Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Metodologie psihologica. Strategii si metode de cercetare.

Metodologie psihologica. Strategii si metode de cercetare.


1.     Metodologie si metoda

1.1.          Ce este metodologia?

Exista doua acceptiuni:

. conceptia generala a cercetatorului cu privire la

principiile teoretico-stiintifice pe care se bazeaza;



. ansamblul metodelor si procedeelor folosite in

psihologie pentru a recolta si interpreta date empirice in

vederea construirii si evaluarii de ipoteze teoretice despre comportament si psihic.

O metodologie are urmatoarele elemente de clase:

a)     enunturile teoretice (sau principiile metodologice sau teoriile de baza);

b)     metodele si tehnicele de culegere a datelor;

c)     tehnicile si procedeele de prelucrare a datelor (de ordonare, de sistematizare);

d)     procedeele de analiza, interpretare a datelor empirice in vederea elaborarii de descrieri, tipologii, explicatii, predictii.


1.2.          Metoda

Metoda este calea, itinerariul, structura de ordine, programul dupa care se regleaza actiunile practice si intelectuale in vederea atingerii unui scop.


1.3.          Tehnica si procedee

Componentele metodei se numesc procedee sau tehnici (unii autori considera ca tehnica este compusa din procedee). In principiu, tehnica (sau procedeul) consta intr-un ansamblu de reguli care trebuie strict aplicate intr-o situatie strict determinata.



2.     Clasificarea metodelor

Nu exista un consens al cercetatorilor in ceea ce priveste teoria metodelor (tipologia, criterii de clasificare).

Tipuri de clasificare:

ZLATE, 1996, p.92, "Fundamentele psihologiei"

dupa: - caracterT metode obiective

metode subiective

scop T metode de recoltare a datelor

metode de diagnoza

metode de prognoza

specificul relatiilor investigate T metode cantitative

metode calitative

Alti autori, considerand experimentul important prin posibilitatea controlului variabilelor, impart metodele in experimentale si nonexperimentale.

De exemplu, in metodologia nonexperimentala, ei incadreaza:

a)     Studiul de caz = studiul, in profunzime, al unui individ singular;

Avantaj: tablou detaliat al comportamentului si dezvoltarii persoanei.

Dezavantaje:

nu poate fi foarte generalizata;

poate reflecta tendintele deformatoare ale observatorului;

b)     Observatia naturala = observarea oamenilor in ambientul lor natural si fara manipularea comportamentului;

Avantaje:

ofera o buna descriere a comportamentului;

comportamentul nu este distorsionat pentru ca se desfasoara in conditii naturale;

este o sursa pentru ipotezele de cercetare.

Dezavantaje:

nu poate explica relatii de tip cauza-efect;

se manifesta tendintele observatorului.

c)     Observatia de laborator = observatia in laborator, fara manipularea comportamentului.

Avantaje:

descriere mai buna;

control mai mare decat in ambientul natural;

Dezavantaje:

artificialitatea;

nu poate explica relatii de tip cauza-efect;

se manifesta tendintele observatorului.

d)     Interviul participantii sunt chestionati despre anumite aspecte ale vietii lor.

Avantaj: grad mai mare de implicare in viata, atitudinile si opiniile persoanei.

Dezavantaje:

pierderi de memorie;

distorsiuni voluntare ale memoriei.

e)     Studiile de corelatie = studii care masoara directia si marimea relatiei intre variabile.

Avantaj: permit predictii despre o variabila plecand de la cealalta variabila.

Dezavantaj: nu pot determina relatia cauza-efect.


A B A B

B A A B COVARIATIA

A B (variaza impreuna, dar nu exista relatia

A B cauza-efect).



Metodele experimentale - constau in proceduri controlate in care experimentatorul manipuleaza variabila independenta pentru a determina efectul asupra variabilei dependente.

Experimentul poate fi condus in laborator, in teren sau poate fi utilizat evenimentul natural.



Avantaje: - stabileste relatia cauza-efect;

procedurile sunt puternic controlate, astfel ca ele pot fi repetate de alt cercetator (grupul de control este foarte puternic la experimentul de laborator si mai redus la experimentul natural);

Dezavantaj: rezultatele de laborator pot fi mai greu generalizate in afara lui T experimentului ii lipseste validitatea ecologica.


Clasificarea metodelor difera de la autor la autor.


Exista si metode statistice. Acestea pot fi clasificate in:

a)     Statistici descriptive - masurarea tendintei centrale si variabilitatea (abaterea standard etc.); rezuma datele de cercetare.

b)     Statistici corelationale - masoara variatia concomitenta a doua variabile.

c)     Statistici inferentiale - utilizate pentru a vedea daca modificarile variabilei dependente sunt cauzate de variabila independenta.

3.     Strategii de cercetare


3.1. Strategii corelationale si strategii experimentale


a)     In strategia corelationala scopul este de a descrie intensitatea relatiei dintre doua sau mai multe caracteristici. Este foarte utilizata, pentru ca legic, cu cat mai puternic sunt asociate, cu atat mai eficient putem sa-l prognozam pe unul pornind de la celalalt.

