|
|
|
STUDIU PRIVIND INFLUENTA DISTORSIUNILOR COGNITIVE ASUPRA DEPRESIEI SI STABILITATII EMOTIONALE
Felul cum reactioneaza oamenii in diferie situatii, modalitatea de raportare la viata in general, comportamentul lor si ideile care le guverneaza gandurile in momente mai putin placute, se concretizeaza in actiuni cu urmari diferite..Exista oare un rationament ,,corect'' o ,,reteta'' de comportament in anumite situatii? Oare la ce se gandesc oamenii in clipele mai dificile ale vietii? Pot fi aceste ganduri responsabile intr-o oarecare masura pentru instabilitatea emotionala sau chiar pentru depresie? Iata doar o parte dintre intrebarile care ne-au trezit interesul si ne-au indreptat atentia catre distorsiunile cognitive. Cand vorbim despre acestea din urma trebuie sa amintim de o serie de concepte cheie descrise in literatura de specialitate: ganduri automate, tulburari ale schemei cognitive, credinte irationale, anxietate.
Continutul cognitiilor specifice tulburarilor emotionale a fost denumit in mod diferit: Beck-ganduri automate; Meichenbaun (1977)- autoafirmatii cu continut negativ; Borkoc, Robinson, Pruzinsky si Depru (1983) au utilizat termenul de ganduri ce exprima ingrijoararea.
Despre ganduri automate
Potrivit lui Beck gandurile negative automate sunt doar elemente de suprafata care ies in evidenta atunci cand se activeaza schemele cognitive- sunt evaluari gen interpretari ale unor evenimente si sunt direct legate de anumite trairi afective si reactii comportamentale (unii autori cred ca aceste ganduri negative automate sunt cauza directa a anxietatii). Aceste cognitii anterioare sunt ganduri negative care se formeaza rapid in afara campului central al constiintei, ele fiind accesibile acesteia- se pot prezenta sub forma nereala sau imaginativa si, in momentul declansarii, se diferentiaza de ingrijorari si obsesii:
ingrijorarea- Borkanek & Co(1983)- este un sir de ganduri incarcate afectiv negativ cu rol de solutionare a unor probleme si sunt exprimate predominant atat in cuvinte cat si in imagini
-obsesiile au o durata mai scurta decat ingrijorarile, dar au un caracter mult mai deranjant, parca sunt egodistonice-continutul lor e in discordanta cu continutul ideativ obisnuit al subiectului-persoanele evaluandu-le ca fiind straine conceptului de sine si avand caracter alesural (ex. Mama obsedata ca poate face rau nou-nascutului, desi nu are intentia aceasta). Asadar, gandurile negative automate, ingrijorarile sunt procese de evaluare a evenimentelor spre deosebire de obsesii care au un caracter involuntar si intruziv. Cand subiectul anticipeaza aparitia unui pericol, sistemul cognitiv va declansa o serie de indoieli, evaluari si predictii cu caracter rugativ iar din punct de vedere psihofizic simptomele sunt: neliniste, stare de slabiciune, stare de lesin.
Beck & Co considera ca astfel de mecanisme reprezinta modalitati elementare care asigura protectia/supravietuirea- si vizeaza reducerea posibilitatii asumarii riscului. Deasemenea ele orienteaza persoana in directia autoprotectiei. In situatii de fobie sociala aceste mecanisme doar amplifica pericolul la emiterea caruia ar trebui sa contribuie, inferand cu performantele asteptate si reducand eficienta subiectului. Spre deosebire de reactiile anxioase cu caracter automat, raspunsurile comportamentale au caracter voluntar si joaca un rol important in mentinerea disfunctiei afective.
"Comportamentele de asigurare"(Salovskis-1991) au rolul de a-l feri pe subiect de situatia amenintatoare (ex: fobicul social care se teme ca se va balbai cand va vorbi in public si ca se va exprima incoerent isi va indrepta atentia asupra interiorului si isi va supraregla cu atentie modul de exprimare-va controla mental stilul de pronuntare si va repeta in minte ceea ce doreste sa exptime-astfel de persone nu mai au posibilitatea sa verifice daca evenimentul negativ se va produce sau nu, in consecinta gandurile si supozitiile negative nu mai pot fi infirmate. Comportamentul de asigurare nu numai ca impiedica infirmarea gandurilor negative ci si contribuie chiar la exacerbarea simptomelor (cercetarile au evidentiat faptul ca incercarile de a inlatura unele tipuri de ganduri negative nu fac decat sa creasca frecventa lor de aparitie).
