Eliminarea temerilor si fobiilor

Eliminarea temerilor si fobiilor

Utilizarea disocierii pentru a capata incredere

Teama este normala. Rechinii, curentii submarini din apro­pierea plajelor, cartierele rau famate, cainii agresivi, bandele de infractori si focoasele nucleare pot sa genereze sentimen­te de teama. O parte din noi recunoaste pericolele. Sentimen­tele de teama pe care le traim ne fac sa evitam asumarea de riscuri exagerate si motiveaza schimbarile.

Uneori, totusi, oamenii se sperie de situatii si lucruri care nu sunt prin ele insele cu adevarat periculoase. Acestea se nu­mesc fobii. Phobia, cuvantul grecesc pentru frica, inseamna incercarea sistematica de evitare a unui element neplacut din mediul inconjurator. Exemplele includ vorbitul in public, inaltimile, furtunile, vizita la medic, zborul cu avionul, con­dusul masinii pe autostrada, intalnirea cu superiorii, contacta­rea telefonica a cumparatorilor potentiali, interviurile la anga­jare si relatiile cu rudele. Ganditi-va la orice fel de situatie si probabil ca veti gasi pe cineva caruia ii este frica de ea. Aces­tea nu sunt neaparat frici "rationale'. Daca exagerati mental pericolul unei situatii sau daca incepeti sa va temeti de situa­tii de care altora nu le este frica, atunci e vorba o fobie sau de o frica irationala. Psihologul Gerald Rosen afirma in cartea sa Don 't Be Afraid: A Program for Overcoming Your Fears and Phobias (Nu va temeti: un program de infrangere a temerilor

si fobiilor)¹ ca "cercetatorii de la Universitatea din Vermont au descoperit ca 1 din 10 americani sufera de o frica intensa. Daca ar fi inregistrate si problemele de anxietate mai usoare, procentul ar creste'. Conform lui Rosen, cercetatorii din Ver­mont au studiat timp de cinci ani un numar mare dintre fobi­ile identificate pentru a afla mai mult despre dinamica natu­rala a acestora. Aceste rezultate au stabilit ca cele mai multe fobii din copilarie au fost de scurta durata si au disparut fara nici un tratament. Aceasta descoperire poate fi asemanatoare cu propria dvs. experienta, daca aveti copii. intr-un an, unui copil ii este teama de intuneric; in anul urmator, de straini; peste inca un an, de caini.

Spre deosebire de fricile din copilarie, fobiile adultului nu dispar de la sine. Mai mult de jumatate dintre adultii din stu­diul realizat in Vermont nu au reusit sa-si imbunatateasca sta­rea pe parcursul celor cinci ani. Cel putin o treime dintre ei au inceput sa simta o teama si mai intensa. Desi doar o persoana din zece sufera de o frica grava, avem cu totii temeri care ne impiedica sa dam tot ce avem mai bun din noi, si ne tin pe loc in viata. Fie ca este teama de a vorbi in public, de a fi respinsi sau teama de o sedinta ori de a da telefoane pentru convinge­rea potentialilor clienti, cu totii resimtim temeri disproportio­nate fata de pericolul real.

Pentru ca toata lumea are experienta fricii, sunteti proba­bil familiarizat cu sentimentele de anxietate, panica sau dis­confort care insotesc aceasta stare sufleteasca. Ceea ce s-ar putea sa nu stiti este ca exista modalitati de a inlocui temeri­le si chiar absenta increderii in sine, cu capacitatea de a actio­na liber. Este o capacitate pe care o detineti deja, dar pe care nu ati utilizat-o inca adecvat.

Amintiti-va ca in NLP spunem: Harta nu este terenul. Har­ta New York-ului nu seamana cu ceea ce vedeti cand va aflati in mijlocul Manhattan-ului uitandu-va in sus la zgarie-nori. Emotiile dvs. provin din modul cum ganditi despre oameni, evenimente, imprejurari sau lucruri, si nu de la oameni, eve­nimente, imprejurari sau lucruri in sine.

Connirae Andreas, trainer NLP si coautor al cartii Heart ofthe Mind (in inima gandirii),² lucra odata cu o femeie pe care frica de a vorbi in public o paraliza. Connirae i-a cerut sa observe in mod constient imaginea interioara pe care o crea atunci cand se simtea infricosata. Femeia si-a dat seama ca imaginea era aceea a unor oameni cu niste ochi critici enor­mi. Cand Connirae a determinat-o sa se detaseze si sa se urma­reasca pe sine, toate sentimentele de teama au disparut. A pu­tut apoi vedea ca publicul era doar un grup de oameni obisnuiti. A adoptat un punct de vedere diferit in adevaratul sens al cu­vantului, iar acest lucru i-a schimbat reprezentarea interioara.

Metodele din acest capitol va vor invata cum sa alegeti si sa adoptati noi perspective asupra amintirilor si experientelor care v-au determinat sa va fie teama, sa aveti o fobie sau sa va simtiti tensionat. Ca urmare, veti deveni mai increzator in dvs. insiva, mai dinamic si mai eficient.

Generarea noilor perspective

Oamenii vorbesc de secole despre "puncte de vedere'; cei mai multi au considerat totdeauna aceasta expresie mai de­graba metaforica decat literala. Poti vedea la propriu ceva din orice punct din spatiu. Fiecare punct de vedere ofera informa­tii si sentimente intrucatva diferite. Va amintiti de exercitiul din Capitolul I, cand ati incercat sa va vedeti intr-un montag-ne russe, prin comparatie cu experienta de a participa cu ade­varat la cursa, alunecand pe sine ca fulgerul? Am numit "aso­ciere' situatia in care ati privit prin ochii dvs., din propriul punct de vedere. Am numit "disociere' situatia in care v-ati privit din exterior in timpul cursei.

Disocierea va permite distantarea de emotii atunci cand abordati perspectiva unui observator. Utilizand Exercitiul 29, "O tehnica rapida pentru eliminarea fobiilor', puteti invata

cum sa atenuati temerile care ar putea sa va tina in loc in via­ta, cum ar fi teama de a spune ceea doriti intr-o sedinta, de a contacta telefonic un cumparator potential, de a tine o prezen­tare publica sau orice alt simptom personal de anxietate care ar putea sa va tina pe loc.

