|
|
|
TESTE GRILA - ORGANIZAREA GENERALA A CORPULUI OMENESC
COMPLEMENT SIMPLU
1. In corpul omenesc, celulele si tesuturile formeaza:
a. organe;
b. aparate;
c. sisteme; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b;
2. Organele se caracterizeaza prin:
a. sunt formate din grupari de celule;
b. sunt formate din grupari de tesuturi;
c. nu functioneaza izolat in organism; e
d. s-au diferentiat in vederea indeplinirii anumitor functii;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
3. Dintre viscere fac parte urmatoarele, cu o exceptie:
a. nasul;
b. ficatul;
c. inima; a
d. stomacul;
e. rinichiul.
4. Aparatele se caracterizeaza prin:
a. sunt grupari de celule;
b. functia lor principala este comuna;
c. au aceeasi structura; b
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b;
5. Dintre aparate fac parte:
a. aparatul locomotor;
b. aparatul nervos;
c. aparatul digestiv; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
6. Aparatul locomotor se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. este alcatuit din oase;
b. este alcatuit din articulatii;
c. are rol de transport; c
d. este alcatuit din muschi;
e. are rol in locomotie.
7. Sistemele se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. sunt alcatuite din aparate;
b. sunt unitati morfologice;
c. sunt unitati functionale; a
d. au aceeasi structura;
e. sunt formate predominant din acelasi tesut;
8. Dintre sisteme fac parte:
a. osos;
b. cardiovascular;
c. excretor; a
d. digestiv;
e. nici un raspuns nu este corect;
9. Aparatele si sistemele indeplinesc principalele functii ale organismului:
a. nutritia;
b. relatia;
c. reproducerea; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
10. Corpul uman este alcatuit din:
a. cap;
b. gat;
c. trunchi; e
d. membre;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
11. Capul se caracterizeaza prin:
a. este format din partea craniana, care corespunde viscerocraniului;
b. este format din partea faciala, care corespunde fetei;
c. se leaga de trunchi prin membrul superior; b
12. Gatul prezinta:
a. o regiune posterioara, gatul propriu-zis;
b. o regiune anterioara sau nucala;
c. o regiune posterioara sau ceafa; c
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
13. Regiunea posterioara a gatului este formata din:
a. elemente somatice;
b. muschi;
c. oase; e
d. articulatii;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
14. Regiunea anterioara a gatului este formata din:
a. elemente somatice;
b. muschi;
c. osul hioid; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
15. Regiunea anterioara a gatului este formata din urmatoarele, cu o exceptie:
a. trahee;
b. laringe;
c. vertebre; c
d. muschi;
e. fascii.
16. Cele doua regiuni ale gatului se mai numesc si regiunea:
a. cervicala;
b. toracala;
c. craniana; a
d. faciala;
e. nici un raspuns nu este corect.
17. Trunchiul este format din:
a. torace;
b. abdomen;
c. pelvis; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
18. In interiorul trunchiului se gasesc cavitatile:
a. toracica;
b. pelviana;
c. abdominala; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
19. Cavitatea toracica este separata de cea abdominala de catre:
a. coaste;
b. diafragma;
c. plamani; b
d. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
e. nici un raspuns nu este corect.
20. Peretii trunchiului sunt formati din urmatoarele elemente, cu o exceptie:
a. muschi;
b. fascii;
c. viscere; c
d. oase;
e. articulatii.
21. Spatele este format de catre peretele posterior al:
a. toracelui;
b. abdomenului;
c. gatului; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
22. Membrele se caracterizeaza prin:
a. cele superioare se leaga de trunchi prin centura pelviana;
b. portiune libera a membrelor superioare prezinta trei segmente: brat, antebrat si degete;
c. cele inferioare se leaga de trunchi prin centura scapulara; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
23. Corpul omenesc este alcatuit dupa principiul:
a. simetriei unilaterale;
b. simetriei bilaterale;
c. convergentei; b
d. divergentei;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
24. Planul sagital imparte corpul in doua parti:
a. dreapta si stanga;
b. superioara si inferioara;
c. craniala si caudala; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
25. Planul medio-sagital are urmatoarele caracteristici:
a. trece prin mijlocul corpului;
b. este un plan median;
c. imparte corpul in doua jumatati simetrice; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
26. Planul frontal:
a. este perpendicular pe frunte;
b. imparte corpul intr-o parte anterioara si una posterioara;
c. imparte corpul in doua parti simetrice; b
d. este un plan orizontal;
e. nici un raspuns nu este corect.
