|
|
|
Universitatea 'Dimitrie Cantemir' Targu Mures
Teste psihologia experimentala
Iluzia optica geometrica a marimii Muller-Lyer
Prin iluzie intelegem o perceptie deformata inexacta a unui obiect sau fenomen real prezenta obligatorie a obiectului sau fenomenului real insa perceput in mod fals sau eronat creeaza posibilitatea deosebirii iluziilor de halucinatie. Iluziile se intalnesc la oameni sanatos insa la acesta erorile de perceptie sunt generate de prezenta unor conditii nefavorabile in procesul perceptiei senzoriale si pe masura ce aceste conditii sunt inlaturate, omul sanatos asi corecteaza in mod constient iluzia sa sau iluziile.
Iluziile sunt clasificate dupa mai multe criteriu cea mai importanta fiind aceea pusa in raport cu organele senzoriale prin intermediul carora sunt percepute, astfel intalnim iluzii vizuale auditive, tactile, olifactive, gustative, etc.
Iluziile vizuale si auditive se intalnesc cel mai frecvent.
Problematica cercetarii
Iluzia optica este o perceptie eronata care datorita raporturilor fizice complexe dintre diferite elemente ale aparatului sau ale analizatorului vizual. Una dintre cele mai cunoscute iluzii optice este cea marimii Muller-Lyer in cazul unor linii cu lungime egala insa prevazute la capete cu sageti ce merg in sensuri diferite, individul percepe lungimea acestora ca fiind diferit.
Scopul lucrarii: este determinarea iluziei Muller-Lyer le diferiti subiecti.
Materialul folosit : este dispozitivul de diferite dimensiuni sau modele confectionate din carton.
Desfasurarea lucrarii : pentru a se obtine valori cat mai stabile va efectua 4 probe alternativ se va potrivi dispozitivul cand la pozitia 0 cand la o pozitie la care una din linii va fi net mai lunga.
Pozitia de 0 a dispozitivului este pozitia in care cele 2 linii sunt egale.
Subiectul trebuie sa potriveasca dispozitivul in asa fel incat cele 2 linii sa i se pare egale.
Experimentatorul va citi eroarea de apreciere pe scara milimetrica pe spatele riglei.
S
Nr
S1
S2
S3
1
3
2
4,5
2
3,5
2
3
3
2,5
0,5
3,5
4
-1
1
2
T
Experiment de memorie
Lista de cuvinte uzuale:
Masa
Casa
Scaun
Chei
Masina
Dulap
Corecte
Omisiuni
Substituiri
Gresite
1
23
2
22
3
15
Cuier
Floare
Copac
Sosete
Pantalon
Fusta
Camasa
Pantofi
Tv
Frigider
Telefon
Calculator
Bani
Umbrela
Garaj
Piscina
Scoala
Stilou
Creion
Radiera
Caiet
Carte
Ciine
Pisica
1. Nume prenume: Mehes Peter 3. Nume prenume : Toth Julia
Sex: M Sex: F
Profesia : StylistProfesia : Chelnerita
Varsta: 25 Varsta : 26
Data : 27.11.2006 Data: 24.11.2006
2. Nume prenume : Tiberi Daniel
Sex : M
Profesia : Student
Varsta: 22
Data: 20.11.2006
Experimentul isi doreste scoaterea in evidenta a efectului timpului asupra volumului memoriei, numarul de cuvinte memorate si influenta timpului acestuia deasemenea experimentul sau cercetarea incearca sa scoata in evidenta care este distribuirea elementelor ce este memorat.
In acelasi timp se doreste evidentierea importantei incarcaturii afective a materialului de memorat.
