|
|
|
PROTEINE LP
-proteinele sunt substante organice heteropolimerice formate din lanturi simple sau complexe de aminoacizi
-rolul proteinelor:
-intra in structura unor tesuturi si iau parte la refacerea lor -rol plastic
-intra in constitutia unor enzime sau fermenti (renina, pseudocloinesteraza)
-intra in structura hormonilor (STH, hormonii hipofizari, insulina, PTH, glucagonul)
-contribuie la raspunsul imun al organismului (sistemul complementului, globulinele plasmatice)
-participa la formarea sistemelor de coagulare si fibrinoliza
INVESTIGAREA PROTEINELOR TOTALE
-proteinemia=6,5-8,6g/100 ml ser adult
-nn=5,2-9g/100 ml
-<1 an=5,5-8,6 g/100 ml
-1-3 ani=6-8,6 g/100 ml
HIPERPROTEINEMII
1.Aparente
-caracterizeaza perturbarile lichidiene: deshidratari, sdr. De hemoconcentratie
-cresc si celelalte componente raportate la volumul plasmatic
2.Reale
-semnificatie mai grava
-cel mai frecvent in plasmocitoame=tumori maligne localizate la nivel splenic sau la nivelul ggl limfatici, care elibereaza in plasma cantitati mari de proteine, cu structura Ig-like
-aceste proteine nu au functie de anticorpi
-secretia de proteine este monoclonala (fie IgM, fie IgA)
-exemple de plasmocitoame:
-macroglobulinemia Waldenstrom-se sintetizeaza IgM-val crescute in plasma, dar nu pot trece filtrul glomerular
-mielomul multiplu-secretie monoclonala de un tip de Ig(nu IgM), atat Ig complete, cat si lanturi libere; in urina apar lanturile usoare
-mielomul micromolecular-se sintetizeaza numai lanturi usoare regasite in urina
HIPOPROTEINEMIA
1APARENTA
-apare in sindroamele de hemodilutie
-iatrogen (perfuzii)
2.REALA
-este mai frecventa decat hiperproteinemia reala
-mecanisme:
1-scaderea aportului proteic in MPC
2-scaderea absorbtiei intestinale-in sdr de malabsorbtie din boli parazitare,boli inflamatorii acute sau cronice intestinale, fibroza postiradiere, sdr. diareice severe, scaderea suprafetei de absorbtie in rezectii
3-scaderea sintezei:
a.insuficienta hepatica acuta-sinteza proteinelor plasmatice scade brusc, dar mai persista in plasma cele sintetizate anterior
b.insuficienta hepatica cronica-proteinele plasmatice scad obligatoriu
c.imunodepresiile congenitale (hipo sau a-gama globulinemii)
4-pierderi de proteine:
a.pe cale renala: exista o proteinurie fiziologica=<100-150 mg/24h; >3,5g/24h=sdr nefrotic
b.pe cale digestiva-enteropatii exudative
c.arsuri-se pierd cantitati mari de proteine (albumine)
5-sechestrarea de proteine:
a.in ocluzia intestinala-deasupra ocluziei se acumuleaza zeci de litri de lichid, in care exista si proteine
b.ascita
6-hipercatabolism proteic-boli consumptive cronice: TBC, hipertiroidism sever netratat, tumori maligne, stari febrile prelungite (activarea unor proteaze in muschii striati)
METODE DE STUDIU ANALITIC PENTRU PROTEINELE PLASMATICE
Conditii de recoltare:
-dimineata, dupa repaus alimentar nocturn
-recoltare fara staza (presiunea hidrostatica crescuta in vas duce la extravazarea lichidului in interstitiu si la aparitia hemoconcentratiei)
-fara hemoliza-se folosesc ace speciale pentru a preveni hemoliza si aparitia valorilor fals crescute ale proteinemiei
Reactia biuretului la nivelul legaturilor peptidice se leaga cuprul bivalent si determina aparitia unei coloratii albastre, care poate fi cuantificata fotometric; intensitatea culorii este direct proportionala cu concentratia proteinelor
Valori normale proteine totale serice : 6,4-8,6 g/dl (nu e inclus fibrinogenul)
Raportul albumine/globuline=1,3-1,5
!!! pot apare valori fals crescute ale proteinelor la valori mari ale bilirubinei (peste 5 mg/dl),hemoglobinei si trigliceridelor (peste 1000 mg/dl) datorita faptului ca au acelasi spectru de absorbtie.