Cand oamenilor le este frica de o anumita situatie, si-o imagineaza de obicei intr-un mod terifiant, patrund apoi in ea si o traiesc ca si cum s-ar intampla cu adevarat. in acest caz, este vorba de o asociere. Daca isi imagineaza aceeasi situatie, dar se privesc din exterior, atunci vor trai doar emotiile obser­vatorului. Disocierea va permite sa va priviti avand o expe­rienta neplacuta si sa va descurcati fara teama, atat timp cat ramaneti un observator detasat.

Fiziologia starilor mentale

Cand folositi o imagine disociata, perspectiva de observa­tor nu e singura care va poate ajuta sa controlati starile men­tale. Postura contribuie si ea la aceste stari diferite, de disocie­re si asociere. incercati urmatorul experiment rapid. Amintiti-va ca NLP se ocupa de experienta, nu doar de aspecte cognitive. Realizarea exercitiilor constituie cel mai bun mod de a utili­za aceasta informatie. Asezati-va pe un scaun cu spatarul drept, cu partea inferioara a spatelui la o distanta de zece sau doisprezece centimetri de spatar. Sprijiniti-va de spatarul sca­unului si simtiti cum umerii se lasa spre spate. intre timp, ochii se relaxeaza, privirea nu mai e focalizata. Barbia se ri­dica putin si capul se lasa spre spate. Simtiti cum corpul de­vine nemiscat. Observati cum aceasta pozitie, intreaga fizio­logie schimba perspectiva asupra lumii. Observati sentimentul de detasare care insoteste aceasta postura. Aceasta este fizio­logia disocierii.

Acum, stati drept in scaun, astfel incat partea inferioara a spatelui sa atinga spatarul si aplecati-va incet in fata. Uitan-du-va in jur, imaginati-va cum ar trebui sa va miscati corpul pentru a prinde o minge daca v-ar fi aruncata. Aceasta fiziolo­gie corespunde implicarii in situatie. Este o fiziologie asociata.

Observati ca atunci cand alte persoane adopta acest tip de fiziologie, sunt mai adanc implicate in ceea ce se intampla, indiferent despre ce este vorba. Fiziologia dvs. poate avea o legatura foarte mare cu capacitatea de asociere sau disociere, dupa caz. Atunci cand realizati o tehnica sau un procedeu care foloseste asocierea sau disocierea, adoptati fiziologia adecva­ta pentru fiecare pas al tehnicii.

Este foarte util ca, atunci cand comunicati cu altii, sa iden­tificati disocierea, in comparatie cu asocierea. Cand oamenii sunt disociati, sunt mai capabili sa analizeze experienta si mai degraba sa se gandeasca la ceea ce se intampla decat sa se implice. Cand sunt asociati, vor fi "in' experienta si o vor trai din plin.

Cum sa accesati starile mentale

Sa facem un alt experiment. Ganditi-va la doua amintiri din trecut, una placuta si alta neplacuta. Retraiti pentru un moment fiecare dintre aceste doua aminitiri. Observati cum va amintiti acele experiente, daca le retraiti prin asociere, sau daca obser­vati pur si simplu experienta, prin disociere, si va vedeti ca in­tr-un film sau intr-un diapozitiv, de la o anumita distanta.

Indiferent de modul in care ati reactualizat acele amintiri placute sau neplacute, reveniti si inversati-le. Daca ati fost di­sociat in cea neplacuta, patrundeti acum in imagine si obser­vati cum vi se schimba sentimentele. Daca ati fost asociat in acea amintire, pasiti acum in afara corpului, priviti-va prin di­sociere si observati cum acest lucru va schimba sentimentele.

Amintiti-va acum actualizarea amintirii placute. Daca ati fost disociati in amintirea placuta, patrundeti in ea si traiti ca si cum s-ar intampla in acest moment. Daca in amintirea pla­cuta ati fost asociat, pasiti in afara ei pentru o clipa si vedeti ce simtiti cand o priviti.

Cand sunteti asociat intr-o amintire, aveti tendinta de a trai toate sentimentele incercate in situatia reala, fie ele placute sau neplacute. Cand sunteti disociat, veti trai de obicei doar sentimentele unui observator detasat. Parcurgand aceasta ex­perienta, este clar care sunt caile prin care veti dori sa va amintiti evenimentele: experientele pozitive intr-o maniera asociata, si cele negative intr-o maniera disociata.

Un exemplu de cum sa nu utilizati aceste capacitati este povestea unei femei care se simtea foarte bine la o petrecere de Anul Nou. Ore intregi s-a distrat, a dansat chiar a cantat si a fost cea mai amuzanta persoana de acolo. Pe la doua di­mineata, chiar inainte de plecare, cineva a intrat si a lovit-o peste mana in timp ce bea o ceasca de cafea care s-a varsat pe rochia ei alba. A sarit ingrozita si a spus: "Mi-a distrus intrea­ga seara!' Cateva luni mai tarziu, s-a intalnit la bacanie cu un barbat care fusese la petrecere in acea seara. Cand el a ince­put sa vorbeasca despre petrecere, 1-a intrerupt, spunandu-i cu o voce furioasa: "Te rog sa nu-mi pomenesti de petrecerea aceea - a fost o seara ingrozitoare!'

Aceasta femeie a beneficiat de experienta de a fi ore in­tregi sufletul petrecerii si a lasat ca totul sa fie distrus de un singur moment negativ. in loc de a se bucura de amintirile placute, s-a asociat cu trairea evenimentului cafelei varsate si s-a disociat de toate orele de distractie de mai inainte. Nu este un mod foarte intelept de a-ti aminti de o petrecere si nu este o modalitate utila de a trece prin viata.

Ganditi-va la oamenii deprimati. Deseori sunt persoane care se disociaza de experientele lor pozitive si se asociaza celor negative. Ganditi-va acum la oameni pe care poate ii cu­noasteti si care se afla, metaforic vorbind, intr-un montagne russe emotional. Sunt sus intr-o clipa si jos in urmatoarea. Acestia sunt oameni care se asociaza cu aproape toate expe­rientele lor, placute sau neplacute, si care se disociaza rareori. Exista de asemenea persoane care au tendinta de a trai o mare parte din viata de pe pozitia observatorului. Sunt de obicei atrasi catre profesii care necesita analiza, cum ar fi ingineria si programarea. Sunt de obicei mai orientati catre concepte, informatii si lucruri, decat catre oameni.

