|
STILURILE DE ATASAMENT SI ATRIBUTELE VALORII DE SINE
Cercetarile anterioare privind teoria atasamentului s-au concentrat pe diferentele de mijloc la nivelul stimei de sine,printre oamenii cu diferite stiluri de atasament.Studiul de fata examineaza asocierile dintre stilurile de atasament si diferentele de baza ale stimei de sine, sau atributele valorii de sine asupra unui esantion de 795 de studenti ai colegiului.Rezultatele au aratat ca siguranta atasamentului se refera la baza valorii de sine pe suportul familiei.Ambele stiluri de atasament:cel obsedat si cel timid s-au referit la valoarea de sine pe baza atractivitatii fizice.Stilul de atasament lipsa se refera la a se baza mai putin pe valoarea de sine si de a primi mai mult suport din partea familiei si dragostea lui Dumnzeu.
Cuvinte cheie: stilurile de atasament ,stima de sine, atributele valorii de sine.
Oamenii prin natura lor, sunt fiinite sociale.Precum copiii, oamenii se bazeaza pe ceilalti sa-I hraneasca, sa aiba grija de ei, si sa-I aline in momentele lor de necaz.In plus, pentru a satisface nevoile fizice de baza , pentru siguranta si securitate , oamenii apeleaza la ceilalti pentru a-si implini nevoile psihologice de dragoste si validare.
Teoria atasamentului propusa de Bowlby(1973, 1980, 1982)furnizeaza un cadru restrans pentru a intelege de ce oamenii formeaza relatii emotionale de apropiere.In mod specific, Bowlby a propus ca oamenii sa caute apropierile cu ceilaltipentru a compensa traumele emotionale si pentru a experimenta "simtul securitatii". (Ainsworth, Blehar, Waters si Wall, 1978;Bowlby 1973 , 1980, 1982; Sroufe si Waters, 1977).Din interactiunile cu educatorii, copii dezvolta modele de urmat sau reprezentari mentale despre ei si despre ceilalti care-I influenteaza echilibrul emotional ,comportamental si dezvoltarea personalitatii.(Ainsworth et.all. 1978;Bowlby, 1973).
Modele mentale proprii reprezinta convingrile despre loialitatea cuiva si dreptul de a primi grija si atentie;modelele mentale ale celorlalti reflecta asteptarile despre cat de dispoinibili emotional si receptivi vor fi ceilalti la nevoile cuiva.(Bartholomew si Horowitz 1991;Collins 1996,Colling & Read 1990).
Modelul mental propriu este corelat la nivelul cel mai inalt cu stima de sine la adulti;oamenii cu modele mentale de sine positive , (indivizi siguri), au o stima de sine relativ inalta fata de cei care au modele mentale negative ( indivizi cu anxietate ambivalenta ).( Blysma, Cozzarelli &Sumer 1997; Collins & Bartholomew 1994, Mikulincer, 1995).
Desi cunoasterea diferentelor principale la nivelul stimei de sine este informativa concentrandu-se doar in momentul in care stima de sine este ridicata , sau are un potential redus de a observa concepte importante de diferentiere in domenii specifice in care oamenii cu diferite stiluri de atasament, se bazeaza pe stima de sine.Prezentul studiu foloseste un nou mod de dezvoltare "a atributelor valorii de sine" (CSW) pentru a examina in mod practic asocierile dintre stilurile de atasament si bazele stimei de sine.Din teoria si cercetarile asupra atasamentului presupunem ca oamenii cu diferite stiluri de atasament isi capata stima de sine din alte surse.
Atributele valorii de sine:
Cu mai mult de o suta de ani in urma, William James (1890), a argumentat ca oamenii cauta sa realizeze succese sau sa evite esecuri in aceste domenii in careei mizeaza pe valoarea lor de sine.
Cercetarile realizate de James afirma ca exista multiple cai ale stimei de sine (Brennan si Bonson 1998, Brennan si Moris 1997,Coopersmith1967, Harter1993),recent identificate si sapte domenii pe care studentii isi bazeaza stima de sine :aprobarile celorlalti.,suportul familiei, competenta academica , virtuti si competitie si dragostea lui Dumnezeu.Cercetarile au aratat ca evenimentele positive si negative ale vietii influenteaza stima de sine ,starea sufleteasca si gandirea despre sine.Aceste cautari sugereaza ca bazele stimei de sine ale oamenilor arata cum gandesc acestia si ce simt despre ei insisi.
