|
|
|
TULBURARI PREVALENT COGNITIVE SI DE MEMORIE - INTARZIEREA MINTALA
Definitie = functionare intelectuala sub medie (QI sub 70; pt copii mici-apreciere clinica) care a debutata in timpul peroadei de dezvolatare si asociaza o deficienta in functionarea adaptativa (eficacitatea persoanei de a satisface standardele asteptate pt varsta sa si pt mediul sau cultural in domenii diverse: comunicare, autoingrijire, mediul familial, aptitudini sociale, scolare, munca, timp liber, etc)
Clasificare
4. retardare profunda (QI sub 20/25) (1-2%). Cei mai multi au o afectiune neurologica care justifica retardarea. Deficit senzorio-motor considerabil. Necesita ajutor si supraveghere constanta.
Prevalenta 1%, barbati:femei=1,5:1
Fct predispozanti. In 30-40% din cazuri nu poate fi precizata o etiologie clara a retardarii
Ereditatea: maladia Tay-Sachs ( Este o boala a sistemului nervos central, de natura genetica ce este provocata de o acumulare a grasimilor in creierApare inca din primul an de viata si se manifesta prin oprirea si apoi regresia achizitiilor psihice, intelectuale si motorii.), sdr Down (trisomia 21)
Alterari ale dezv embrionare :infectii virale mama (rubeola, CMV), consum droguri.
Probl perinatale: hipoxia, prematuritatea, infectii, traumatisme
Afectiuni cu debut in per de sugar/copil mic: infectii (eci), traumatisme, intoxicatii (pb), epilepsie
Influente sociale: absenta afectiunii, stimularii sociale sau de alt tip, nivel socio-educational scazut (retardare subculturala)
Evolutia este influentata de afectiunile subiacente si de fct externi (oportunitati de intruire, stimulare ambientala, etc).
Unii indivizi sunt lenti si pasivi, altii sunt agresivi si disruptivi. Au o prevalenta crescuta pt alte tulburari mentale asociate: tulb hiperkinetica, tulb ticurilor, tulb afective. Indivizii cu sdr Down au risc crescut de a dezvolta dementa Alzheimer.
Tratamentul necesita implicarea unei intregi echipe terapeutice si al familiei.
Tratam medicamentos: se adreseaza cauzei (ex epilepsia), simptomelor si afectiunilor asociate (enurezis, tulb hiperkinetice)
Terapie educationala, familiala, comportamentala, de grup, individuala
SDR DEMENTIAL. DEMENTA
Definitie: o tulburare dobandita, persistenta ce afecteaza mai multe domenii cognitive: memoria, gandirea, orientarea, limbajul (afazie), afectivitatea, comportamentul, etc si reprezinta un declin semnificativ fata de nivelul anterior de functionare, determinanad tulburari de adaptare socio-profesionala.
In general, in dementa constienta nu este afectata. (asa cum este in delirium)
Epidemiologie. In SUA, 5% din pacientii peste 65 de ani au dementa severa si 15% au dementa usoara. Procentul se inverseaza la pacientii peste 80 de ani. 10% din demente sunt reversibile (tratabile)
Alte cauze de dementa ireversibila sunt:
- boala
Parkinson, o tulburare a miscarii; dementa apare la pana la
40-80 % din persoanele cu aceasta afectiune si se insoteste/ este precedata de
depresie. De obicei se instaleaza tarziu in evolutia unei boli Parkinson
- dementa cu corpi Lewy, care consta in formarea de depozite cu proteine
(corpii Lewy) in neuroni. Aceasta afectiune are unele simptome asemanatoare dementei
din boala Parkinson, dar apare la mai putin de 2 ani de la debutul manifestarilor
extrapiramidale. Caracteristic ei sunt halucinatiile vizuale vii, accentuate de
antipsihotice.
- dementa fronto-temporala (Boala Pick), -5% din totalul dementelor.