Wells era de parere ca aceste fenomene mentin anxietatea prin mai multe mecanisme:
Despre distorsiuni cognitive
,,Odata activata, schema cognitiva a pericolului potential va introduce distorsionari in cadrul procesului de prelucrare a informatiilor-aceste distorsionari afecteaza modul de interpretare a evenimentelor intr-un fel in care va intari continutul schemelor cognitive disfunctionale si, drept rezultat gandurile si evaluarile negative se vor mentine; distorsionarile cognitive au la baza fenomene cum ar fi atentia selectiva pentru informatia amenintatoare si erori in interpretarea evenimentelor vietii'' (Beck, p.)
Beck si Burns (1976-1989)- le definesc drept o "serie de erori la nivelul gandirii logice'' :
Conform autorilor mai sus citati, cativa facori au o importanta cruciala in aparitia modului dezadaptativ de comportament
experientele invatate
schemele de sesizare a pericolului
incidentele critice
activarea schema
gandurile negative automate simptom de anxietate, raspuns comportamental,distorsiuni cognitive)
Exista o stransa legatura intre comprehensiunea pericolului si anxietate. Unii indivizi sunt mai inclinati sa evalueze situatiile de viata ca fiind periculoase pentru ca poseda scheme cognitive care au informatii referitoare la natura periculoasa a acestora precum si la capacitatea lor limitata de a le face fata. In acel moment intervine panica, nesiguranta (inclusiv in propriile ganduri si in actiunile intreprinse) si distorsiunile de gandire.Aceste distorsiuni implicate in procesarea informatiei, asociate cu activarea schemelor cognitive, vor contribui la mentinerea gandurilor si supozitiilor negative disfunctionale prin interpretari congruente cu acestea. Subiectul incearca sa diminueze pericolul prin raspunsuri comportamentale de evitare si asigurare care contribuie la intensificarea anxietatii pentru ca nu permit infirmarea convingerilor negative fata de pericol.
Cateva consecinte ale distorsiunilor cognitive:
-autodenigrarea- aceasta consta in evaluari severe si inflexibile referitoare la propria persoana care ne dau impresia lipsei valorii personale
-sentimentul de vinovatie- consta in atribuirea eronata a responsabilitatilor evenimentelor negative, de care suntem sau nu legati in mod direct
-victimizarea - reprezinta credinta ca ceilalti se gandesc intr-un mod negativ la noi si ca nu reusim sa dobandim nici un fel de control asupra vietii noastre
-susceptibilitatea - este convingerea conform careia nu posedam nici o valoare personala si se manifesta in momentul in care incepem sa ne indoim de propria persoana. Susceptibilitatea ne slabeste toleranta la anumite evenimente si dauneaza capacitatii noastre de analiza a comportamentelor si de acceptare a faptului ca uneori ne putem si insela.
-lipsa de motivatie - este o alta consecinta a manifestarii distorsiunilor cognitive. Convinsi de incapacitatea noastra de a duce la capat orice ne-am propune, avem tendinta sa lasam totul pe maine, nemobilizandu-ne energia si nici determinismul necesar pentru indeplinirea obiectivelor pe care ni le propunem.
-ura si resentimentele - constau in activitatea de reactualizare a evenimentelor din trecut cu scopul de a le retrai, acestea suscitandu-ne un flux de emotii intense cum ar fi tristetea si agresivitatea
Despre depresie
Interesul lu Aaron Beck pentru cercetare l-a condus la testarea ipotezelor psihanalitice pe pacientii care sufereau de depresie si pe care acesta ii trata. In acea vreme se credea ca visele oamenilor care sufereau de depresie faceau dovada ostilitatii. In schimb, Beck si colaboratorii sai au scos in evidenta faptul ca pacientii depresivi nu aratau mai putina ostilitate decat cei care nu sufereau de depresie.