In esenta , teoria atasamentuluise concentreaza pe cat de devreme interactiunile cu educatorii formeaza emotii regulate si sentimente de siguranta.(Bowlby 1973,1982).De exemplu indivizii siguri , care au experimentat din plin,educatorii receptivi sunt probabil , pentru a echilibra sentimentul de securitate persoanelor din apropierea lor, in timp ce indivizii nesiguri care nu au experiente si educatorii nereceptivi, probabil isi regleaza sentimentele de securitate prin afi mai putin dependenti emotional de ceilalti si mai mult pe cont propriu.
Desi dorinta de a-si reglementa un simt al securitatii este fundamentala, strategiile specifice pe care oamenii le folosesc pentru a se realize pot fi diferite ca o functie a istoriei atasamentului lor.(Bowlby 1973, 1982).
In mod similar credem ca oamenii se straduiesc sa-si realizeze un simt al securtatii investind stima de sine in domeniile atributelor; CSWs reprezinta domenii in care oamenii incearca sa se simta demni si de aici inainte linistiti si in siguranta.
Pentru ca stilurile de atasament se dezvolta ca un rezultat al proceselor interpersonale , propunem ca relatiile interpersonale bazate pe CSWs , sunt in mod sigur relevante pentru stilurile de atasament.
Definim procesele interpersonale bazate pe CSWs ca domenii in care indivizii cauta validarea ,dragostea sau suportul celorlalti.Folosind acest criteriu , ne concentram pe consimtamantul celorlalti ,sprijinul familial si dragostea lui Dumnezeu, ca surseinterpersonale ale stimei de sine care pot varia pentru fiecare stil de atasament.In particular, credem ca continutul specific al acestor CSWs poate fi in mod special relevant pentru stilurile de atasament specifice.Aprobarea celorlalti se refera la stima de sine bazata pe perceptia celorlalti , CSW se refera la stima de sine bazata pe atractiile fizice , sprijinul familial,CSW relecta stima de sine provenita din grija si sprijinul familiei, dragostea lui Dumnezeu , CSW reprezinta stima de sine bazata pe sentimentele dragostei lui Dumnezeu.Ca adaugare la domeniile inter[ersonale , sursele noninterpersonale ale stimei de sine cum ar fi competenta academica ( stima de sine bazata pe reusute academice), deasemenea poate fi relevanta pentru stilurile de atasament.DE exemplu , indivizii nesiguri isi bazeaza stima de sine mai mult pe propriile realizari decat pe relatiile cu ceilelti.(Brennan si Bosson 1998; si Brennan si Moris 1997).Astfel scopul nostru este de a examina ambele domenii cel interpersonal si noninterpersonal pentru a le asocia stilurilor de atasament.
Avertisment!
Inainte de a continua , dorim sa subliniem diferentele conceptuale importante dintre studiul de fata sic el anterior asupra stilurilor de atasament si sursele stimei de sine.
In particular cercetarile effectuate de Brennan si partenerii sai , au arata ca indivizii siguri tind sa-si bazeze stima de sine pe relatiile positive cu ceilalti , in timpo ce indivizii nesiguri apreciaza mai putin feedback-ul celorlalti , dobandind stima de sine mai degraba dintr-un simt al competentei, proprietatii si autonomiei.Desi aceste constatari sugereaza ca stilurile de atasament sunt intr-adevar asociate stimei de sine, notam ca concluzia lui Brennan si a partenerilor sai difera de concluzia noastra despre sursele stimei de sine.De exemplu , Brennan si Boson (1998), au masurat sursele stimei de sine folosind subscalele lui Ruff's (1989) si scala psihologului Well-Being.Participantii au evaluat diferiti itemi cum ar fi:relatiile positive cu ceilalti(Ma simt extraordinar de prietenos );maestria mediului(Sunt destul de bun in a conduce multele responsabilitati ale unei zile din viata mea) si autonomia ( Fiind fericit cu mine insumi este mult mai important pentru mine decat sa ma aprobe ceilalti);indivizii nesiguri au avut un scor mare la maestria mediului si autonomie , in timp ce indivizii siguri au avut un scor mare la relatiile pozitive cu ceilalti.Din punctul nostru de vedere, aceste subscale masoara evaluarile domeniului specific si importanta raiting-ului, nu neaparatca stima de sine a oamenilor este investita intr-un anumit domeniu , ceea ce scala CSW a masurat.(Crocke si Wolfe 2001).