SEPARAREA PROTEINELOR se poate face prin:
-ultracentrifugare -in functie de
-imunodifuzie
-electrodifuzie -in functie de sarcina electrica globala, de masa moleculara si de pH-ul solutiei; proteinele sunt incarcate negativ, ceea ce va determina migrarea lor spre anod; cu cat masa moleculara a proteinelor este mai mare, cu atat viteza lor de deplasare scade, deci in apropierea anodului vor migra proteinele cu masa moleculara mica (albuminele); ordinea fractiunilor proteice dinspre anod spre catod va fi :albumine, globuline alfa 1, alfa2, beta, gama.
Mediile de migrare sunt reprezentate de:
a.gel: agar, agaroza, in care migrarea poate dura pana la 24 de ore
b.folii de acetat de celuloza si poliacrilamida, in care migrarea dureaza 2-3 ore
c.hartii de filtru
Placa obtinuta se compara cu o placa standard, evaluand grosimea benzilor, intensitatea culorii benzii (la hartiile de filtru) si sediul migrarii.
Electroforeza este utila pentru analiza calitativa, nu si pentru cea cantitativa; pentru evaluarea cantitativa cele mai folosite metode sunt nefelometria si ELISA.
IMUNODIFUZIA
-are la baza reactiile de precipitare Ag-Ac in mediu solid sau lichid.
-precipitarea in solid (difuzia in gel) poate fi:
-simpla- Ac este fix, Ag difuzeaza
-dubla- Ag migreaza spre Ac si Ac spre Ag
-difuzie in camp electric
DIFUZIA SIMPLA (MANCINI)
-este o metoda sensibila, putand detecta concentratii de pana la 2 micrograme/ml
-are dezvantajul ca necesita timp (1-3 zile pentru difuzia completa) si trebuie lucrata manual
-se utilizeaza pentru dozarea Ig, fractiunilor complementului
-este o reactie cantitativa
-pe placa cu gel de agaroza se toarna serul cu anticorpii (se cunosc cantitatea de ser si concentratia de anticorpi)
-serul bolnavului se pune intr-un godeu, pe placa cu gel de agaroza existand Ac in gel; datorita faptului ca anticorpii sunt peste tot in gel apare un inel de precipitare al carui diametru este direct proportional cu concentratia de antigen.
DIFUZIA IN
-este o migrare in camp electric combinata cu o reactie imuna antigen -anticorp
-se realizeaza in 2 etape: placa se imparte in 2-inferior ser normal si superior ser de la bolnav, separate intre ele printr-un sant in care se pune Ac antiproteina cu obtinerea de arcuri de precipitare.
-se lasa sa difuzeze normal Ac si Ag, apoi se introduce in camp electric
-fiecare arc de precipitare corespunde unei anumite proteine din complexul pe care il cautam
-exista rigle pe care sunt desenate arcurile de precipitare normale , care se suprapun pe placa si vom vedea daca arcurile obtinute sunt normale, mai mari sau mai mici.
-este o reactie calitativa
-dureaza 24-72 ore
-se utilizeaza pentru confirmarea prezentei unor proteine anormale -gamapatii monoclonale si pentru confirmarea absentei unor proteine normale (afibrinogenemie, atransferinemie)
ELECTROFOREZA
-un comportament normal la electroforeza=euproteinemie
-in mod normal:
Albumine: 50-55% (3,5-5,5 g)
Alfa1 globuline: 6%
Alfa2 globuline: 9%
Beta globuline: 12%
Gama globuline: 20%
Albumina
-se sintetizeaza hepatic
-principalul determinant al presiunii coloid-osmotice
-rol de transportor pentru diverse medicamente, hormoni si enzime
-T ½ al albuminei este de 21 zile, ceea ce inseamna ca afectarea hepatica cu afectarea sintezei de albumine se va evidentia dupa cateva saptamani de la instalare
-Prealbumina-sintetizata hepatic; T ½ de 1,9 zile, ceea ce inseamna ca nivelele sale serice sunt un indicator mai bun al afectarii functiei hepatice decat cele ale albuminei; rol in monitorizarea statusului nutritional, in terapia nutritionala parenterala; este o proteina negativa reactiva de faza acuta (scade in inflamatii, neoplasme)
Globulinele
-molecule de dimensiuni mari comparativ cu albumina