Este o dementa degenerativa primara. Simptomele principale ar putea fi
modificari ale personalitatii sau ale comportamentului- sdr Kluver-Bucy
(hipersexualitate, hiperoralitate, placiditate). Functiile cognitive sunt
relativ pastrate . cT craniu evidentiaza implicarea lobilor frontali
- traumatisme severe la nivelul craniului, cu pierdere a cunostintei.
- boala Huntington, care este o afectiune rara, mostenita autosomal dominant.
Debut precoce, cu triada diagnostica: istoric familial+coree+sdr demential. In
stadiile initiale se observa tulb de personalitate, ulterior de dispozitie si
psihotice. Evolutie progresiva, cu exitus in aprox 10-15 ani.
- leucoencefalopatiile, care sunt afectiuni ale substantei albe a
creierului
- boala Binswanger, un tip de dementa vasculara care poate aparea la
persoanele care au avut o perioada indelungata o tensiune arteriala crescuta
sau ateroscleroza.
- boala Creutzfeldt-Jakob, o afectiune rara si fatala care distruge
tesuturile creierului. Etiologie infectioasa, evolutie subacuta, paralizie
spastica progresiva, semne piramidale si extrapiramidale, exitus in aprox 2
ani. EEG caracteristic
- traumatisme cerebrale datorate accidentelor sau boxului
- unele cazuri de scleroza multipla (SM) sau de scleroza
laterala amiotrofica (SLA)
- infectii cum ar fi sifilisul intr-un stadiu avansat. Antibioticele
pot trata in mod eficient sifilisul, dar vatamarea cerebrala care a avut deja
loc nu mai poate fi recuperata.
Cauze de dementa reversibila:
- hipoactivitatea glandei tiroide - deficitul de vitamina B12 sau de acid folic
- intoxicatia cu metale grele, cum ar fi cea cu plumb
- efecte adverse ale unor medicamente sau interactiuni medicamentoase
- unele tumori cerebrale
- hidrocefalia cu presiune normala, care
apare atunci cand lichidul din creier se formeaza in cantitate prea mare,
creand o presiune asupra tesuturilor cerbrale
- unele cazuri de alcoolism cronic
- unele cazuri de encefalita, o infectie a creierului
- infectia HIV/SIDA.
Pierderea memoriei este de obicei simptomul cel mai precoce si cel mai usor de remarcat. Afazia= perturbare de limbaj, dificultate in gasirea cuvintelor potrivite sau in denumirea obiectelor. Apraxie= deteriorarea cap de a executa activitati motorii, functia motorie fiind intacta. Agnozia= incapacitatea de a recunoaste si identifica obiecte, functia senzoriala fiind indemna. Probleme in planificarea si in indeplinirea sarcinilor, cum ar fi executarea unor instructiuni, scrierea unei scrisori.
Aceste modificari reprezinta un declin fata de nivelul de functionare
anterioara si determina afectare semnificativa a functionarii
socio-profesionale. Simptomele nu apar exclusiv in delirium
Alte simptome cheie ale dementei sunt:
- dificultate in rememorarea evenimentelor recente
- nerecunoasterea persoanelor si a locurilor familiare
- dificultate in efectuarea calculelor matematice
- dificultati in gandirea rapida, cum ar fi reactionarea adecvata in cazul unei
situatii de urgenta
- dificultati in controlul dispozitiilor sau a comportamentelor proprii;
depresia este frecventa,
Chiar daca sunt ingrijiti cat se poate de bine, persoanele cu dementa au tendinta de a avea o durata de viata mai scurta decat media persoanelor de aceeasi varsta. Decesul se datoreaza de obicei infectiilor renale sau pulmonare, cauzate de sederea prelungita in pat.
Examinarea statusului mental
MMSE Acest test cupride de regula diverse intrebari
si activitati, ca de exemplu: persoana trebuie sa spuna in ce zi si in ce an
este, sa repete o serie de cuvinte, sa deseneze un ceas si sa numere de la 100
inapoi din 7 in 7.
