|
|
|
VIOLENTA, UN PAS SPRE PRIMITIVIS
Violenta este una dintre marile probleme ale lumii contemporane. Presa, scrisa sau audiovizuala, informeaza in permanenta cu referire la manifestari diverse ale acestui fenomen. De la formele cele mai agresive, cum ar fi crime ingrozitoare, violuri, batai, furturi etc., si pana la cele mai putin socante, ca violentele verbale insotite de imagini violente, se perinda zilnic in fata ochilor nostri. In acest context, nasterea diferitelor forme de violenta in mediul scolar pare aproape o fatalitate si devine, adesea, un lucru obisnuit, cu care semenii coexista fara a mai observa pericolul. Oprirea violentei nu este posibila decat daca ii sunt cunoscute originile, cauzele, formele de manifestare si posibilitatile de prevenire. Problema violentei in scoala trebuie sa fie o tema de meditatie pentru fiecare implicat in actul educational.
Notiunea de violenta este discutata in relatie cu cea de agresivitate. Radacina latina a termenului violenta este vis, care inseamna forta si care trimite la ideea de putere, de dominatie, de utilizare a superioritatii fizice, deci a fortei, asupra altuia. Poate fi definita violenta ca dezorganozare a unui sistem personal, colectiv sau social si care se traduce printr-o pierdere a integritatii, ce poate fi materiala, fizica si psihica. Aceasta dezorganizare poate sa se opereze prin agresiune, prin utilizarea fortei, constient sau inconstient, insa poate exista violenta doar din punct de vedere al victimei, fara ca agresorul sa aiba intentia sa faca rau.
Y. A. Michaud (1978: 19-20) incearca o definitie mai subtila a violensei, avand ca punct de plecare trei categorii de factori: Exista violenta cand, intr-o situatie de interactiune, unul sau mai multi actori actioneaza de o maniera directa sau indirecta, masata sau distribuita, aducand prejudicii altora in grade variabile, fie in integritatea lor fizica, fie in integritatea lor morala, fie in posesiunile lor, fie in participarile lor simbolice sau culturale. Pot fi identificate trei elemente care surprind intelesul acestui concept:
violenta este o situatie de interactiune (impunand unul sau mai multi actori);
* este o actiune prin care se aduc prejudicii altora (corporale, morale etc.);
* aceste prejudicii se manifesta prin diferite modalitati (directe sau indirecte).
Violenta scolara este asociata cu zonele urbane dificile, cu periferiile, unde saracia
guverneaza. De aceea, atunci cand se discuta despre violenta in scoala, se considera drept surse favorizante factorii exteriori scolii: mediul familial, mediul social, factorii ce tin de individ, de personalitatea lui.
Mediul familial reprezinta cea mai importanta sursa a agresivitatii elevilor. Multi dintre copiii care prezinta un profil agresiv provin din familii dezorganizate, au experienta divortului parintilor si traiesc in familii monoparentale. Echilibrul familial este perturbat si de criza locurilor de munca, de somajul ce-i atinge pe parinti. Parintii sunt confruntati
cu multe dificultati de ordin material, dar si psihologic, din cauza sentimentului de esec. Astfel, ei nu mai sunt disponibili pentru copiii lor.
Pe acest fundal apar apoi probleme familiale extrem de grave care-i afecteaza incredibil de mult pe copii: consumul de alcool, abuzarea copilului, violenta intrafamiliala, la care se mai adauga si unele lipsuri educationale: lipsa de comunicare, de dragoste, inconstanta in cerintele formulate fata de copil, mijloacele violente de pedepsire a copilului sub pretextul ca bataia e rupta din rai. Exista si parinti care pun accent mai mult pe relatia afectiva decat pe rolul educativ pe care ar trebui sa-l aiba in raporturile cu progeniturile lor: nu le impun niciun fel de reguli, de interdictii si cauta sa evite conflictele.
Aceasta absenta cvasitotala a constrangerilor il va determina pe elev sa refuze orice fel de exigenta a profesorilor.
Mediul social contine numeroase surse de influenta care induc, stimuleaza si intretin
violenta scolara: inegalitatile sociale, mass-media, criza valorilor morale, situatia econo-
mica, lipsa de cooperare a institutiilor implicate in educatie etc.
Pentru fostele tari comuniste , cresterea functionala a violentei in general este pusa pe seama unui complex de factori ca: lipsa exercitiului democratic, liberalizarea mass-media
accesul la arme etc.
Conjunctura economica si sociala provoca anumite confuzii in randul tinerilor, care incep sa se indoiasca de eficacitatea scolii, de utilitatea stiintei, mai ales ca observa ca scoala nu-i asigura insertia profesionala. Un mediu social in criza afecteaza dezvoltarea
copilului.
Intr-o stransa corelatie cu purtarile violente sunt si trasaturile de personalitate ale elevu-
lui. Intre factorii psihologici implicati in etiologia infractiunilor prin violenta, Banciu si Radulescu mentioneaza: instabilitate emotionala, trasaturi de ordin egocentric, diminua-
rea sentimentului de rsponsabilitate si culpabilitate. Acestor factori li se mai adauga si
problemele specifice varstei adolescentei.
Adolescenta este o etapa de modificari importante pe plan psihic, fizic si social. Schim-
barile fizice care incep la pubertate sunt , de multe ori, foarte brutale si adolescentii le
simt ca pe o reala metamorfoza. Modificarile respective pot da nastere la o atitudine de respingere in raport cu cei din jur, timiditate, refuzul de a comunica, jena. O trasatura
esentiala este legatura pe care adolescentul o stabileste cu propriul corp in schimbare. El este suportul privilegiat al exprimarii personalitatii, fiind astfel martori la exagerari in privinta vestimentatiei, coafurii, machiajului etc. Cum arati, in perioada adolescentei, este ba un mijloc de impunere a personalitatii, ba o carapace sub care se ascund nelinisti si temeri. In perioada adolescentei, sentimentele se manifesta cu o miscare accentuata. Acum adolescentul se simte fericit, este mandru de el, iar dupa ceva timp devine deprimat
Foarte des, el oscileaza intre sentimentul de putere si sentimentul de scadere a stimei de sine. Cu scopul de a se apara de aceste sentimente, adolescentii dezvolta reactii de provocare, de agresivitate, de opozitie fata de profesori si parinti,
In aceasta perioada extrem de dificila, comunicarea dintre parinti si copii si profesor si elev este esentiala. Adolescentul doreste sa fie inteles, sa i se ofere dragoste, dar, de cele mai multe ori, nu recunoaste acest lucru si nici nu il exprima. Dardel Jaouadi considera ca violenta in scoala ia nastere, in primul rand, de la un deficit de comunicare. A lupta impotriva violentelor scolare inseamna a ameliora calitatea relatiilor si a comunicarii intre toate persoanele angrenate in actul educational.
BIBLIOGRAFIE
Salavastru, Dorina, Violenta in mediul scolar in Violenta. Aspecte sociale, volum
coordonat de Gilles Ferreol, Adrian Neculau, Polirom, Iasi, 2003