-principalii constituenti ai anticorpilor, factorilor de coagulare, complementului, glicoproteinelor
-trei tipuri: alfa, beta, gama
-se sintetizeaza in principal la nivelul sistemului reticulo-endotelial si doar in cantitati mici la nivel hepatic
-au efect redus asupra presiunii coloid-osmotice
AFECTIUNI CU ALBUMINE SCAZUTE SI GLOBULINE NORMALE SAU CRESCUTE:
-afectare hepatica cronica-ficatul nu mai sintetizeaza albumina, dar sistemul reticuloendotelial sintetizeaza globuline; scaderea albuminei stimuleaza sinteza de globuline
-LES sau alte boli de colagen cu cresterea permeabilitatii capilare( albumina este o molecula de dimensiuni reduse ce extravazeaza in spatiul extravascular, globulinele sunt molecule cu dimensiuni crescute, nu extravazeaza)
ALFA 1 GLOBULINELE
-principala alfa1 globulina este alfa1 antitripsina, inhibitor de serinproteaza (mai ales elstaza, dar si protrombina, plasmina, kalicreina, colagenaza, etc)
-val plasmatica normala: 200-400mg/dl
-creste in:
-in mod reactiv in toate procesele inflamatorii acute
-in puseele acute ale proceselor inflamatorii cronice
-in neoplazii
-in afectiuni hematologice
-scade in:
-deficitul congenital de alfa 1 antitripsina, caracterizat prin emfizem pulmonar si infectii pulmonare repetate, care duce in final la disfunctie ventilatorie cu cresterea volumului rezidual si scaderea capacitatii vitale
-deficitul dobandit de alfa 1 antitripsina apare in:
-hepatopatii
-pancreatita acuta, stari de soc, CID (exces de proteaze, care sunt neutralizate)
-sdr. nefrotic
Alfa 1 glicoproteina acida
-contine 14% glucide si este proteina plasmatica cea mai sensibila la fierbere si la hidroliza cu tripsina
-rol:
-transportul de corticosteroizi, colesterol, vit B12
-imunomodulator, intervine in maturarea limfocitelor B
-in apararea nespecifica (in fagocitoza)
-creste in:
-in mod reactiv in toate procesele inflamatorii acute
-in puseele acute ale proceselor inflamatorii cronice
-in neoplazii
-scade in:
-hepatopatii
-sdr. nefrotic
-malnutritie
ALFA 2 GLOBULINELE
Haptoglobina
glicoproteina sintetizata hepatic, cu rol de proteina de legare pentru hemoglobina libera
-cand se produce hemoliza, hemoglobina este eliberata din eritrocite, se leaga de haptoglobina, iar acest complex este catabolizat
-in situatii de hemoliza accentuata, ficatul nu mai poate sintetiza suficient de rapid haptoglobina pierduta si astfel nivelul sau plasmatic scade
-determinarea sa este nespecifica, ajutand la identificarea tipului de anemie hemolitica (autoimuna, medicamentoasa, incompatibilitate de grup, etc)
-concentratia plasmatica a haptoglobinelor nu se modifica in icterele obstructive (dg diferential intre icterele hemolitice si icterele obstructive)
Ceruloplasmina
-este principala proteina plasmatica transportatoare de cupru
-dozarea sa este un test diagnostic important
pentru boala
-in boala
-valoare plasmatica normala=18-45 mg/dl
Alfa 2 macroglobulina
-este o glicoproteina care reprezinta aproximativ 4/5 din totalul alfa 2 globulinelor plasmatice
-contine zinc
-inhibitor al sistemelor proteazice (protrombina, plasmina, kalicreina, elastaza)
-transporta insulina
-rol imunomodulator
-scade in boli caracterizate prin descarcari importante de proteaze (pancreatita acuta, stari de soc, CID)
ALFA 2 GLOBULINELE CRESC:
-sdr. nefrotic-ca raspuns la pierdera urinara de albumina
-inflamatii (sunt proteine reactive de faza acuta)
-arsuri, infarctizari, postchirurgical-scad albuminele, cresc alfa 2 globulinele
BETAGLOBULINELE
Transferinele
-sunt glicoproteine plasmatice denumite si siderofiline sau beta 1 globuline, care contin fier
-se sintetizeaza in ficat
-transferina este saturata cu fier in proportie de 1/3
-transferinele leaga in special fier trivalent si mai putin fier bivalent