"Ceea ce am vazut in imaginatia pacientilor depresivi erau in mod sigur episoade in care acestia se autopercepeau ca fiind ratati. A reiesit ca, departe de faptul de a considera ca faceau dovada unei furii intense, pacientii in mod evident aveau o imagine de sine foarte intens negativizata", spune Beck.
El a observat deasemenea ca pacientii prezentau in mod repetat interpretari negative ale experientelor traite si de asemenea puteau fi observate in dinamica gandirii lor anumite distorsiuni cognitive. Beck a inceput sa-si ghideze subiectii in directia evitarii acestor ganduri negative si a luarii in considerare a variantelor alternative de explicatii posibile. Rezulatele au fost incurajatoare. "Tratametul care in mod normal ar dura un an sau poate chiar doi. in mometul de fata ar fi fost finalizat in zece-douasprezece sedinte", spuse Beck. " Asadar am realizat o trecere de la o teorie psihanalitica la una cognitiva. Acesta a fost tocmai inceputul unei revolutii cognitive, care a avut un puternic impact in a-mi dezvolta o cu totul alta redefinire a bolii mentale cat si a tratamentului acesteia. " (Beck, p...). In depresie gandurile negative pot fi integrate de obicei in urmatoarele categorii: imagine de sine negativizata, imaginea negativizata a lumii si totodata cea a viitorului. Acestea au fost denumite de Beck ca find "triada cognitiva."
La inceput aceasta noua teorie referitoare la tratament a fost trivializata de ceilalti specialisti in domeniu. In ziua de astazi, desigur teoria cognitiva a devenit o mare forta in psihotrapie. " A devenit una dintre primele alegeri in materie de tratamente ale depresiei majore , si mai curand variante ale programultui de terapie cognitiva au fost dezvoltate spre a fi folosite si in multe alte probleme psihiatrice", spune Craighead.
Weishaar explica ca una dintre contributiile majore ale lui Beck in domeniul psihologiei este cercetarea pe care a intreprins-o pe pacientii cu probleme psihiatrice. " El a pus in evidenta toate studiile clinice pentru a sprijini revolutia cognitiva in psihologie. In timp ce colegii lui isi bazau studiile pe studenti de liceu, el folosea populatia clinica", spune ea. Asadar, nu a fost desigur inventatorul singular al terapiei cognitive insa a fost singurul care si-a pus la dispozitie toate cercetarile si a continuat sa faca acest lucru timp de 40 de ani.
,,Indivizii sunt indivizi. Ei sunt tot oameni chiar daca participa singuri sau in grup la anumite manifestari. Asadar psihologia de grup, in felul in care o vad eu este o proiectie a psihologie individuale"- Beck. Acesta adauga ca membrii unui grup de un anumit fel prezinta in ansamblu distorsiuni similare cu acelea observate la indivizii care participa la terapia cognitiva.
Depresia este una dintre cele mai des intalnite tulburari psihologice. A fost estimat ca 10% din populatie, adica in jur de 19 milioane de americani sufera de o tulburare depresiva in fiecare an. Oricum, , multi oameni nu devin niciodata depresivi. Dar de ce unii oameni nu devin depresivi din moment ce multi altii duc o batalie care dureaza o viata intreaga contra acestei afectiuni?
Intr-o cercetare realizata de Lauren Alloy este sugerat faptul ca stilurile cognitive pot afecta vulnerabilitatea unui individ spre depresie. Cercetarea ei este ghidata de doua mari teorii cognitive ale depresiei: The Hoplesness theory of depression si Toeria cognitiva a depresiei a lui Beck.
Potrivit Hpelesness Theory, oamenii care atribuie evenimentele de viata negative unor cauze interne stabile si globale sunt mai predispusi sa dezvolte depresia decat indivizii care nu isi insusesc asemenea stiluri inferente negative. In mod similar Teoria cognitiva a lui Beck argumenteaza ca atitudinile disfunctionale referitoare la sine, la lume si la viitor furnizeaza vulnerabilitate cognitive la depresie. Ambele teorii sugereaza ca indivizii cu stiluri cognitive negative sunt mai predispusi la aparitia depresiei decat indivizii cu stilri cognitive pozitive.