Daca doriti cu adevarat sa va bucurati de viata, asociati-va cu amintirile dvs. astfel incat sa va bucurati de toate sentimen­tele placute, pe care sa le utilizati ca pe resurse pozitive care sustin atitudinile constructive in vederea viitoarelor rezultate.

Fiziologia sentimentelor placute este de asemenea mult mai sanatoasa pentru corpul dvs. decat fiziologia tensionata a neplacerii. Corpul reactioneaza de obicei la neplacere printr-o fiziologie de tip "lupta sau fugi'. Aceasta este utila pentru a scapa de o situatie cu adevarat periculoasa, dar in situatiile neplacute obisnuite nu are drept rezultat decat incordarea, tensiunea arteriala ridicata si toate celelalte raspunsuri fizio­logice la stres. Este suficient de rau ca a trebuit sa traiti toate acele sentimente negative prima oara; de ce sa le traiti mereu? Cand va disociati de o amintire neplacuta, va vedeti neferici­rea si constientizati ca nu va doriti o experienta similara in vi­itor. Nu pierdeti nici o informatie valoroasa si puteti inca sa va amintiti lectiile importante din acele experiente. Tot ceea ce pierdeti sunt sentimentele neplacute care tind sa va limite­ze gandirea si creativitatea atunci cand aveti cel mai tare ne­voie de ele. Disociindu-va de amintirile neplacute, ramaneti plin de resurse si creativi, mai capabil sa gestionati dificulta­tile pe care le genereaza viata. A invata cand sa va asociati sau cand sa va disociati este o metoda profunda de a va schimba viata. Urmatorul pas este instruirea inconstientului, astfel in­cat sa puteti exercita automat aceasta alegere. Daca realizati deja acest tip de alegere automata, urmatorul exercitiu ar pu­tea sa nu va fie necesar. Este totusi placut si v-ar putea influ­enta puternic viata.

EXERCITIUL 27: ASOCIEREA Sr DISOCIEREA

1. Asocierea

1.    Fiziologia. Utilizati fiziologia asocierii. Aplecati-va in fata,
uitati-va injur, traiti orice sentimente de moment si incercati
sa simtiti o disponibilitate de miscare, de a actiona, ca reactie
la orice s-ar intampla in continuare.

2.    Asociati-va cu o amintire placuta. Ganditi-va acum la o
amintire placuta si asociati-va cu ea, astfel incat sa fiti din
nou acolo, in interiorul ei, privind prin propriii ochi, vazand
ceea ce ati vazut, auzind ceea ce ati auzit si bucurandu-va de
trairea tuturor sentimentelor placute pe care l-ati incercat ini­
tial in acea situatie.

3.  Repetati Pasul 2. Folositi alte cateva amintiri placute, pe
rand, in timp ce mentineti fiziologia asocierii. Alegeti amin­
tiri placute din contexte foarte diferite - munca, distractie,
camin, sport, sex, multumire de sine si recunoastere din par­
tea celorlalti etc. Asociati-va complet in fiecare dintre ele,
astfel incat sa puteti savura trairea deplina a acelor sentimen­
te pozitive si pline de resurse.

4.    Cereti-igandirii sase asocieze doar in cazurile amintiri­
lor pozitive, inchideti ochii si intrebati-va inconstientul daca
ar fi dispus sa constituie o resursa reala pentru dvs. permi-
tandu-va asocierea automata in toate amintirile pozitive, ori
de cate ori le reactualizati. Acceptati faptul ca in aproape
toate cazurile aceasta va fi o decizie inteleapta care va va per­
mite sa va bucurati mai mult de viata si sa fiti mai plin de re­
surse in fata dificultatilor inevitabile. Asigurati-va ca acest
mesaj interior a fost auzit si aprobat. Faceti un moment de
pauza si relaxati-va.

//. Disocierea

I/. Fiziologia disocierii. Folositi fiziologia disocierii. La-|sati-va pe spate in scaun si simtiti cum umerii se relaxeaza.

Ridicati putin barbia, pe masura ce si capul se lasa pe spate iar corpul devine nemiscat.

2. Disociati-va de o amintire neplacuta. Ganditiva acum la o amintire moderat neplacuta si disociati-va complet de ea. Vizualizati-va in acea amintire, ca si cum ati urmari un film la televizor. E de ajutor ca filmul sa fie alb-negru sau mutati televizorul mai departe, pentru ca filmul sa devina mai intu­necat si mai putin clar. Daca intampinati vreo problema in a va disocia, imaginati-va ca il vedeti printr-o placa groasa de plexiglas. Bucurati-va de sentimentul de a fi un observator detasat, totusi interesat si curios.

3. Repetati Pasul 2. Folositi alte amintiri moderat neplacute
dintr-o mare varietate de contexte - experiente neplacute
de la serviciu, distractie, acasa, cu altii sau singur, dezama­
giri si greseli etc. Disociati-va complet de fiecare, pe rand,
astfel incat sa va bucurati de calitatea de observator detasat,
totusi interesat si curios.

4. Ceriti-i mintii sa se disocieze doar de amintirile negati­
ve, inchideti acum ochii si intrebati-va inconstientul daca ar
fi dispus sa constituie o resursa reala pentru dvs., permitan-
du-va sa va disociati automat de toate amintirile neplacute,
ori de cate ori le reactualizati, acceptand faptul ca in aproa­
pe toate cazurile va fi o alegere inteleapta care va va permi­
te sa va bucurati mai mult de viata si sa fiti mai plin de re­
surse in fata dificultatilor inevitabile. Asigurati-va ca acest
mesaj interior a fost auzit si aprobat.

Mai exista un mod util de a procesa amintirile neplacute, astfel incat sa devina resurse benefice: derularea lor in sens invers. Folositi urmatorul exercitiu pentru a afla cat de util este acest lucru.

EXERCITIUL 28: RULAREA UNUI FILM IN SENS INVERS

1. Amintirea neplacuta. Ganditi-va la o amintire moderat neplacuta si rulati un film despre ea, asa cum o vedeti acum. Cand urmariti acest film, observati orice sentiment neplacut pe care il incercati. Parcurgeti-1 cu claritate de la inceput pana la sfarsit.

2.     Rulati un film in sens invers. Patrundeti acum in acel
film la final si rulati-1 in sens invers in intregime, in culori si
foarte repede, cam intr-o secunda si jumatate. Va fi ca si cum
ati fi in interiorul experientei si timpul ar curge invers foar­
te repede. Daca doriti, faceti acest lucru de doua sau trei ori.