Exemplu: Hipertensiunea arteriala este asociata puternic cu lipsa abilitatii de a controla stresul

. inabilitatea de a controla stresul = A;

. hipertensiunea arteriala = B.


A B

B ADeci, in strategia corelationala nu exista relatia

C Acauza-efect.

B


b)     In strategia experimentala putem identifica cauzele unui comportament in experiment (putem manipula unul sau mai multi factori banuiti ai comportamentului, dar ceilalti sunt mentinuti constanti).


Un experiment are urmatoarele componente:

1.     Grupul experimental = grupul a carui experienta este manipulata.

2.     Grupul de control = tratat la fel ca si grupul de control, cu exceptia factorului de manipulare.

3.     Esantionarea aleatoare (randomizare) = distributie aleatoare a subiectilor in grupul experimental si grupul de control. Reducem astfel posibilitatea ca rezultatele experimentului (diferenta dintre grupul experimental si grupul de control) sa fie datorate diferentelor initiale dintre subiecti.

Toti subiectii trebuie sa aiba aceeasi sansa de a fi alesi intr-un

grup sau altul.

Nota: atunci cand toate celelalte conditii sunt indeplinite, mai putin distributia aleatoare in cele doua esantioane, se numeste QUASIEXPERIMENT.


4.     Variabila independenta = factorul manipulat expeimental;


5.     Variabila dependenta - este cea care arata efectul.


Subiectii sunt distribuiti aleator in grupul

experimental si grupul de control


Gr. experimental -Gr. de control -

consum de alcool fara alcool


Tip de reactie (= variabila dependenta)




Metoda experimentala este preferabila oricarei alte metode, dar nu putem recurge intotdeauna la experiment. Astfel, nu putem recurge la experiment atunci cand:


1.     problema este noua si cunoastem putin despre variabilele pe care le manipulam

exemplu: SIDA


2.     este imposibil sa manipulam variabilele

Exemplu: Nu putem studia experimental suicidul.


3. se incalca principii de etica a cercetarii.

Schema principala a unei cercetari

Este necesara cercetarea? Nu

Da


Cum?




Experiment Quasiexperiment Nonexperiment Studiu de caz

Cum?


. manipularea unei variabile Examinarea relatiilor

. compararea rezultatelor   dintre variabile


. Ce ne spun datele despre acest studiu;

. Utilizarea statisticilor descriptive.


. Ce ne spun datele despre realitatea populatiei;

. Utilizarea statisticilor inferentiale.


Cum? Cum?


Analiza diferentelor Analiza corelatiei

dintre medii




1.2.          Strategii nomotetice si idiografice

Vezi Zlate.


1.3.          Strategii cantitative si strategii calitative

Strategia cantitativa este bazata pe masurari precise, pe experiment; mai este numita si paradigma ipotetico-deductiva sau paradigma pozitivista); se confrunta cu abordarea de tip calitativ.


Date cantitative: . timp - secunde;

. scorul la un test psihologic;

. numarul de subiecti.

Date calitative (date nonnumerice): . ce spun oamenii;

. expresii grafice;

. continutul cantecelor etc.

Exista o disputa puternica. De exemplu, abordarii cantitative i se reproseaza saracirea de semnificatii, reductionismul fata de multitudinea variabilelor care intervin; se reproseaza eroarea naturalista, unele variabile fiind in permanenta constructie (exemplu: imaginea de sine).


Abordarile calitative nu permit o estimare; se pierde din precizie.

Aceasta disputa cantitativ-calitativ (numita si abordare clinica - abordare statistica) prezinta urmatoarea confruntare de idei:


Abordarea calitativa Abordarea cantitativa

(clinica)   (statistica)


Clinicienii spun ca este:


- Dinamica - Mecanica

- Globala    - Atomista

- Plina de semnificatii- Artificiala

- Holistica   - Arbitrara

- Subtila - Fortata

- Simpatetica - Statica

- Profunda - Supersimplificata

- Naturala

- Vie

- Concreta

- Reala


Abordarea calitativa Abordarea cantitativa

(clinica) (statistica)


Statisticienii spun ca este:


- mistica- operationala

- transcendenta                   - verificabila

- hazardata- fidela

- subiectiva - testabila

- nestiintifica - riguroasa

- nefidela   - stiintifica

- neverificabila                            - precisa

- primitiva - precauta

- verbalista                            - credibila

- lipsita de control

- intuitiva


1.4.          Strategii istorice si strategii anistorice

Stategiile istorice - propun ca predictia sa se faca si din date despre situatia trecuta a subiectului.

Strategiile anistorice - tin cont doar de informatiile psihometrice si de situatia prezenta a subiectului.


O strategie unitara presupune situatia trecuta, prezenta si informatiile psihometrice.



se mai numesc metodologii sau metode.