Intr-un alt studiu, Brennan si Moris 1997,au descoperit ca propria competenta (dar nu propria placere ), atasamentul nesigur, din nou totusi propria competenta a fost masurata prin propria evaluare a domeniului specific, in domenii precum : abilitati intelectuale, competenta sociale, abilitati atletice, de conducere, si asa mai departe, care care nu sunt ca si cum te-ai juca cu propria valoare de sine intr-un domeniu.Esecul intr-un domeniu de conducere duce la scaderea stimei de sine ( Simtul valorii de sine sufera oricand eu cred ca nu arat bine),atat timp cat succesul in domeniul contingency duce la ridicarea stimei de sine (Cand arat atractiv , ma simt bine cu mine).
Studiu pilot:
Un sudiu pilot a fost efectuat pentru a examina cat depindem de raectiile sau comportamentele celorlalti si cat de neconditionat a fost realizat fiecare domeniu al atributelor.
Studiul a constat in 88 de participanti din domeniul psihologiei sociale (23 barbati, 65 femei ; 70,5 albi)care au evaluat cat de multumiti sunt de imprejurarile care depend de reactiile si comportamentele celorlalti si cat de neconditionata fost fiecare domeniu folosind o scala de la 1 (deloc)-7 (foarte mult).
Separat, masurarile repetate ANOVA cu atribute ca factor de masurari repetate cu 7 nivele au fost effectuate pe fiecare dimensiune.Sprijinul familial si dragostea lui Dumnezeu au fost evaluate ca ultimele dependente de reactiile celorlalti ;consimtamantul celorlalti si aparitia au fost evaluate ca fiind cele mai dependente.Competentele academice , competitia si virtutea au fost evaluate ca fiind ceva dependent de ceilalti.Pentru ratingurile conditionalitatii domeniului , suportul familial a fost evaluat ca fiind cel mai neconditional, urmat de dragostea lui Dumnezeu, calitati , aprobarea celorlalti si apoi competenta academica si competitia (care nu difera semnificativ una de alta).
In esenta , sprijinul familiei si dragostea lui Dumnezeu nu depend foarte mult de reactiile si cmportamentele celorlalti si sunt surse relative neconditionate ale stimei de sine.Comparativ cu aceste atribute, aparitia si aprobarile celorlalti reprezinta mai mult surse ale stimei de sine care depend de validarea celorlalti.
Stilurile de atasament si atributele valorii de sine
Potivit lui Bartholomew's, conceptual de atasament, stilurile de atasament, rezulta din intersectarea modelelor mentale positive si negative, proprii si ale celorlalti.Un modelpropriu pozitiv este caracterizat de un simt interiorizat pe care ceilalti il vor iubi si vor avea grija de el;un model propriu negativ este caracterizat de anxietate in ceea ce priveste acceptarea si respingerea in relatiile de apropiere.Un model pozitiv al celorlalti este caracterizat de cautarea active a intimitatii si sprijin in relatiile de apropiere;un model negativ al celorlalti este caracterizat de evitarea intimitatii(Bartholomew si Horowitz 1991;Griffin si Bartholomew 1994).
Sigura apropiere
Abilitatea de a da si a primi suportul celorlalti, este o tema a stilului atasamentului sigur.Oamenilor siguri pe sine li se pare extreme de usor sa se apropie de ceilalti , sa depinda de ceilalti si ceilalti sa depinda de ceilalti.Bowlby (1973, 1982) a argumentat ca siguranta atasamentului este bazata pe un simt al interiorizarii pozitive privind afectivitatea, primita in mod consistent de la educatori.
