Dinamica grupurilor restranse

Dinamica grupurilor restranse

Crutchfield, defineste termenul de dinamica in lucrarea Théorie et problèmes de psychologie sociale :

"Dinamica: acest cuvint desemneaza totalitatea schimbarilor adaptative care

se produc in structura de ansamblu a unui grup ca urmare a unor schimbari survenite

intr-o parte oarecare a acestui grup intr-un grup, se intimpla ceva analog

cu autodistribuirea fortelor intr-un cimp de forte fizice.."[1]

Septimiu Chelcea in lucrarea Enciclopedie de psihosociologie afirma ca:

"Dinamica grupului, este o disciplina destul de fragmentata, formata indeosebi din teorii si cercetari foarte rastanse, care incearca sa raspunda mai degraba la problemele punctuale create experimental.Studiile facute pana acum s-au preocupat mai putin de grupurile ''naturale'', precum familia, grupurile de prieteni etc., care sunt mediatorii reali dintre individ si societate, si mai mult de grupurile mici, constituite in laboratoare din studenti si voluntari."

Cel mai important beneficiu al cercetarilor din domeniul dinamicii grupurilor il reprezinta alaturi de creatiile experimentale, aplecarea rezultatelor experimentale in diverse domenii de activitate cu precadere in organizatii si in activitati industriale, in domeniul politic si militar, dar mai ales in zona grupurilor de terapie, in care dinamica grupurilor ''s-a repliat'' de la ambitiile sale initiale, acelea de a rezolva problemele democratiei.[2]

In lucrarea Dinamica grupurilor restrinse De Visscher, a facut o analiza critica a definitiilor propuse si discutate de un anume numar de autori.Rezulta din ea ca urmatoarele caracteristici apar ca inevitabile oricui vrea sa clarifice un conglomerat de persoane ca ''grup restrans''

1. unitate de timp si de loc, un .aici si acum.: aceasta necesara asociere spatio--temporala, pe care unii o denumesc ''umar la umar.'', presupune o relativa proximitate, o distanta interindividuala minimala;
2. semnificatie, o ratiune de a fi si de a ramane impreuna, aceasta nu implica existenta unor obiective identice si nu presupune nici un trecut, o motivatie sau experiente commune, de asemenea, nu este necesar sa fi existat intentia de asociere, participantii putand foarte bines a fie reuniti sub constringere;
3. soarta relative comuna-participantii vor impartii, intr-o masura care poate fi variabila, experimente sau experiente, precum si efectele lor, in acest sens grupul poate fi considerat experiential;
4. Posibilitatea perceperii si a repreyentaarii fiecarui membru de catre ceilalti-unii vorbesc, astfel, de grupuri fata in fata, acestea nu inseamna totusi ca de la inceput, fiecare participant are o perceptie neta a tuturor celorlalti;
5. entitativitate reyonabila, grupalitatea perceputa de catre membrii si de catre persoanele exterioare grupului;
6. Posibilitatea de instaurare a unui proces interactiv efectiv :acesta presupune ca membrii sa poata comunica intre ei, fie si nonverbal si sa se influenteze reciproc;existenta unor procese de interactiune individuala exclude anonimatul si depersonalizarea fenomenelor de masa si induce legaturi afective, dar nu se identifica de una singura cu interactiunea intergrupala;
7. durata suficienta pentru ca un eventual proces de institutionalizare sa fie declansat, s-ar putea deyvolta o structura in sensul de pattern relativ stabilit de relatii, exprimata prin functii, roluri, norme, facilitind pe termen lung integrarea si identificarea membrilor.

De Visscher considera in lucrarea Dinamica grupurilor restrinse ca grupul restrins nu este,   caracterizat nici prin istoricitate, nici prin stabilitate,

cu atit mai putin prin modelizarea uniformizanta si prin unitatea integrata, proprii

grupului social. Daca se numeste restrins, aceasta se intimpla mai putin pentru a

insista asupra numarului mic de persoane care il compun, ci pentru a ne referi numai

la grupurile circumscrise in spatiu si timp, ''aici si acum'' si ai caror membri au posibilitatea unei perceptii reciproce si a unei interactiuni efective directe.

Desigur, anumite grupuri sociale, mai ales cele primare, pot sa se identifice, in

anumite circumstante, cu grupurile restrinse si pot fi analizate ca atare. Este cazul comisilor-voiajori ai unei aceleias intreprinderi care se aduna intr-o anumita zi pentru a face bilantul.

Chiar si membrii Camerei Lorzilor in timpul unei sedinte pot fi considerati un grup restrins, desi vast.[3]

In lucrarea  Field Theory in Social Science Lewin spune:

'' A concepe un grup ca un tot dinamic duce la o definitie a grupului bazata pe interdependenta dintre membri(sau mai bine, dintre membrii acestuia) ( <<the subparts of the group>>).Pare mai degraba important si insistam asupra acestui punct, avind an vedere ca numeroase definitii ale grupului folosesc ca factor constitutiv, similaritatea membrilor, mai degraba decit interdependenta lor dinamica.''

Daca ne limitam la a vorbi despre dinamica grupurilor si nu despre dinamica interpersonala numai pentru ansambluri de cinci persoane sau mai mult, acesta permite studiul in constituenti subgrupali si ne elibereaya de o abordare strict intra si interindividuala.[4]

In lucrarea  Psychologie des minorités actives, Moscovici afirma: 

« Cine spune dinamica spune schimbari adaptive, posibilitatea de a institui.Cit despre cuvantul grup, important este ca urmeaza doua linii de forta, ca exprima simultan doua relatii :nodul si cercul.Imbinarea coeziva si raporturi cu intensie egalitara.Dar atunci cum sa nu evidentiem grupul restrins sub unghiul unei psihologii a minoritatilor active! »

''Exista epoci in care obstinatia citorva grupuri restrinse pare sa fie de ajuns pentru a crea evenimentul si a decide cursul lucrurilor.[5]

Pentru cei preocupati inainte de orice de durata lunga, dinamica grupurilor are inca destule zile inainte  asa cum traduce si Ioana Marasescu in Psihologie sociala.Aspecte contemporane :

''Toate florile viitorului sint in semintele de azi.''[6]

BIBLIOGRAFIE

Boudon, Raymond. Dictionar de sociologie. Bucuresti. Editura Univers Enciclopedic. 1996

Chelcea, Septimiu coord. Psihosociologie. Teorie si aplicatii. Bucuresti. Editura Economica. 2006

Chelcea, Septimiu si Ilut Petru coord. Enciclopedie de psihosociologie. Bucuresti. Editura Economica. 2003

De VIsscher, P si Neculau, Adrian coord. Dinamica grupurilor. Texte de baza. Iasi. Editura Polirom. 2001

Lewin, K. Field Theory in Social Science. New York. Harper. 1951

Neculau, Adrian  coord. Psihologie sociala. Iasi. Editura Polirom. 2003

Neculau, Adrian coord. Psihologie sociala.Aspecte contemporane. Iasi. . Editura Polirom. 1996

Tiglea, Adrian.  Memorator de sociologie. Bucuresti. Editura Booklet. 2006