S-au formulat si alte teste care pot
ajuta in diagnosticarea dementei, cum ar fi Examinarea Cognitiva Addenbrooke,
pentru a diferentia boala Alzheimer de dementa frontotemporala. In
boala Alzheimer orientarea, atentia si memoria sunt mai profund afectate, in
timp ce in dementa frontotemporala sunt mai afectate abilitatile de vorbire si
capacitatea de a denumi obiecte.
Testele de laborator
Testele de rutina sunt:
- dozarea hormonilor tiroidieni pentru identificarea unei hipoactivitati
tiroidiene
- dozarea vitaminei B12, dozarea
acidului folic pentru identificarea unui
deficit vitaminic
- hemoleucograma completa (HLG), VSH pentru gasirea vreunei infectii
- testele pentru sifilis
- investigarea functiei renale, hepatice, glicemia
- Alte teste de laborator: testele
pentru infectia HIV/SIDA , Ac antinucleari (pt boli autoimune), dozare metale
grele
Testele imagistice
RMN
- ul si CT - ul pot arata
semne ale accidentelor vasculare cerebrale in cazul dementelor vasculare; pot
evidentia tumori, hidrocefalia, atrofia subst cerebrale. In dementa Alzheimer
atrofia este prodominant corticala. In dementa Parkinson atrofia este
subcorticala iar in dementa multiinfarct- cortico-subcorticala
Alte doua teste imagistice - tomografia computerizata cu emitere de
pozitroni (SPECT) si PET - nu sunt folosite de rutina pentru diagnosticul
de dementa. Totusi, acestea pot fi utile in cazul in care simptomele sunt
neclare sau stranii
Electroencefalogramei (EEG) poate fi folosita pentru a diferentia
dementa de delirium si pentru a se identifica activitatea cerebrala anormala
din boala Creutzfeldt-Jakob. Cel mai frecvent, EEG-ul este folosit pentru a se
vedea daca simptomele care par a fi datorate unei demente nu sunt de fapt
convulsii cauzate de epilepsie.
In cazuri rare, se poate face o biopsie
cerebrala atunci cand se suspecteaza o cauza de dementa care poate fi
tratata. Dupa deces, se poate efectua o autopsie pentru a se identifica cu
certitudine cauza dementei. Aceasta informatie poate fi utila pentru membrii
familiei care pot fi ingrijorati in legatura cu cauzele genetice.
Unele cazuri de dementa sunt cauzate de afectiuni medicale care pot fi tratate, obtinandu-se o restabilire partiala sau totala a functiei mentale. In cazul in care dementa nu poate fi recuperata, obiectivul tratamentului este obtinerea unei cat mai bune calitati a vietii, atat pentru persoana afectata cat si pentru persoanele de ingrijire.
Tratament initial
Atunci cand cauza dementei poate fi tratata, doctorul va prescrie
anumite metode de tratament. De exemplu, persoana respectiva ar putea:
- vitamine in cazul unui deficit de acid folic, de vitamina B12 sau de tiamina
- hormoni tiroidieni in caz de hipotiroidism
- tratament chirurgical pentru indepartarea unei tumori cerebrale sau pentru
reducerea presiunii intracraniene
- oprirea sau schimbarea medicatiei care a provocat pierderea memoriei sau
confuzia
- medicamente pentru tratarea unei infectii, cum ar fi encefalita
- tratarea unor afectiuni reversibile cauzate de SIDA.
- in cazul persoanelor cu dementa vasculara, medicamente pentru scaderea
tensiunii arteriale crescute (IEC sau un diuretic) si medicamente care scad
nivelul colesterolului (statine).
Aceste medicamente nu pot recupera dementa instalata deja, dar pot preveni
aparitia unor noi accidente vasculare cerebrale in viitor si bolile de inima
care pot duce la noi vatamari ale creierului.
- Pt B Alzheimer. Medicamentele nu pot vindeca dementa, dar ele pot ajuta la
imbunatatirea functiei mentale, dispozitiei sau comportamentului.
- antidepresive pentru tratarea depresiei. Acestea trebuie administrate cu grija intrucat pot provoca delirium la persoanele cu dementa.