Cercetarea a aratat ca oamenii siguridetin pareri positive despre ei insisi si despre ceilalti si ca , "un model propriu pozitiv reflecta un simtal stimei de sine interiorizat , care nu este dependent primirea validarilor exterioare."
Din punct de vedere al dezvoltarii, oamenii siguri raporteaza perceptii positive ale relatiilor familiale precoce, isi descriu parintii ca fiind mai mult binevoitori si mai putin severi si arata o mai buna ajustare in adolescenta decat oamenii nesiguri.
Atasamentul sigur se traduce printr-un simt al"securitatii simtite" sau "un simt al unei baze sigure", carein schimb se refera la mai multa incredere si insistenta in situatiile sociale, favorizand placerea de a explora mediul cuiva,si mai multa autodezvaluire care faciliteaza formarea relatiilor de ingrijire mutuala.
Prieteniiindivizilor siguri de asemenea se evalueaza ca fiind afectivi, intimi, de incredere si se implica in relatiile lor.Considerand ca indivizii siguri au relatii apropiate cu ceilalti, urmaresc ca indivizii siguri sa-si bazeze stima de sine pe relatiile pozitive cu ceilalti ;intr-adevar indivizii siguri raporteaza sentimente de dragoste, grija si support de al parintii lor si cred ca ceilalti vor fi receptivi la nevoilelor in momente de stres.Deoarece indivizii siguri poseda deja un simt al securitatii,presupunem ca stimalor de sine provine din alte surse interpersonalecare nu cer validari de la ceilalti cum ar fi:suportul familiei deoarece acest domeniu reprezinta o sursa a stimei de sine care este interpersonal bazata si neconditionata prin natura sa, si nu depinde de validarile celorlalti.Ca adaugare la suportul primit din partea familiei , presupunem ca dragostea lui Dumnezeu, o alta sursa neconditionata si interpersonala se poate referi deasemenea la atasamentul sigur.
Ca sprijin in aceasta presupunere, vine din cercetari aratand ca atasamentul sigur la adulti este asociat cu atasamentul sigur catre Dumnezeu, si imagini positive ale lui Dumnezeu.
Atasamentul obsedat:
Oamenii care au un stil de atasament obsedat isi doresc sa se completeze emotional cu ceilalti , desi sunt ingrijorati ca partenerii nu vor vrea sa fie la fel de apropiati de ei , atat de mult cat isi doresc acestia.
In ceea ce priveste dezvoltarea, oamenii obsedati, probabil ,au avut educatori care erau in aceeasi masura severi si binevoitori.Ca un rezultat al acestui mesaj de dragoste si respingere, indivizii obsedati percep un model mentalpropriu negative si un model pozitiv al celorlalti.Bartholomew crede ca propriile modele negative sunt associate cu anxietatea, privind acceptarea si respingerea in relatiile de apropiere si ca "indivizii obsedati sunt preocupati cu nevoile de atasament.rezultatul este un stil dependent deposit in care validarea personala castiga in fata celorlalte cum ar fi:acceptarea si aprobarea".Cu alte cuvinte , deoarece , indivizii preocupati se indoiesc de valoarea lor , asteapta de la ceilalti , propria validare, feedback pozitiv, reasigurare.Nu in mod surprinzator , stima de sine a indivizilor obsedati se descriu pe sine insisi ca fiind lipiciosi , dependenti , emotive , gelosi si suparaciosi;prietenii lor sunt de accord cu ei evaluandu-I ca avand o expresivitate emotionala ridicata, autodezvaluitori si increzatori in ceilalti ceea ce des isi manifesta interpersonalitatea prin a fi lipiciosi, hipervigilenti si autoritari.
Din cauza conceptiilor asupra aceptarii si respingerii presupunem ca oamenii cu un stil de atasament obsedatisi vor baza stima de sine pe domeniile interpersonale care sunt dependente de reactiile celorlalti si relative conditionale prin natura lor.
In consecinta , presupunem ca atasamentul obsedat va fi asociat cu aprobarea celorlalti , domeniie care depind de validarea celorlalti si reprezinta surse conditionale ale stimei de sine.