Proiectul Temple-Wisconsin pentru Vulnerabilitati Cognitive, testeaza aceste teorii cognitive ale depresiei . Esantionul lor a constat in studentii nedepresivi din anii primari caracterizati printr-un risc ridicat sau scazut la depresie bazata pe stilul lor cognitiv (stabilit prin utilizarea unei scale a atitudinilor disfunctionale si un chestionar pentru evidentierea stilului cognitiv). Acesti studenti au fost supravegheati in mod prospectiv la fiecare 6 saptamani pentru urmatorii 2 ani si jumatate cu interviuri structurate si raporturi personale legate de evenimentele de viata stresante, cognitii, simptome si episoade diagnosticabile de psihopatologie.
Concluziile proiectului arata ca stilurile cognitive negative genereaza vulnerabilitate la diferitele tipuri de depresie. Alloy arata ca indivizii cu stiluri cognitive negative pot fi vulnerabili la depresie deoarece ei " asimileaza procesarea negativizata a informatiilor despre ei in situatii de viata stresante. Pentru a explora aceasta ipoteza Alloy si colegii sai au administrat scala de Procesare a Informatiei despre Sine. In timpul acestei sarcini participantilor le-au fost prezentate adjective positive si negative si li s-a cerut sa se descrie in functie de asta. Mai tarziu li s-a cerut sa isi aduca aminte aceste adjective. Rezultatele au aratat ca indivizii cu risc crescut de depresiei si-au amintit mai repede si au avut o accesibilitate mai mare in a-si aduce aminte adjectivele negative decat indivizii cu risc cognitive scazut. Mai mult, procesarea negativa a informatiei referitoare la sine interactiona cu riscul cognitiv pentru a prezice depresia. Acei indivizi cu stiluri cognitive negative si care procesau informatia despre sine in mod negativ erau cei mai predispusi la depresie.
Gandul ca si cauza a emotiei. Gandurile negative.
Gandurile negative transforma individul intr-o persoana nesigura pe propriile capacitati si actiuni..un rezultat al acestor ganduri dezadaptative il constituiesi instabilitatea emotionala. In testul sau de temperament Guilford si Zimmerman identifica 10 trasaturi majore ale personalitatii (,, Guilford Zimmerman Temperaent Survey''- 1949): activitate generala/lentoare, autocontrol/indiferenta, ascendenta/submisivitate, sociabilitate/introversie sociala, obiectivitate/hiposensibilitate, prietenie/beligerant, relatii personale, masculinitate/feminitate, stabilitate emotionala/instabilitate emotionala Conform lui Guilford si Zimmerman, factorul E (stabilitatea emotionala) se caracterizeaza prin egalitatea dispozitiei, optimism, calm, spirit practice si realist, senzatia de buna sanatate incredrea in sine, iar instabilitatea emotionala consta in fluctuarea dispozitiei, pesimism, reverie, excitabilitate, sentimente de vinovatie, neliniste, singuratate, sanatate precara, persistenta in griji si gandire rigida sentiment de plictiseala, emotii negative.
Terapia cognitiva identifica 10 distorsiuni care mentin emotiile negative. Eliminand aceste distorsionari si gandurile negative se poate impiedica aparitia unor afectiuni cum ar fi depresia sau anxietatea cronica. Considerand gandul ca fiind cauza a emotiei, terapeutii cognitivisti dau peste cap ordinea general stabilita de psihoterapeuti. Asadar terapia presupune identificarea acelor ganduri irationale si neadaptative care conduc spre emotii negative si identificarea a ce anume din continutul acestora este irational si inutil; aceasta se realizeaza pentru a se putea respinge gandurile distorsionate si pentru ca acestea sa poata fi inlocuite cu alternative realiste.
In depresie gandirea negativa poate proveni din cauze biologice ( depresii endogene), poate fi invatata din relatia cu parintii sau din alte surse. Persoana depresiva experimenteaza gandurile negative ca fiind dincolo de controlul ei: patternul gandului negativ poate deveni automat si se poate repeata obsesiv.