3.   Verificati. Rulati acum acelasi film ca la Pasul 1 si obser-
vati-va din nou sentimentele pe care vi le trezeste.

Pentru majoritatea oamenilor, sentimentele neplacute ini­tiale au fost neutralizate. Retrairea experientei inversate schim­ba rapid organizarea ei mentala, intr-un mod in care frica este eliminata. Pur si simplu, nu mai puteti trai frica. Este ca si cum realizarea acestui proces extrage frica din situatie. A fi intr-o situatie inversata inseamna sa sariti de fapt la sfarsit si sa va imaginati ca faceti totul invers, mergeti invers, vorbiti invers, parcurgeti tot procesul invers - ca si cum ati urmari un film la un aparat video programat pe repede inapoi si ati ajunge la sfarsitul experientei inainte ca ea sa fi avut loc.

Cand acest procedeu nu functioneaza, inseamna ca per­soana s-a urmarit pe sine facand acel film derulat invers, dar nu s-a implicat si nu a trait senzatiile din interiorul miscarii inapoi. Este nevoie sa o retraiti cu adevarat in sens invers. S-ar putea sa va ajute sa va imaginati ca sunteti rulat inapoi prin acea experienta de o banda uriasa de cauciuc, avand sen­zatia ca va miscati foarte repede inspre inceputul sau.

Combinarea disocierii cu rularea in sens invers a unui film ofera o metoda mai eficienta decat orice abordare singulara - o metoda suficient de puternica pentru a neutraliza chiar si cele mai intense fobii sau amintiri traumatizante. Aceasta me­toda a fost dezvoltata de Richard Bandler³ ca imbunatatire a unei metode mai timpurii pe care o elaborase impreuna cu John Grinder.⁴

Unui agent de asigurari ii era teama de lifturi. Daca biroul clientului sau era situat mai sus de etajul trei sau patru, trebu­ia sa urce pe scari sau sa anuleze vizita. Aceasta frica ii limita efectiv venitul - desi ii oferea ocazia sa faca mult sport ur­cand pe scari. Cand era intrebat de unde capatase acea teama, raspundea ca nu are nici cea mai mica idee. Nu isi putea aminti cand aparuse prima oara, dar spunea ca, din cate stia ii fusese teama de lifturi toata viata. isi amintea ca atunci cand era co­pil ii era teama sa mearga cu liftul pana la cabinetul dentistu­lui de la etajul sapte al unei cladiri si trebuia sa o ia pe scari, inca se infiora cand se gandea la acest lucru. Pentru a-1 ajuta sa isi depaseasca frica, a fost rugat sa isi imagineze ca se ve­dea pe sine in lift. A urmarit un film alb-negru cu acel baiat de sapte ani urcandu-se in lift, patruns de groaza si panica, ca si cum ar fi vazut scena de la distanta. in plus, era foarte impor­tant sa il si auda pe baietel plangand si chinuindu-se. Dialogul sau interior era adecvat disocierii, detasarii de frica sa. Utiliza propozitii ca: "Cel de acolo e speriat; baietelul acela e speriat.'

Dupa ce 1-a urmarit pe baietel urcandu-se in lift si cobo­rand in final la ultimul etaj, stiind ca este din nou in siguran­ta, s-a asociat cu situatia intr-un mod special; a sarit la finalul scenei si a derulat tot filmul in sens invers, foarte repede. A facut acest lucru in culori intense, si a facut-o extrem de re­pede, intr-o secunda si jumatate.

La sfarsitul rularii acestui film in sens invers, a sarit la in­ceput, inainte ca acel eveniment sa fi avut loc. inca se simte bine, dupa sase ani. Imediat dupa ce a realizat aceasta tehni­ca, si-a testat teama mergand cu un lift de sticla pana la un

restaurant de la etajul treisprezece, unde a savurat un pahar de vin pentru a-si sarbatori victoria.

Retrairea traumei prin vizualizare

Aceeasi tehnica poate avea efect asupra oricarei amintiri traumatizante, chiar daca nu a rezultat dintr-o fobie. Un om trecuse printr-o experienta deosebit de traumatizanta. Plecase devreme acasa de la serviciu pentru a impartasi sotiei vestea ca tocmai fusese promovat pe neasteptate. Cand a ajuns aca­sa, a intrat in curtea din spate, unde stia ca sotia sa lucra in gradina. A gasit-o moarta, la varsta de treizeci si cinci de ani, in urma unui atac de cord.

Aceasta scena i-a ramas in minte si 1-a afectat puternic. Ori de cate ori se gandea la sotia sa sau la cei zece ani de cas­nicie, si-o imagina cu intensitate intinsa in curtea din spate si retraia inca o data socul experientei. Pentru a-1 ajuta sa schim­be natura acestei experiente traumatizante, a fost invitat sa vi­zualizeze aceeasi experienta ca si cum ar fi urmarit-o de la o inaltime de trei sute metri, vazandu-se pe sine intrand in cur­tea din spate si gasindu-si sotia moarta. S-a privit asezan-du-se, luandu-si fata in maini si stand asa cateva minute, apoi s-a vazut plangand la sosirea ambulantei. La sfarsitul acestui film, a intrat in cursul actiunii si si-a imaginat ca este purtat inapoi, prin intreaga experienta, intr-o secunda si jumatate, exact ca si cum ar fi fost absorbit de un aspirator urias. Acest lucru a separat socul si teama de aceasta amintire, iar el a in­ceput sa isi aminteasca mai usor viata alaturi de ea. Doar atunci a fost capabil sa se asocieze cu numeroasele amintiri placute legate de sotia sa.

Aceeasi tehnica functioneaza excelent si in tulburarile de stres posttraumatice (TSPT), pe care le au multi veterani ai razboiului din Vietnam si ofiterii din politie. De fiecare data cand cineva traieste o teama intensa brusca sau o alta reactie neplacuta, fie ca e vorba de o fobie sau nu, acest procedeu poate fi foarte util.

