Vita de vie - Feteasca neagra

Vita de vie - Feteasca neagra

Origine. Soi vechi, dacic, care se pare a fi o selectie din Vitis silvestris. Este cunoscut din timpuri foarte indepartate in vechile podgorii din Moldova , unde producea alaturi de soiuri locale negre, vestitul vin de Uricani.

Sinonime. Poama fetei neagra, Pasareasca neagra,  Coada randunicii.

Caractere morfologice. Rozeta este de culoare verde-cafenie cu scame rare. Floarea este hermafrodita normala. Frunza adulta este cuniforma, cu lobul terminal triunghiular alungit, colorat verde deschis, pentalobata. Sinusurile laterale superioare sunt foarte profunde, cu lumen ovoidal, iar sinusul petiolar apare sub forma unei lire larg deschise. Dintii sunt destul de mari, ingusti, cu marginile drepte si mucronati. Strugurele este sde marime mijlocie, de forma cilindro-conica, uneori biaripati, compacti. Bobul este sferic, de marime mijlocie, colorat negru intens si miazul este zemos.

Insusiri agrobiologice. Soi foarte viguros, a carei crestere excesiva franeaza uneori diferentierea normala a mugurilor de rod, ducand la formarea unui procent redus de lastari fertili: 24%, 38%, cu valori de 0,4-0,6 coeficientul de fertilitate relativ si 1,1-1,3 cel absolut.Este un soi cu rezistenta buna la ger si suficienta la seceta. Fata de boli manifesta rezistenta la mana destul de mare si mijlocie la oidium, iar in centrele cu higroscopicitate mare in faza de maturare a strugurilor sufera de pe urma atacului de putregai cenusiu.

Particularitatiagrotehnice. Se cultiva in forme semiinalte cu incarcaturi de ochi mari (de exemplu la Uricani se lasa 74 ochi la butuc) care au rolul de a frana cresterea buiaca a lastarilor, favorizand diferentierea mai buna a mugurilor de rod, urmata de un plivit al lastarilor sterili. Incarcatura de ochi este repartizata pe coarde lungi de 12-18 ochi. La Urlati a dat rezultate bune si taierea in elemente scurte de rod, datorita unui complex de factori: sol scheletic, suma orelor de stralucire a soarelui de peste 1500 ore, suma temperaturi utile mare care au influentat pozitiv diferentierea ochilor din zonele inferioare ale coardelor.

Caractere tehnologice. Soiul are o perioada de vegetatie mai scurta, maturarea strugurilor se desfasoara in a doua decada a lunii septembrie. Greutatea medie a unui strugure variaza in functie de biotip, de la 112g la 163de grame. Acumuleaza in medie peste 200g/l zaharuri si 240 g/l la supramaturare, iar aciditatea este buna: 4,5-5,7‰. Se obtine un vin bine constituit, cu un potential alcoolic de 11,2-12,8% volum alcool. Aciditatea, putin cam ridicata pentru un vin rosu de calitate, ii confera o anumita fructozitate. In tinerete este putin cam aspru datorita unui continut ridicat in compusi fenolici, dar cantitatea mare de glicerol ii confera o corpolenta corespunzatoare. Are o culoare rosie-rubinie durabila. Intensitatea coloratieie este foarte puternica deoarece contine mai mult de 150 mg substante colorante la 100g de boabe.

Selectii clonale In cadrul populatiei soiului Feteasca neagra din Dealul Mare, au fost depistate 4 biotipuri cu caractere diferite, ceea ce expolica intr-o oarecare masura variabilitatea productiei la acest soi. Cel mai valoros biotip are o crestere vegetativa ponderata, iar strugurii sunt mari, compacti, cu o capacitate de productie mare (14,5 t/ha).

Zonare. Soiul Feteasca neagra se cultiva in 33 de centrwe viticole cu pondere mai mare in Moldova si in judetul Prahova.

Principalele caracteristici productive si agrobiologice ale

soiului Feteasca neagra