Gandirea negativa poate fi categorizata intr-un numar de patternuri specifice care au fost denumite " distorsiuni cognitive". Terapeutul cognitivist ofera tehnici prin intermediul carora clientul sa dobandeasca un mai mare grad de control asupra gandirii negative prin corectarea acestor distorsiuni sau corectarea erorilor de gandire care conduc la formarea distorsiunilor intr-un proces care se numeste restructurare cognitiva. Dar ce anume afecteaza gandurile negative si distorsiunile? Pot fi puse in legatura cu instabilitatea emotionala? Experienta de viata ajuta la diminuarea distorsiunilor sau dimpotriva- experienta reprezinta un factor de validare zilnica al credintelor irationale? Aceste intrebari si modelul cognitiv al lui Beck ne-au inspirat si ne-au condus catre gasirea unei cai juste de raspuns la aceste intrebari. Astfel, la baza ipotezelor studiului nostru se regasesc observatii empirice si incercarea de a oferi rapsunsuri pertinente intrebarilor enumerate mai sus:
Exista o corelatie pozitiva intre distorsiunile cognitive si gradul de stabilitate emotionala.
Exista o corelatie pozitiva intre distorsiunile cognitive si depresie.
Distorsiunile cognitive variaza in functie de categoria de varsta.
METODE
In realizare studiului s-au utilizat metode complexe privind cercetarea fenomenelor implicate, aceste metode tinand de selectia subiectilor participanti, selectia si intocmirea instrumentelor necesare precum si stabilirea si aplicarea procedurii.
Studiul s-a extins pe un numar de 20 de persoane alese in functie de doua criterii, varsta si sexul.
Astfel, in conformitate cu scopurile cercetarii, au fost formate cate patru grupuri care au in componenta un numar egal de subiecti : 5 persoane de sex masculin cu varste cuprinse intre 18 si 30 de ani, 5 persoane de sex feminin cu varste intre 18 si 30 de ani, 5 barbati intre 30 si 60 de ani si 5 femei intre 30 si 60 de ani.
Selectia subiectilor nu s-a realizat pe baza apartenentei socio profesionale, insa s-a incercat o omogenizare a acestui criteriu pentru toti subiectii astfel incat rezultatele sa nu fie influentate de acest lucru.
Participantii au fost informati in mod direct de catre initiatorul studiului de posibilitatea participarii la cercetare.
Principalul motiv care le-a fost oferit posibililor participanti pentru a se implica in aceasta cercetare a fost legat de scopurile studiului in sine si anume evidentierea fenomenelor investigate pentru a se analiza si a se cauta solutii pertinente in vederea ameliorarii si chiar rezolvarii unora dintre acestea.
In scopul recoltarii si prelucrarii datelor necesare cercetarii au fost utilizate instrumente reprezentative.
Pentru verificarea ipotezelor de lucru s-a impus nevoia utilizarii unei metode de investigare a distorsiunilor cognitive, a stabilitatii emotionale si a depresiei.
In primul rand in scopul relevarii gradului de manifestare al distorsiunilor si al cantitatii acestora au fost construite sase situatii care pun problema aparitiei unui anumit tip de distorsiune. Mai departe s-a impus nevoia de a stabili pentru aceste situatii modalitati de raspuns fix, in numar de trei, care sa indice fie prezenta, fie absenta unui anumit tip de distorsiune.
Cele sase situatii au fost adaptate la specificul varstei si al activitatilor corespunzatoare pentru fiecare dintre cele patru categorii de subiecti, ajungandu-se astfel la patru seturi de situatii specifice care cuprind urmatoarele tipuri de distorsiuni: stilul de gandire totul sau nimic, suprageneralizarea, filtrarea mentala cu concentrare asupra aspectelor negative, desconsiderarea pozituvului, desprinderea unor concluzii pripite si citirea gandurilor, ghicirea viitorului, amplificarea, judecata afectiva, imperativele categorice si personalizarea/blamarea.