Ce sunt in realitate fobiile

Trebuie sa aveti in vedere doua aspecte atunci cand va te­meti de ceva. in primul rand, unii oameni cu fobii cred ca este ceva in neregula cu ei, ca sunt nebuni sau ca este stupid sa tra­iesti acea teama. De fapt, daca aveti o reactie fobica la ceva, inseamna ca mintea dvs. poate sa invete foarte repede. Fobi­ile sunt in general rezultatul unei experiente de invatare pe­trecute o singura data. De exemplu, o femeie avea fobie fata de serpi deoarece atunci cand era fetita niste copii aruncasera un sarpe spre ea. intr-un mod sau altul, in afara constiintei sale, oride cate ori vedea un sarpe sau se gandea la unul, si-1 ima­gina periculos si inspaimantator, zburand spre ea prin aer. Acea experienta singulara generase o teama care durase mai mult de douazeci de ani. La urma urmei, nu a uitat niciodata sa se sperie cand vedea un sarpe. E o dovada solida a capaci­tatii ei de a invata foarte repede.

Cel de-al doilea aspect care este important de retinut este ca teama reprezinta un mesaj din partea inconstientului. In­constientul dvs. incearca sa va comunice ca pericolul este prezent si ca trebuie sa fiti atent.

in urmatorul exercitiu, "Tehnica Rapida pentru Fobii', este important sa parcurgeti toti pasii, pe rand, cu grija. Veti obser­va asemanarile dintre acest exercitiu si cele doua exercitii an­terioare. Dupa ce ati vazut efectul acestora, sunteti acum gata sa le integrati intr-un singur procedeu. Folosind aceasta tehni­ca, veti putea sa schimbati o experienta terifianta intr-o aminti­re detasata. Aceasta metoda este potrivita pentru orice situatie, amintire sau eveniment din care doriti sa eliminati puternice sentimente negative. Poate fi de asemenea utilizata si pentru amintiri neplacute mai putin intense. Poate ar fi bine sa aveti pe

cineva care sa va ajute sa parcurgeti acest proces legat de o amintire neplacuta foarte puternica.

EXERCITIUL 29: O TEHNICA RAPIDA PENTRU ELIMINAREA FOBIILOR

Desi aceasta metoda va functiona bine pentru temeri sau fo­bii foarte intense, va recomandam cu caldura sa invatati te­meinic procedeul utilizand o situatie nu foarte terifianta.

1. Situatia terifianta. Ganditi-va fara sa va grabiti la o situa­tie care va induce o teama de intensitate medie. Poate fi con­tactarea telefonica a unui potential client, o prezentare in fata unui auditoriu sau oricare alta. Ganditi-va la ea exact atat de mult cat sa simtiti un pic de teama. Accesati partea din dvs. care genereaza teama.

2.    Cinematograful. Imaginati-va acum ca sunteti intr-un ci­
nematograf mare. Vizualizati-va pe ecran intr-un stop-cadru
chiar inainte sa fi avut pentru prima oara reactia de frica.
(Daca nu va puteti gandi la prima situatie in care ati trait
aceasta teama, ganditi-va la cea mai intensa ocazie in care ati
avut acest tip de frica.)

3.    Parasirea corpului. Imaginati-va acum ca plutiti in afara
corpului si mergeti in cabina de proiectie, astfel incat sa va
puteti urmari pe ecran. (in cazul unei fobii legate de inalti­
me, in loc sa va inaltati pana in cabina de proiectie, imagi­
nati-va doar ca v-ati mutat cu zece randuri mai in spate in
sala.) Ramaneti in aceasta cabina de proiectie pana cand vi
se spune sa o parasiti.

4.    Urmariti un film. incepeti sa rulati un film alb-negru a
ceea ce s-a intamplat cu adevarat in acea situatie anxiogena
si vizualizati-va trecand prin ea. Continuati sa priviti acel
film din cabina de proiectie pana cand ajungeti la finalul si­
tuatiei, cand trauma s-a incheiat, si va puteti da seama din
filmul dvs. ca sunteti din nou in siguranta. Opriti in acest moment filmul si tranformati-1 intr-un stop-cadru cu dvs. dupa incheierea situatiei traumatizante.

5.   Rulati filmul in sens invers. Parasiti acum cabina de pro­
iectie, patrundeti in imaginea statica de pe ecran si parcurgeti
experienta in sens invers, exact ca si cum timpul s-ar scurge
invers si ati fi fost absorbit de un aspirator gigantic. Faceti
acest lucru foarte repede, in aproximativ o secunda si juma­
tate, in cazul in care considerati ca e util, parcurgeti acest
pas de mai multe ori. Cand ati terminat, ridicati-va si mis-
cati-va corpul. Scuturati-va bratele si inspirati adanc.

6.   Verificarea. Ganditi-va acum din nou la experienta si ob-
servati-va reactia. Evaluati-va in minte teama pe o scala de
la 1  la 10, unde 10 reprezinta intensitatea maxima. Daca
teama este mai mare de 2, repetati intregul procedeu, avand
grija sa realizati complet fiecare pas.

Este important sa fiti precaut cand testati in lumea reala schimbarea pe care tocmai ati generat-o. De exemplu, daca frica dvs. este de inaltime, ati putea sa va duceti intr-un loc destul de inalt, sa va uitati pe fereastra si sa observati cum vi s-a schimbat teama. Puneti-va la incercare cu blandete si atentie, tinand cont de propria dvs. siguranta. Apelati la pre­cautiile potrivite in situatii periculoase. Probabil ca frica v-a ferit de aceste situatii, deci nu aveti multa experienta referi­toare la cum sa va descurcati. Unele situatii prezinta un risc inerent, deci este important sa il luati in considerare si sa in­vatati cum sa le tratati cu precautie si in mod eficient.

Nevoia de schimbare rapida

Majoritatii oamenilor le este greu sa creada ca o reactie de teama sau neplacere intensa poate fi schimbata atat de repede si usor. Multi cred in mod eronat ca schimbarea trebuie sa fie lunga si obositoare. Singurul motiv pentru care schimbarea necesita de obicei mult timp este pentru ca metodele folosite sunt rudimentare si nepotrivite. Cu intelegerea si metodele adecvate, schimbarea poate sa aiba loc mai repede.

De fapt, nu va puteti schimba incet! Creierul dvs. invata foarte repede. Daca v-ati uita in fiecare zi la un cadru de film timp de cinci ani, ar fi greu sa ii povestiti cuiva subiectul. Ar fi imposibil - puteti prinde semnificatia filmului doar atunci cand vedeti cadrele derulandu-se foarte repede. Asa cum spu­ne Richard Bandler: "A incerca sa schimbi ceva cu incetinea­la este ca si cum ai avea o conversatie in ritmul de un cuvant pe zi.'