Atasamentul timid:
Stilul de atasament timid este caracterizat de un model propriu negative al celorlalti.Este probabil ca indivizii timizi sa fiavut parinti care ii respingeau, severi si rauvoitori.
Asemanator cu cei care au un stil obsedat, indivizii timizi isi doresc apropierea de ceilalti dar adapostesc o convingere sigura ca ceilalti sunt neiubitori, nedemni, respingatori si egoisti.
In consecinta, stilul timid este asociat in mod negative cu autodezvaluirea , intimitatea si increderea in ceilalti.In plus, oamenii cu un stil timidmanifesta furie si gelozie care poate deriva in abuz verbal si fizic in relatiile de apropiere.Din cauza dorintelor asemanatoare de apropiere de ceilalti dar cu teama de respingere presupunem ca indivizii timizi isi bazeaza stima de sine pe aprobarea celorlalti, desi acest lucru ii face vulnerabilipentru o potentiala respingere.
Lipsa atasamentului:
Atat timp cat oamenii cu un stil de atasament preocupat si timid sunt dependenti de reactiile si comportamentul celorlalti, oamenii lipsiti de atasament, se simt inconfortabil cu relatiile de apropiere si prefera san u depinda de ceilalti.
Oamenii lipsiti de atasamentau avut educatori care eau indiferenti , severi si rauvoitori.
Conform lui Shaves si Hazan "copilul neglijat a in vatat ca interactiunea cu ceilalti este dureroasa pentru aceasta interactiunile intime in sensul de a-I fi acordata grija, atentia, tinde sa fie evitat".
Deoarece nu au primit afectiune , nu au avut educatori disponibili, indivizii lipsiti de atasament evita necazurile suspectandu-i pe ceilalti, mentinand distanta emotionala fata de ceilalti, aratand interes scazut in formarea relatiilor de apropiere si in general apreciind independenta si propria incredere mai mult decat feedback-ul si sprijinul celorlalti.De exemplu indivizii lipsiti de atasament, probabil nu au fost niciodata indragostiti , sunt mai putin autodestainuitori decat indivizii siguri.
In plus, indivizii lipsiti de atasament tind san u fie foarte afectivi , intimi sau expresivi emotional si au un scor ridicat in masurarile interpersonale privind ostilitatea , raceala si competitivitatea, care-i distanteaza foarte mult de ceilalti.
Datorita modelului mental propriu pozitiv si al modelului mental negative al celorlalti, indivizii lipsiti de atasament ar trebui sa se bazeze cat de cat pe ceilalti ca sursa a validarii si suportului.Intr-adevar, cercetarile arata ca indivizii lipsiti de atasament sunt impotriva feedbackului si apreciaza propria competenta .Din acest motiv ne asteptam ca acestia sa-si bazeze stima de sine mai mult pe competenta academica si mai putin pe sursele interpersonale care depend de reactiile celorlalti sau se refera la dragostea si sprijinul celorlalti.De exemplu, cercetarile pe stilurile de atasament si religie au aratat ca indivizii lipsiti de atasament se descriu pe sine insisi ca fiind agnostici.
Sumarizand, presupunem ca stilurile deatasament diferite se refera la baze diferite ale stimei de sine , independent de nivelul stimei de sine.Indivizii siguri ar trebui sa-si bazeze stima de sine mai mult pe suportul familiei si in dragostea lui Dumnezeu deoarece aceste surse furnizeaza dragoste si support neconditionate si cercetarile au aratat ca indivizii siguri isi bazeaza stima de sine pe relatiile de apropiere cu ceilalti.Indivizii obsedati ar trebui sa-si bazeze stima de sine pe aprobarea celorlalti pentru ca sunt preocupati de acceptarea si respingerea celorlalti.
Indivizii timizi care sunt deasemenea sensibili la respingere ar trebui sa-si bazeze stima de sine , deasemenea pe aprobarea celorlalti.
In final, indivizii lipsiti de atasament care pretuiesc increderea in sine si independenta ar trebui sa-si bazeze stima de sine mai putin pe aprobarea celorlalti , suportul familial sau dragostea lui Dumnezeu si mai mult pe competenta academica.