devine patologica numai 2-3 luni de la casatorie (la inceput fiind considerata ca fi­ziologica).

Exista dispareunii superficiale, profunde si totale (Frank).

Dupa Haynal dispareunia se inscrie, ca toate durerile gi­necologice, intr-o patologie complicata. Pacientele au adesea dificultati in identificarea feminina, comportament agresiv. Exista insa totdeauna, spune autorul, si o cauza ginecologica.

Si in cazul dispareuniei pacientele pot reactiona prin fe­nomene nevrotice sau chiar prin reactii intense depresive si anxioase. Dintre cauzele principale, Stoica subliniaza impor-186

tanta conflictelor psihice acute, casatoriile din interes, parte­ner brutal, frica de sarcina, practica coitusului intreruptus, cauze emotionale, infectii etc.

Homosexualitatea

Homosexualitatea consta in relatii intre indivizii de ace­lasi sex. Obisnuit homosexualitatea apare mai ales la persona­litati dizarmonice, dar la adolescenti ea poate apare in mod accidental sau pasager (in internate, scoli) si nu cere ulterior consecinte. Mai mult, asa cum subliniaza Marmor, Asociatia de Psihiatrie Americana, a stabilit in 1974 ca homosexuali­tatea sa nu mai fie privita ca o tulburare mintala si sa fie denumita cu termenul de "tulburare a orientarii sexuale'. Thompson arata ca homosexualitatea nu este o entitate clinica, ci un simptom ca expresie a unor conflicte intrapsihice. De­altfel homosexualitatea si heterosexualitatea pot sa coexiste.

Homosexualitatea este mai frecventa la barbati decit la femei (dupa Kinsey ar fi vorba de 10o/₀ la barbati, 2-6«/₀ la femei nemaritate, l*/(> la cele maritate). Frieldeburg arata ca pentru R.F.G. 23<Vo dintre barbati au avut o experienta homo-sexuala dupa pubertate, iar in Anglia, Schonfield pentru grupa de 15-19 ani gaseste homosexualitatea de 5% la baieti si 2o/o la fete.

In ceea ce priveste cauzele in afara unei predispozitii constitutionale, factorii psihogeni au fost cel mai frecvent in­criminati. Singuratatea, plictiseala, curiozitatea, iar in unele situatii (adolescenti) intensitatea deosebita a nevoilor sexuale determina recurgerea la homosexualitate (Marmor).

Dupa Freud exista la om o tendinta homosexuala latenta, lucru combatut de catre Bieber, care considera homosexuali­tatea ca un fenomen patologic de la inceput. S-au incriminat de asemenea si factorii hormonali si mai ales genetici.

In ceea ce priveste factorii psihogeni si factorii familiali, Bieber vorbeste de rolul "mamei seducatoare' care domina si anihileaza sotul, rolul ostilitatii materne, a unui tata cu atitu­dini feminine. Freud subliniaza de asemenea ca in familiile cu tata slab sau absent posibilitatea aparitiei homosexualitatii la copii este frecventa. Trebuie subliniata, asa cum arata Marmor, toleranta care exista in unele societati pentru homosexuali, care isi pot crea propria lor comunitate si pot lupta pentru as face prozeliti.

Din punct de vedere clinic, homosexualitatea, asa cum arata tot Marmor, se manifesta in toata gama relatiilor intime heterosexuale, dar in limita anatomica a celor doi parteneri [sarut, mingiiere, masturbatie reciproca, stimularea sinilor (la femei), relatii anale (la barbati) mai rar folosirea unui falus artificial]. Relatiile incep inofensiv la inceput, cu tandrete, sarut, continuind apoi pina la masturbarea reciproca. Uneori (mai ales la tineri) relatiile homosexuale sint insotite de anxi­etate, teama, uneori ambiguitate sexuala. La femei, o serie de comportamente homosexuale (sarut, prietenie intima) sint mai bine tolerate social. Marmor insista asupra promiscuitatii cres­cute a homosexualului mascul fata de femeile homosexuale.