- medicamente tranchilizate pentru tratarea anxietatii, starii de agitatie, agresivitatii si halucinatiilor. Aceste simptome se pot agrava pe masura ce dementa progreseaza.
Obiectivele tratamentului de intretinere al
dementei sunt:
- mentinerea in siguranta a persoanei afectate la domiciliu, cat mai mult timp
posibil
- asigurarea unui suport si a unei indrumari a persoanelor de ingrijire.
Medicii si alte persoane din domeniul medical trebuie sa colaboreze cu persoana
respectiva si cu membrii familiei sau cu persoanele de ingrijire pentru a se
imbunatati functia mentala cat mai mult posibil.
Adaptarile din ambianta familiala pot
ajuta la cresterea calitatii vietii si a sigurantei persoanei cu dementa. Se
pot instala balustrade la cabina de dus si se pot inlatura carpele de pe jos
pentru a creste siguranta. Calendarele si listele pot ajuta memoria; se pot
plasa hartii cu lipici sau semne cu desene pe ele in toata casa pentru a veni
in ajutorul persoanei, ca sa-si aminteasca locurile in care sunt diferitele
obiecte si pentru a o ghida inspre baie sau bucatarie.
Educarea membrilor familiei si a altor persoane de ingriire este de importanta critica pentru a putea avea grija de o persoana cu dementa. Persoanele din jur trebuie sa incerce sa cunoasca cat mai bine aceasta afectiune si sa stie ce expectatii pot avea si cum pot face fata problemelor cu care se pot confrunta, pe masura ce acestea apar.
DELIRIUM
Definitie. = afectarea constientei, insotita de afectarea globala a functiilor. Se asociaza, in general, cu labilitate afectiva, halucinatii, tulburari de comportament. Este considerata o tulburare acuta, reversibila
Epidemiologie: frecvent la pacientii spitalizati. 10% din totalul pacientilor. 30% din pacientii din ATI. Polnavii varstnici si cei cu antecedente de delirium fac mai frecvent un nou episod.
Etiologie: boli sistemice (ex. Insuf cardiaca), afect SNC (convulsii), medicam si droguri, etc. Se considera ca deliriumul implica o disfunctie a formatiunii reticulate si a tranmisiei acetilcolinergice.
Clinic.
tulb de constienta: dezorientare, tulb de atentie, somnolenta
tulb cognitive:: tulb de memorie si limbaj, tulb de perceptie (halucinatii), care nu pot fi explicate mai bine de o dementa
tulburarea se dezvolta intr-o perioada scurta de timp (ore-zile) si tinde sa fluctueze pe parcursul zilei
date anamnestice, clinice sau paraclinice care sa evidentieze o cauza posibila (conditie medicala generala, intox subst
Evolutie si prognostic. Simptomele se reduc in cateva zile, de cele mai multe ori progresiv, de la tratarea fct cauzal. Aprox 1/3 din pacienti decedeaza in primele 3 luni, ½- in primul an.
Tratament. Se trateaza cauza subiacenta. Pt agitatie- antipsihotice cu potenta ridicata in dozele cele mai mici eficace (haloperidol), pt agitatie sau risc convulsivant- benzodiazepine (lorazepam)-----------
TULBURARI AMNESTICE
Definitie. Deficit de memorie manifestat prin afectarea capacitatii de a invata lucruri noi sau prin incapacitatea de a evoca informatii invatate anterior, deficit ce cauzeaza afectarea semnificativa semnificativa a functionarii si constituie un declin fata de nivelul anterior de functionare. Celelalte functii cognitive sunt intacte sau aproape intacte,
Poate fi tranzitorie (cel mult o luna) sau cronica.
Etiologie
cond medicale sistemice: deficit de tiamina, hipoglicemia
conditii cerebrale primare: convulsii, TCC, tumori cerebrale (frecv talamice sau temporale), boli c-v (AIT), hipoxia,
substante: alcool, neurotoxine, benzodiazepine,
Tratament- tratam afectiunii de baza+ suportiv