Oamenii intreaba frecvent: "Cat de des trebuie sa exersez acest procedeu pentru a-1 face sa functioneze?' Odata ce ati parcurs in intregime acest proces, ar trebui sa nu mai aveti niciodata nevoie sa il repetati. Schimbarea este permanenta. Ati invatat foarte repede cum sa obtineti aceasta amintire ne­placuta sau fobie si puteti sa invatati exact la fel de repede cum sa o schimbati.

Am descris si am demonstrat ce face tehnica rapida pentru eliminarea fobiilor, cum functioneaza si pentru ce este utila, in NLP, toate tehnicile sunt descrise cu grija in ceea ce pri­veste utilitatea si modul lor de functionare. Este la fel de im­portant sa aratam ce nu fac si pentru ce nu ar trebui folosite.

Daca ati folosi procedeul pentru fobii in cazul experiente­lor placute, acestea ar fi neutralizate, iar acest lucru nu ar fi util. Daca ati utiliza acest procedeu pentru toate experientele placute dintr-o relatie, sentimentele pozitive s-ar stinge, iar relatia probabil ca s-ar termina.

Puteti folosi in mod util tehnica pentru fobii in cazul unui soc sau al altor reactii traumatice determinate de moartea cui­va, ca in exemplul oferit mai devreme. Reactia traumatica la evenimentul mortii este destul de diferita de pierderea relatiei importante si de toate experientele minunate pe care le-ati avut cu acea persoana. Daca ati folosi procedeul pentru fobii in cazul unei astfel de pierderi, fie ca nu ar avea nici un efect, fie ar inrautati situatia, deoarece structura mentala a durerii este exact opusul celei a unei fobii. intr-o fobie, o persoana se asociaza cu o amintire foarte neplacuta; in cazul durerii, o persoana se disociaza de o amintire foarte placuta. Deoarece structura celor doua probleme este divergenta, procedeul de vindecare este de asemenea divergent. Acest lucru furnizeaza un indiciu cu privire la cateva dintre celelalte utilizari ale aso­cierii si disocierii din alte tehnici NLP.

Cele trei pozitii perceptuale

Ati explorat pana acum doua perspective de gandire: aso­cierea si disocierea. Ati descoperit ca utilizand adecvat aces­te doua perspective puteti genera o schimbare impresionan­ta in viata dvs. Exista si o a treia perspectiva, pe care o puteti utiliza pentru a va spori atat eficienta personala, cat si intelepciunea.

Dorim in primul sa reincadram starile de asociere sau di­sociere. Asocierea poate fi conceputa si ca situatia de a te afla in pozitia eului. Traiti situatiile prin propriii ochi, simtindu-va propria fiziologie, gandind prin prisma propriilor valori si fil­tre mentale. Aceasta pozitie a eului reprezinta o perspectiva asupra lumii. Disocierea va furnizeaza o alta perspectiva, in care sunteti un observator, urmarindu-va pe dvs. insiva. Este un punct de vedere neutru, detasat. Va permite sa analizati si­tuatia intr-un mod obiectiv.

Cea de-a treia perspectiva pe care dorim sa v-o oferim este situarea pe pozitia celuilalt, in care preluati experientele alt­cuiva. Capacitatea de a adopta pozitia celuilalt este deosebit de importanta si utila atunci cand aveti o neintelegere sau un conflict cu cineva, astfel incat sa puteti "intelege punctul lui de vedere'. A vedea o situatie in modul in care o face altcine­va nu inseamna ca trebuie sa fiti de acord cu aceasta perspec­tiva si nu inseamna ca trebuie sa renuntati la modul in care o vedeti dvs. Va poate oferi informatia suplimentara vitala de care aveti nevoie pentru a gasi o baza comuna pentru rezol­varea problemelor care v-au dezbinat.

A va afla in pozitia celuilalt este ca si cum ati fi in interio­rul experientei altcuiva, ceea ce se mai numeste uneori empa-tie. Este punctul de vedere pe care il adoptati cand va trans-puneti in locul altei persoane si experimentati ceva prin ochii sai, filtrele sale mentale, istoria si fiziologia sa personala. Preluarea pozitiei celuilalt reprezinta un proces natural si au­tomat aparut in relatia cu o persoana pretuita in mod deose­bit. Acel sentiment extraordinar de legatura perfecta provine intr-o anumita masura din aceasta armonizare cu parerile, do­rintele si perspectivele persoanei iubite.

Cand ii cerem cuiva sa priveasca ceva prin ochii nostri, ii solicitam sa preia pozitia celuilalt, pozitia noastra, legata de o anumita chestiune, si sa incerce sa experimenteze mo­dul in care o traim noi. ii cerem sa fie profund empatic cu noi. Foarte putini oameni invata sa faca acest lucru intr-un mod minutios si potrivit, desi capacitatea de lua pozitia ce­luilalt iti furnizeaza o perspectiva puternica si utila asupra comportamentului tau sau a indiferent carei situatii.

Pentru a va forma o idee mai clara despre pozitia celuilalt, ganditi-va ca va aflati intr-un cinematograf, urmarind pe ecran un film care va place - preluati in mod firesc sentimentele unui personaj si preluati-i identitatea. De exemplu, daca cine­va e urmarit, trebuie sa aveti toate senzatiile care apar in situ­atia celui urmarit, va transpira mainile, inima va bate repede, in ciuda faptului ca stati in siguranta in sala. inseamna ca ati preluat cu adevarat pozitia celuilalt.

Actorii eficienti sunt cunoscuti pentru puternica lor capa­citate de a se transpune in pielea personajului si de a deveni acea persoana. Un actor celebru spunea ca el devenea cu ade­varat personajul in propria sa imaginatie. Vedea lumea dife­rit, o intelegea diferit si chiar facea spontan lucruri care, in mod obisnuit, nu-i stateau in fire, dar erau caracteristice per­sonajului interpretat.

Gandhi scria ca, atunci cand se pregatea pentru o negocie­re, analiza situatia din perspectiva hindusilor, musulmanilor si britanicilor. Se gandea la oameni reali, despre care credea ca reprezentau aceste puncte de vedere particulare, si le adop­ta posturile corporale pentru a intelege cu adevarat cum gan­desc in legatura cu problemele respective.