Obiective:
1. Sa se scoata in evidenta efectul timpului asupra volumului memoriei.
2. Sa se evidentieze importanta incarcaturii afective a materialului de memorat asupra volumului memoriei.
Ipoteze:
1. Se presupune ca cu cat timpul este mai indelungat cu atat scade volumul memoriei.
2. Se presupune ca cu cat incarcatura afectiva este mai mare cu atat cuvintele sunt retinute.
Lista de cuvinte cu incarcaturi afective:
Corecte
Omisiuni
Substituiri
Gresite
1
21
2
13
3
11
Moarte
Dragoste
Durere
Veselie
Trandafir
Frica
Cuvinte uzuale
Corecte , 5 minute
Corecte , 3 saptamani
1
23
10
2
22
9
3
15
7
T
60
26
Copil
Pasiune
Foc
Inel
Examen
Compasiune
Accident
Cuvinte cu incarcaturi afective
Corecte , 5 minute
Corecte , 3 saptamani
1
21
6
2
13
5
3
11
8
T
45
19
Vacanta
Esec
Victorie
Muzica
Razboi
Ura
Cuvinte cu incarcaturi afective
Omisiuni,3 saptamani
Gresite, 3 saptamani
1
4
3
2
3
2
3
5
4
T
12
9
Amintire
Mama
Gelozie
Preot
Nunta
Cataclism
Divort
Nastere
Suflet
Politist
Dumnezeu
Grila de observare a comportamentului
A
Temperament
Coleric
Sangvinic
Flegmatic
Melancolic
Precipitant in actiune , se corecteaza cu viteza,
executie lipsita de acuratete, indoieli spre sfarsit.
XX
Executa activitatea in ritm lent, dar cu destule
acuratete.
XX
X
Este vadit emotionat inainte de probe.
XX
Doreste sa fie primul care incearca, ii place parca
sa infrunte necunoscutul.
X
XX
Se decide greu pentru actiune, are gesturi sovaielnice
X
XX
Isi pierde rabdarea sa ii vina randul, se agita .
XX
X
Reactii verbale abundente, se indeamna pe sine.
X
XX
Reactii motorii abundente, devine nervos cand greseste,
apar violente, pulsul de energie se descarca cu fiecare, actiune.
XX
Executa activ in tacere, gesturile si cuvintele sunt apropiate.
XX
XX
Executa proba cu incordare nervoasa, mobilizat excesiv
in raport, cu sarcina, tensiunea, pulsul e energie se descarca
XX
Tendinte de supraevaluare proprie si de subestimarea a sarcinii.
XX
X
Tendinte de supraestimare a sarcinii dar de subapreciere personala
In caz de esec nu se da batut, persista, reia proba sau activitatea de
la capat, incurajandu-se, duce la bun sfarsit sarcina.
XX
X
In caz de esec se pierde, are nevoie de incurajare pentru a relua lucul
XX
Cu fiecare succes exclama de bucurie, bate din palme
X
XX
Ramane indiferent la reusita, schiteaza doar cu un zambet
XX
X
Abandonarea la primul esec, se inchide in sine si se blocheaza total
XX
Abandoneaza cand esecurile se acumuleaza
XX
X
Tacut in momentele critice sau dificile, prezinta reactii vegetative, da
semne de oboseala.
XX
Deruta emotionala sub presiunea timpului
X
XX
Dupa terminarea sarcinii sau a lucrului relateaza colorat cele
petrecute.
X
XX
Esecul produce un halo afectiv de durata.
XX
Pentru a identifica un tip temperamental sau altul carei apartine o persoana, vom gasi in activitate si in activitate si in viata cotidiana situatii relevante. Asemenea situatii cuprind indicii de temperament pe care le putem sistematiza prin condensarea experientei intr-o grila de observare a comportamentului, aratand in dreptul faptelor de conduita ipoteze plauzibile cu privire la categoria prejunctiva de temperament.
Se noteaza cu: XX clasificarea, respectiv ipoteza cea mai plauzibila;
X incadrarea doar plauzibila in studierea unui caz sau altul.
Grila de observare a comportamentului
A
Temperament
Coleric
Sangvinic
Flegmatic
Melancolic
Precipitant in actiune , se corecteaza cu viteza,
executie lipsita de acuratete, indoieli spre sfarsit.
XX
Executa activitatea in ritm lent, dar cu destule
acuratete.