-transferinele plasmatice functioneaza ca transportori ai fierului la nivelul eliberarii lui in tesuturicare utilizeaza fier
-valoare plasmatica normala=200-400 mg/dl
-cresc in :
-sarcina
-anemie feripriva
-scad in :
-sdr. nefrotic
-hepatopatii cronice
Beta lipoproteinele
sunt complexe lipoproteice care contin in cea mai mare parte colesterol esterificat
-reprezinta fractiunea lipoproteica plasmatica (LDL) ce conditioneaza riscul aterogen
GAMA GLOBULINELE
-reprezentate de:
-imunoglobuline
-proteina C reactiva
-fibrinogen
ELECTROFOREZA IMUNOGLOBULINELOR
Se indica de multe ori ca urmare a obtinerii unei electroforeze pentru proteinele totale cu varf la nivelul imunoglobulinelor
Ig G
-75% din totalul imunoglobulinelor serice sunt de tip Ig G
-IgG matern poate traversa placentaavand rolul de protectie imuna a noului nascut
Ig G creste:
-infectii granulomatoase cronice (TBC, sarcoidoza)
-mielom multiplu (crestere monoclonala a Ig G)
IgG scade:
-SIDA
-Medicamente imunosupresive (steroizi)
-leucemii
Ig A
-15% din totalul imunoglobulinelor totale
-se secreta la nivelul tractului respirator, gastrointestinal, colostru, saliva, lacrimi
-IgA este prezent in cantitate mica in sange
Ig E
-mediaza reactiile de tip alergic
Ig M
-nu traverseaza placenta; o crestere la nou-nascut indica infectie intrauterina sau intrapartum
IgM creste:
-macroglobulinemia Waldenstrom
-infectii acute
IgM scade:
-SIDA
-medicamente
-leucemie
PROTEINE ANORMALE
-sunt prezente in plasma in situatii patologice
Alfa fetoproteina
-prezenta ei in plasma este fiziologica la fat si in primul an de viata, precum si la gravide (totusi daca se gaseste in cantitati foarte mari la gravide indica : risc crescut de gemelaritate, defecte ale tubului neural fetal-ex spina bifida,atrezie intestinala,hepatia, afectiuni renale)
-patologic in:
-cancerul primar de ficat
-teratomul testicular
Antigenul carcinoembrionar
in viata intrauterina are rol in diferentierea celulelor tubului digestiv
-dupa nastere, prezenta lui poate sugera:
-neoplasm cu localizare digestiva
-ciroza hepatica
-pancreatita acuta
Gonadotropina corionica
-este secretata de placenta
-determinarea prezentei ei in ser se foloseste pentru aprecierea evolutiei unei sarcini, precum si a posibilei degenerari maligne a placentei
Abateri de la euproteinemie cu disproteinemie = scaderea albuminelor combinata cu cresterea globulinelor. Sunt grupate in 5 tablouri majore
I. Disproteinemia reactiva din inflamatia acuta
Proteine totale normale
Albumine normale cu exceptia inflamatiilor acute din arsuri intense cand avem hipoalbuminemie
Alfa1 si alfa2 globulinele sunt crescute , mai ales alfa2 - caracteristica reactiei inflamatorii acute
Beta si gama globulinele sunt normale
Fibrinogenul crescut peste 450 mg %
VSH-ul crescut (normal <10mm la 1h; <20 mm la 2h), daca este la limita repetam
Prezenta proteinei C reactive
Celulele agresate raspund prin enzime lizozomale, intens proteolitice, cu fenomene de autoliza interstitiala, inclusiv a fibrelor de colagen; structura modificata a acestora reprezentand un factor chemotactic puternic pentru neutrofile, monocite (cu transformare in macrofage) si componente plasmatice. Aceasta migrare este ajutata si de modificarile vasculare concomitente: vasodilatatie cu cresterea permeabilitatii.
Cand neutrofilele si monocitele ajung la nivel tisular si se activeaza, descarca interleukine si citokine; rolul principal revenind interleukinei 1 care prin fluxul sangvin ajunge la nivel hepatic si stimuleaza la nivelul hepatocitului descarcarea de proteine de faza acuta: alfa1, alfa2 globuline si fibrinogen (exista atat globuline cu rol de antiproteaze serice si limitare a procesului inflamator, cat si globuline cu efect distructiv asupra structurilor tisulare proprii).