Una dintre persoanele care lucra cu Gandhi a spus ca ina­inte de o anumita negociere, acesta se plimba prin casa tinan-du-si mainile la fel ca britanicul cu care urma sa se intalneas­ca, in timp ce ii examina in gand parerile. Aceasta constituie o referire clara la pozitia celuilalt. Gandhi spune de aseme­nea ca se gandea la solutiile negocierii sale din perspectiva lumii - o perspectiva de observator - inainte de a le pro­pune. O mare parte din intelepciunea sa provenea din capa­citatea de a aborda perspective diferite. Cand preluati pozitia celuilalt, obtineti informatii noi si utile despre modul in care altcineva traieste o situatie.

Poate ca cea mai buna cale de a va da seama de importan­ta pozitiei celuilalt este de a va gandi la situatii in care aceas­ta pozitie nu exista. Ganditi-va cat de obisnuit este - si, to­tusi, cat de limitativ si distrugator poate fi - sa iei decizii doar dintr-o singura perspectiva. De exemplu, companiile care polueaza raurile sau aerul, sau care taie padurile tropica­le pentru profituri usor de obtinut, iau decizii strict din pro­priul lor punct de vedere. Ganditi-va la un sef abuziv sau des­potic pe care poate ca l-ati avut. Nu era acea persoana blocata in luarea deciziilor doar in propria pozitie a eului, fara sa se gandeasca deloc la ceea ce traiti dvs.?

Probabil ca va ganditi la multe alte exemple neplacute din viata dvs. in care o anumita persoana nu a incercat sa adopte pozitia celuilalt si sa inteleaga cum e sa se afle de cealalta par­te a baricadei. Cat de simplu si de placut ar fi fost daca ambe­le parti ar fi patruns cu adevarat in experienta celuilalt. Folo­siti urmatorul exercitiu pentru a va cizela capacitatea de a adopta pozitia celuilalt si de a patrunde in experienta altcuiva.

EXERCITIUL 30: ADOPTAREA POZITIEI CELUILALT

1. Situatia conflictuala. Ganditi-va la o anumita situatie de dificultate medie, in care nu ati fost de acord sau ati avut un conflict cu altcineva.

2.  Pozitia eului. Derulati filmul acestei situatii din propriul
dvs. punct de vedere. Imaginati-va ca treceti din nou prin
aceasta situatie, privind prin propriii ochi, retraind cele in­
tamplate in realitate. Sesizati ce auziti si simtiti - toate in­
formatiile va sunt disponibile. Cand ajungeti la sfarsitul epi­
sodului, derulati filmul si opriti-1 chiar la inceputul situatiei
conflictuale.

3.  Studiati cealalta persoana. Ramanand pe "pauza', cerce­
tati aceasta alta persoana. Observati-i respiratia, atitudinea,
expresia faciala, modul in care se misca si vorbeste, tonul si
tempoul vocii, toate informatiile nonverbale care va descriu
experienta acestei persoane. Recapitulati toate experientele
legate de aceasta persoana, si tot ceea ce stiti despre prefe­
rintele si antipatiile ei, despre atitudinile, istoria sa persona­
la si tot ce contribuie la identitatea sa.

4.   Adoptati pozitia celuilalt. Permiteti acum constiintei sa
pluteasca in afara corpului si imprejurul sau pentru a se armo­
niza cu cealalta persoana, poate uitandu-se peste umarul sau,
astfel incat sa puteti vedea si auzi prin ochii si urechile ei.
insusiti-va preferintele, antipatiile si istoria personala, spu-
nandu-va: "Sunt o persoana care' si continuati cu toate
trasaturile si caracteristicile pe care i le cunoasteti.
Lasati-va constiinta sa patrunda in corpul sau, sa ii preia po­
zitia, miscarile si toate celelalte comportamente nonverbale
pe care le-ati observat mai devreme. in timp ce continuati sa
deveniti si mai mult aceasta persoana, incercati sa simtiti ce
inseamna sa fii in pielea ei.

5. Rulati un film de pe pozitia celuilalt Derulati acum din
nou acelasi film, sau situatia conflictuala, din perspectiva ce­
luilalt. Cum experimentati aceeasi situatie conflictuala de pe
pozitia celuilalt? Ce sentimente incercati? Care sunt dorintele, sperantele si temerile dvs.? Care sunt intentiile dvs. pozi­tive si cum incercati sa faceti fata acestei situatii dificile? Pe masura ce derulati pana la capat filmul, cum apare compor­tamentul dvs. din perspectiva acestei persoane si care sunt emotiile pe care i le induceti? Ce altceva puteti afla despre experienta acestei persoane?

6. intoarceti-va la pozitia eului. Permiteti-i constiintei sa pluteasca din nou si sa se intoarca inapoi in corp. Nu va gra­biti si fiti din nou dvs. insiva inainte sa deschideti ochii, la-sandu-i celuilalt toate elementele identitatii sale.

Majoritatea oamenilor care realizeaza integral acest exer­citiu invata foarte mult despre cealalta persoana si despre cum apar ei insisi in ochii acesteia. Aceste informatii contin de obicei mesaje importante despre gasirea unei baze pentru intelegere si pentru solutionarea conflictului.

in exercitiul anterior ati invatat cum sa parasiti pozitia eu­lui si sa intrati in pozitia celuilalt pentru a o experimenta pe deplin. Mai devreme, ati invatat cum sa adoptati pozitia unui observator, tinand cont de propria experienta pentru a va di­socia de sentimentele neplacute si a activa mai multe resurse. Exista totusi inca o modalitate de a utiliza pozitia observato­rului: a observa interactiunea dintre dvs. si o alta persoana. Folositi urmatorul exercitiu pentru experimenta utilitatea acestei tehnici.

3.   Pozitia celuilalt Adoptati acum, in acelasi mod, pozitia ce­
luilalt. Din nou, nu este nevoie sa rulati tot filmul, atat timp
cat in aceasta situatie deveniti in intregime acea persoana.

4.   Adoptati pozitia observatorului Mutati-va acum intr-o
pozitie din care va puteti vedea si auzi clar atat pe dvs., cat si
pe celalalt. Asigurati-va ca acest observator se afla la aceeasi
distanta fata de dvs. si fata de cealalta persoana. Observati
dintr-un punct aflat la nivelul ochilor dvs. si al celuilalt -
nu mai sus sau mai jos.