Pentru o mai mare precizie in evaluarea distorsiunilor s-a folosit suplimentar, ca metoda de verificare si de intarire a rezultatelor desprinse din interpretarea celor sase situatii, o prezentare a fiecarui tip de distorsiune vizata de studiu impreuna cu o exemplificare si o descriere a acesteia, material care a fost prezentat subiectilor imediat dupa ce au raspuns initial la setul de situatii. Subiectii erau solicitati sa aprecieze pe o scala de la 1 la 5 frecventa aparitiei fiecarui tip de distorsiune in propriul rationament.
Pentru relevarea stabilitatii emotionale a fost utilizat Chestionarul Guiford-Zimmerman care are in vedere 30 de intrebari structurate pe baza unor caracteristici specifice ale stabilitatii emotionale: : egalitatea de dispozitii, energie si interese versus variatiile de dispozitii, energie si interese, optimismul si antrenarea in activitati versus pesimismul si dispozitia sumbra, depasirea usoara a neplacerilor versus persistenta in griji si rigiditatea in dispozitie, spiritul practice, realismul versus reveria, calmul versul excitabilitatea, senzatia de buna sanatate si senzatia de proasta sanatate, si in cele din urma increderea in sine versus sentimental de vinovatie de singuratate si de plictiseala.
Pentru investigarea depresiei s-a folosit Inventarul Beck pentru Depresie, care este o scala alcatuita din 21 de itemi, fiecare item corespunzand unei categorii specifice de trasaturi caracteristice depresiei mentionate in literature psihiatrica.
Relizarea studiului a impus mai multe etape de desfasurare.
In primul rand s-au stabilit ipotezele de lucru ale cercetarii: "exista o corelatie pozitiva intre absenta distorsiunilor cognitive si stabilitatea emotionala","exista o corelatie pozitiva intre distorsiunile cognitive si depresie "."distorsiunile cognitive variaza in functie de categoria de varsta".
Ca si participanti la studiu au fost alese 20 de persoane impartie in patru categorii in functie de sex si de varsta.
In prima instanta, subiectilor li s-a oferit un set de situatii pentru masurarea cantitativa a distorsiunilor cognitive, situatii adaptate specificului fiecaruia din cele patru grupuri de referinta, facanduli-se in prealabil un instructaj verbal ( "vei primi o foaie pe care sunt descrie sase situatii din viata unor personaje, ceea ce trebuie sa faci este sa te pui in locul personajului din fiecare situatie si sa alegi varianta de raspuns care crezi ca I s-ar potrivi").
Dupa aplicarea setului de situatii le-au fost prezentate subiectilor toate tipurile de distorsiuni cognitive vizate de acestea, care au fost descrise si insotite de un exemplu ilustrativ, si li s-a cerut sa aprecieze pe o scala de la 1 la 5 ( 1 insemnand extrem de rar si 5, foarte des) frecveta aparitiei fiecarui tip de distorsiune in propriul rationament.Aceasta proba a fost aplicata cu scopul intaririi si verificarii raspunsurilor la situatii si instructajul a fost facut in scris ( " va vom prezenta mai jos o lista cu 10 distorsiuni de gandire. Va rugam sa cititi cu atentie si sa inconjurati cifra corespunzatoare frecventei cu care regasiti distorsiunile respective in viata dumneavoastra -1 insemnand extrem de rar si 5 foarte des").
In continuare pentru verificare primei ipoteze a fost aplicat testul de stabilitate emotionala din cadrul Chestionarului de Temperament Guilford Zimmerman care cuprinde 30 de intrebari ce vizeaza aspecte specifice de interpretare a stabilitatii emotionale.
In continuare, pentru investigarea celei de-a doua ipoteze de lucru a fost aplicat Inventarul pentru Depresie Beck.
Atat situatiile cat si procedura prezentareii distorsiunilor, insotite de aplicarea testului de stabilitate emotionala si apoi a celui de depresie au fost aplicate pe rand, pentru fiecare participant in parte, la fiecare dintre cele patru grupuri de subiectii. Pentru fiecare proba a fost realizat un instructaj corespunzator in prealabil.
Subiectii au fost informatii initial in legatura cu confidentialitatea datelor si cu folosirea acestora in scop strict de cercetare si investigare a unor fenomene.
Rezultatele finale au urmat sa fie prelucrate pe baza corelarii informatiilor obtinute in urma aplicarii metodelor utilizate.