Exemple de alfa1 si alfa2 globuline :
alfa1 antitripsina
alfa1 glicoproteina acida
alfa2 macroglobulina
Interleukina 1 :
Actioneaza asupra maduvei hematogene - stimuleaza producerea si descarcarea de leucocite
Hipotalamus - modifica setarea receptorilor termici hipotalamici, astfel incat daca inainte termoliza si termogeneza functionau pentru o temperatura de 37 grade Celsius, acum sunt reglate la 38 grade - reactie febrila ce activeaza enzimele leucocitare
Exemple de reactii inflamatorii acute :
o Orice reactie inflamatorie ce insoteste o infectie bacteriana
o Infarctul miocardic acut : celulele miocardului sunt in hipoxie sau anoxie (ischemia cardiaca), rezulta o crestere a permeabilitatii vasculare, eliberarea enzimelor lizozomale, cu desprindere partiala a antigenilor de suprafata si alterarea configuratiei membranare celulare, celulele nefiind recunoscute ca self.
o Reumatism articular acut
o Tumori maligne vegetante ulcerate
II. Disproteinemia reactiva din reactia inflamatorie cronica
Proteine totale normale
Albumine normale
Alfa 1, alfa 2, beta globuline normale
Gama globuline crescute
Fibrinogen crescut
Proteina C reactiva - nu mai e un martor atat de fidel
Creste VSH
Explicatie:
O reactie inflamatorie cronica presupune o latenta si aparitia in urma unui proces inflamator acut; fie antigenul este puternic fie mecanismele de aparare nu sunt eficiente
Exista o latenta - e timpul de aparitie a anticorp-antigenilor ce insotesc reactia inflamatorie (2-3 saptamani)
Mai rar exista inflamatii ce evolueaza de la inceput cronic
Gama globulinele cresc (normal : 18-20%) acum ele cresc cantitativ si calitativ :
Hiper gama globulinemii:
o Moderate: 36-37%
o Severe: mai mare de 37%
Hiper gama globulinemii mono si policlonale - tradeaza malignitate unde cel putin 2 din cele 5 tipuri sunt crescute
Orientari de organ - hipergamaglobulinemii :
moderata policlonala - inflamatii obisnuite
severa policlonala - ciroza hepatica
severa monoclonala - plasmocitom
Exemple de reactii inflamatorii cronice :
Tuberculoza pulmonara
Colagenozele (boli autoimune) exemple : lupus eritematos, sclerodermia, spondilita antilopoietica. Reprezinta aparitia unor autoanticorpi impotriva structurilor conjunctive, cu activarea complementului, inflamatie asociata cu distrugerea tesutului respectiv
Endocardita bacteriana subacuta : trebuie sa existe un focar cronic bacterian din care sa se descarce repetat germeni - episoade repetate de bacteriemii. Poate apare in cazul gangrenelor dentare netratate, focare de osteomielita, infectii urinare. Acesti germeni vor infecta zonele cu o hemodinamica turbulenta cum e endocardul mai ales cel valvular; determina aparitia de anticorpi la acest nivel ce declanseaza o reactie inflamatorie acuta - cresc foarte mult dimensiunile zonei endocardice afectate ( stenoza valvulara cu insuficienta valvulara ) si produce sclerozarea si fibrozarea zonei respective. Toata aceasta evolutie poate survine aproape fara simptomatologie, eventual asociata cu o stare de subfebrilitate
III. Disproteinemia din sindromul nefrotic
Sindromul nefrotic apare cand se pierd minim 3,5 g de proteine in urina la 24 de ore. De la 150 mg la 3,5 g este stare patologica , iar de la 3,5 g in sus se numeste sindrom nefrotic.