5.   Rulati un film ca observator. Rulati acum intregul film,
privind si ascultand ca observator cum se deruleaza situatia,
ca si cum ati vedea pentru prima oara aceste doua persoane.
Din aceasta perspectiva neutra, acordati atentie interactiunii
dintre voi. Observati in special cum ceea ce face unul il im­
pulsioneaza sau il provoaca pe celalalt, cum comportamen­
tul unei persoane trezeste emotii in celalalt, si invers. Aflati
de pe aceasta pozitie de observator tot ce puteti despre inter­
actiune. Cum va simtiti in aceasta pozitie, de observator al
interactiunii?

in acest exercitiu, multi castiga o intelegere importanta si utila asupra modului in care propriul lor comportament deter­mina reactii din partea celorlalti, si invers. Dincolo de acest lucru, simt frecvent o compasiune adanca pentru ambele per­soane care sunt atat de prinse intr-o disputa.

EXERCITIUL 31: OBSERVATORUL NEUTRU

1.   Situatia conflictuala. intoarceti-va la aceeasi situatie con-
flictula pe care ati folosit-o in exercitiul precedent.

2.   Pozitia eului. Adoptati din nou in aceasta situatie pozitia
eului. De data aceasta, nu trebuie sa rulati intregul film, atat
timp cat va transpuneti complet in situatie.

O baza pentru intelepciune si geniu

Toate cele trei pozitionari - eu, celalalt si observatorul - furnizeaza date si revelatii unice. Cand sunteti capabil sa le schimbati intre ele, dupa dorinta, combinatia acestor infor­matii ofera un fundament pentru adevarata intelepciune.

Robert Dilts, unul dintre creatorii NLP, spunea: "Excelen­ta reprezinta o implicare pasionata din pozitia eului. intelep­ciunea este capacitatea de comutare constienta intre pozitia eului, a celuilalt si a observatorului.'''' Cu cat puteti sa adop­tati mai bine cele trei pozitionari, cu atat mai repede veti obtine o sporire a eficientei personale. Va veti accentua si capacita­tea de a mentine un proces de gandire plin de resurse, fie ca negociati sau tineti o prezentare, fie ca abordati un client nou sau ii raspundeti copilului dvs. in cele din urma, pe masura ce folositi aceste procedee, va veti accentua flexibilitatea menta­la si capacitatea de a va comporta ferm si constructiv in fata unor nenumarate persoane si situatii.

Capacitatea de a-ti asuma in totalitate o perspectiva a eu­lui, a celuilalt si a observatorului este rara in lumea noastra. Einstein, Gandhi, Mozart, Disney si multe alte genii au scris despre aceste puncte de vedere si au aratat ca foloseau in mod activ aceste perspective diferite ca parte a procesului lor de gandire. De exemplu, Einstein a utilizat perspectiva eului si a observatorului pentru a crea teoria relativitatii. Si-a imaginat cum ar fi sa calatoreasca pe o raza de lumina cu 300.000 de kilometri pe secunda, in timp ce un "alt' Einstein il privea din perspectiva observatorului. Aceste idei au constituit baza te­oriei care ne-a transformat modul in care gandim despre structura universului.

Walt Disney utiliza de asemenea in procesul sau imagina­tiv aceste perspective diferite pentru a crea povesti. in timp ce proiecta si desena, schimba locul cu publicul sau, pentru ca dorea sa priveasca povestirea din punctul de vedere al acestuia. Deoarece capacitatea de a jongla constient cu aces­te perspective este atat de valoroasa, faceti-va timp sa par­curgeti exercitiile 30 si 31. Daca veti face acest lucru integral, veti descoperi utilitatea adoptarii fiecareia dintre aceste po­zitii perceptuale.

Exersati tehnicile

Poate ca cel mai bun mod de a intelege cat de valoroase pot fi aceste trei perspective este sa aveti de rezolvat con­flicte, sa trebuiasca sa va folositi abilitatile de negociere si

cele de relationare cu clientii sau sa experimentati un moment cand organizatia dvs. cauta sa construiasca echipe eficiente, in aceste situatii, este ideal sa va schimbati constient per­spectiva eului, a celuilalt si a observatorului. Va va permi­te sa planificati si sa actionati in relatia cu altii cu intelep­ciune si incredere in sine.

Ganditi-va chiar acum la o situatie care ii implica si pe altii si in care va este teama sau v-ar placea sa aveti mai multa li­bertate de alegere. De exemplu, s-ar putea sa va temeti sa ii fa­ceti fata cuiva intr-o confruntare. Sau poate ca va este teama sa cereti promovarea pe care simtiti ca o meritati. Poate ca va e teama sa abordati un client care va intimideaza. Indiferent care e temerea, transformati-o in eficienta personala, utilizand abi­litatile pozitionarii perceptuale pe care le-ati invatat aici. Puteti avea mult mai mult control asupra temerilor si anxietatii decat v-ati fi imaginat vreodata ca este posibil.

O trecere in revista a ceea ce ati invatat

A invata sa inlaturi temerile si fobiile este la fel de usor ca a invata cateva tehnici simple NLP. Recapituland ceea ce am discutat in acest capitol, ati invatat:

Cum sa utilizati disocierea sau procesul de autoobservare
pentm a va distanta de sentimentele legate de evenimen­
te neplacute;

Cum sa aveti acces la starile mentale de asociere si diso­
ciere, sa va bucurati experientele placute si sa le neutra­
lizati pe cele neplacute;

Cum sa derulati inapoi filmul unui eveniment neplacut
pentru a-1 neutraliza;

Cum sa aplicati tehnica rapida de eliminare a fobiilor
pentru a obtine inlaturarea temerilor;

Cum sa utilizati constient cele trei pozitii perceptuale -
eul, celalalt si observatorul - pentru a va imbunatati relatiile si a va asigura o baza pentru decizii intelept creative.

Eliminarea temerilor si a neplacerii reprezinta un obiectiv valoros, care poate sa va deblocheze calitatile si sa va permi­ta sa mergeti inainte cu incredere. Aceste obiective sunt totusi neinsemnate in comparatie cu intelepciunea pe care o puteti dobandi utilizand cele trei pozitii perceptuale in fiecare situa­tie din viata dvs. Amintiti-va ca exercitiile sunt doar atat: in­strumente pentru a va creste elasticitatea si a va intari "mus­chii mintii' pentru toate sarcinile pe care le aveti de indeplinit. Cu cat utilizati mai des aceste exercitii, cu atat mintea dvs. va fi mai supla si mai flexibila.