XX
X
Este vadit emotionat inainte de probe.
XX
Doreste sa fie primul care incearca, ii place parca
sa infrunte necunoscutul.
X
XX
Se decide greu pentru actiune, are gesturi sovaielnice
X
XX
Isi pierde rabdarea sa ii vina randul, se agita .
XX
X
Reactii verbale abundente, se indeamna pe sine.
X
XX
Reactii motorii abundente, devine nervos cand greseste,
apar violente, pulsul de energie se descarca cu fiecare, actiune.
XX
Executa activ in tacere, gesturile si cuvintele sunt apropiate.
XX
XX
Executa proba cu incordare nervoasa, mobilizat excesiv
in raport, cu sarcina, tensiunea, pulsul e energie se descarca
XX
Tendinte de supraevaluare proprie si de subestimarea a sarcinii.
XX
X
Tendinte de supraestimare a sarcinii dar de subapreciere personala
In caz de esec nu se da batut, persista, reia proba sau activitatea de
la capat, incurajandu-se, duce la bun sfarsit sarcina.
XX
X
In caz de esec se pierde, are nevoie de incurajare pentru a relua lucul
XX
Cu fiecare succes exclama de bucurie, bate din palme
X
XX
Ramane indiferent la reusita, schiteaza doar cu un zambet
XX
X
Abandonarea la primul esec, se inchide in sine si se blocheaza total
XX
Abandoneaza cand esecurile se acumuleaza
XX
X
Tacut in momentele critice sau dificile, prezinta reactii vegetative, da
semne de oboseala.
XX
Deruta emotionala sub presiunea timpului
X
XX
Dupa terminarea sarcinii sau a lucrului relateaza colorat cele
petrecute.
X
XX
Esecul produce un halo afectiv de durata.
XX
Pentru a identifica un tip temperamental sau altul carei apartine o persoana, vom gasi in activitate si in activitate si in viata cotidiana situatii relevante. Asemenea situatii cuprind indicii de temperament pe care le putem sistematiza prin condensarea experientei intr-o grila de observare a comportamentului, aratand in dreptul faptelor de conduita ipoteze plauzibile cu privire la categoria prejunctiva de temperament.
Se noteaza cu: XX clasificarea, respectiv ipoteza cea mai plauzibila;
X incadrarea doar plauzibila in studierea unui caz sau altul.
Experiment de precizia miscarii
Din punct de vedere genetic deprinderea este o actiune automatizata. Definitoriu pentru deprindere este automatizarea secundara, adica faptul ca a fi fost initial actiune corecta; care s-a transformat progresiv dobandand stabilitate si precizie. Practic termenul de deprindere indica gradul de fixare de stapanire a unei actiuni sau operatii relevand caracterul psihologic a desfasurarii activitatii si nu o formatiune distincta de aceasta.
Fiind un segment sau o componenta automatizata activitatii, deprinderea nu se disociaza in principiu de vointa, nu se opune acestea.
Volumul atentiei este practic limitat; subiectul fiind concentrat asupra gestului motor. Deprinderile fiind modul de actiune automatizata si consoloidate prin exercitii; procesul formarii lor; poate fi urmarit in laborator prin analiza erorilor.
Obiectul cercetarii: elaborarea unor deprinderi motorice de cordonare manuala.
Ipoteza: se presupune ca prin exersare se elaboreaza anumite deprinderi motorice de coordonare manuala. Ca material avem nevoie de foaie milimetrica, o rigla, doua feluri de culori, ochelari opaci.
Desfasurarea lucrarii: exista 2 tipuri de masuratori:
a. pe foaia milimetrica se traseaza 2 grupuri de linii verticale la distanta de 10 cm intre ele. In prima faza intre cele 2 linii se traseaza distanta respectiva de 3 ori; subiectul privind foaia. Dupa trasarea acelor linii, se traseaza cu ochelari opaci pe ochii, pe distanta respectiva . Erorile obtinute se inregistreaza intr-un tabel.