scadere importanta a proteinelor totale
scadere a albuminelor (scaderea lor nu e urmata direct de la inceput de edeme manifeste clinic ci cand scad sub 2g %
scad alfa 1 globulinele - uneori sunt normale
alfa 2 globulinele si beta globulinele sunt crescute - crestere in banda
gama globulinele pot fi normale, scazute sau chiar crescute
scad lipidele plasmatice, mai ales colesterolul (>150-220 mg%)
Dupa tipul de proteine pierdute exista:
1. sindrom pur: se pierde un singur tip de proteine (albumine) - gravitate mica
2. sindrom impur: se pierd albumine, globuline - mai sever
alfa 2 si beta globulinele cresc
la orice scadere de albumine, hepatocitele raspund prin cresterea sintezei de globuline si lipoproteine
alfa 2 si beta sunt crescute pentru ca celelalte se pot pierde prin urina; ele nu pot trece niciodata prin filtrul glomerular
gama globulinele sunt:
o normale in sindromul pur
o scazute in sindromul impur
o crescute in patologii autoimune cu hipergamaglobuline mie care dau si afectare renala
IV. Disproteinemia din patologia hepatica
1. Hepatita virala acuta
2. Hepatita alcoolica
3. Hepatita cronica
4. Ciroza hepatica
5. Boala autoimuna hepatica
6. Ciroza biliara primitiva
1. Hepatita virala acuta
Explicatie:
o transferina e o beta globulina. In hepatita virala acuta are loc liza hepatocitara cu eliberare de fier precipitat - o mare cantitate de transferina
o transferina apartine unei bucle de rezerva care stimuleaza reactia de aparare a organismului
o gama globulinele pot fi normale in primele 2-3 saptamani, apoi cresc pentru ca apar anticorpi
o hipergamglobulinemia este moderata si de tip policlonal
o Ig A si Ig M - cel mai frecvent in patologia hepatica
2. Hepatita alcoolica
Alcoolul se metabolizeaza la nivel hepatic, sub actiunea acool dehidrogenazei, rezultand acetaldehida, care are un efect depolimerizant la nivel intracelular asupra proteinelor, grasimilor, degradand grav celula. Hepatocitul sintetizeaza o glicoproteina - hialin hepatic - care e eliberata in circulatie si fata de care apar autoAc.
o Ac anti HH la titru sub 1/80 in faza acuta si peste 1/500 in faza cronica
o IgA crescute - alcoolul produce vasodilatatie enterala, cu cresterea permeabilitatii mucoasei, permitand accesul Ag la locul de sinteza al IgA din lamina propria si ggl mezenterici
o GOT crescut
o Fosfataza alcalina crescuta
o BT crescuta peste 15 mg/dl - domina icterul colestatic
o TQ prelungit
3. Hepatita cronica
Hepatita cronica nu inseamna insuficienta hepatica. E o stare de echilibru precar intre un agresor ce poate fi infectios sau toxic si procesul de regenerare hepatica
4. Ciroza hepatica
Ciroza hepatica e insuficienta hepatica cronica careia ii corespund:
Mecanism de producere: - scaderea sintezei sau posibila sechestrare in lichidul de ascita
5. Boala autoimuna hepatica
Este o afectiune cu caracter inflamator-distructiv ce asociaza tulburari autoimune complexe cu caracter sistemic si trebuie diferentiata de hepatita cronica postinfectioasa ce evolueaza din hepatita virala
o IgM anti muschi neted, celule lupice, factori lupici si RBW fals pozitiva in forma lupoida
o IgG anti muschi neted in forma nelupoida
o AAA (Ac anti albumina alterata) - prezenta lor se coreleaza cu prezenta in ficat de leziuni piece meal necrosis, cand hepatocitele sintetizeaza o albumina polimerizata, fata de care apar Ac
o CIC - se pot identifica folosind testul PEG (polietilen glicol) - normal sub 0,07
o BT crescuta
o pancitopenie
6. Ciroza biliara primitiva
Este un tip particular de ciroza, in care apar leziuni ale canaliculelor biliare intrahepatice, fara afectarea cailor biliare extrahepatice.
o Lipemie crescuta la 7-8000 mg/dl
o Albuminele normale
o Fosfataza alcalina 40 UKA (unitati King Armstrong)
o BT crescuta (peste 5mg/dl)
o Transaminaze 150-300
o IgM 1000 mg/dl cu prezenta de AMT (Ac antimitocondriali - se fixeaza pe un determinant neenzimatic al cpx ATP-azic de pe membrana interna mitocondriala, care are o configuratie asemanatoare cu anvelope virale/bacteriene)
o Ac antimicrozomali - au afinitate pentru TCP
o Fractiunea C3 a complementului scazuta - datorita consumului crescut
o Ac antiduct biliar
V. Distrofia musculara progresiva Duchenne :
w Triada asemanatoare ca la IMA crescute :
CPK - MM
GOT
LDH 3,4
w Enzimele sunt utile pentru diagnosticul de purtator (boala genetica) si pentru diagnosticul de forma clinica
w Enzimele nu se modifica cand apar simptomele, rezulta o origine neurologica a afectarii musculare