27. Planul transversal:
a. este un plan frontal;
b. este planul simetriei bilaterale;
c. este planul metameriei corpului; c
d. imparte corpul in doua jumatati simetrice;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
28. La nivelul membrelor se folosesc termenii:
a. proximal, mai apropiat de centura;
b. distal, mai departat de centura;
c. superficial; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
29. La antebrat se folosesc termenii:
a. radial, in loc de medial;
b. ulnar, in loc de lateral;
c. fibular, in loc de lateral; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
30. La gamba se folosesc termenii:
a. fibular, in loc de lateral;
b. tibial, in loc de medial;
c. profund; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
31. La mana se folosesc termenii:
a. volar, pentru formatiunile palmei;
b. palmar, pentru formatiunile palmei;
c. axilar;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
32. La picior se folosesc termenii:
a. plantar, pentru formatiunile din talpa gambei;
b. dorsal, pentru formatiunile superioare ale labei piciorului;
c. volar, pentru formatiunile superioare ale labei piciorului; b
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
COMPLEMENT MULTIPLU.
1. In corpul omenesc celulele si tesuturile alcatuiesc:
1. organe;
2. aparate; A
3. sisteme
4. molecule.
2. Organele se caracterizeaza prin:
1. sunt formate din grupari de celule;
2. sunt formate din grupari de tesuturi; E
3. indeplinesc anumite functii in organism;
4. nu functioneaza izolat in organism.
3. Se foloseste termenul de 'viscer' pentru:
1. stomac;
2. ficat; E
3. intestin;
4. vezica urinara.
4. Aparatele prezinta urmatoarele caracteristici:
1. au aceeasi structura morfologica si histologica; B
2. functia principala este comuna;
3. sunt grupari de tesuturi;
4. reprezinta unitati ale organismului.
5. Aparatul locomotor:
1. este format din oase;
2. este format din articulatii; E
3. este format din muschi;
4. are functie de sustinere.
6. Exemple de aparate:
1. digestiv;
2. nervos; C
3. cardiovascular;
4. renal.
7. Sistemele:
1. sunt unitati morfologice;
2. sunt unitati functionale; E
3. au aceeasi structura;
4. sunt formate in mod predominant din acelasi tesut.
8. Exemple de sisteme:
1. muscular;
2. excretor; D
3. digestiv;
4. limfatic.
9. Segmentele corpului uman sunt:
1. capul;
2. gatul; A
3. membrele;
4. abdomenul.
10. Capul este alcatuit din:
1. cutia craniana;
2. neurocraniu; E
3. viscerocraniu;
4. fata.
11. Trunchiul este format din:
1. cap;
2. torace; B
3. membre;
4. pelvis.
12. Trunchiul contine urmatoarele cavitati:
1. toracica;
2. abdominala; A
3. pelvina;
4. cervicala.
13. Peretii trunchiului sunt alcatuiti din:
1. elemente somatice;
2. muschi; A
3. fascii;
4. viscere.
14. Membrele superioare se caracterizeaza prin:
1. se leaga de trunchi prin centura scapulara;
2. portiunea lor libera prezinta patru segmente; C
3. prezinta un antebrat;
4. se mai numesc si membre pelvine.
15. Membrele superioare au portiunea lor libera formata din:
1. brat;
2. antebrat; A
3. mana;
4. centura scapulara.
16. Corpul omenesc:
1. este alcatuit dupa principiul simetriei;
2. este un corp tridimensional; E
3. are trei planuri;
4. are trei axe.
17. Planurile corpului omenesc sunt:
1. sagital;
2. frontal; E
3. transversal;
4. orizontal.
18. Planul care trece prin mijlocul corpului:
1. imparte corpul in doua jumatati simetrice;
2. este un plan median; E
3. este planul simetriei bilaterale;
4. se numeste plan medio-sagital.
19. Planul frontal:
1. merge paralel cu fruntea;
2. imparte corpul intr-o parte anterioara; E
3. imparte corpul intr-o parte ventrala;
4. imparte corpul intr-o parte posterioara.
20. Planul transversal imparte corpul intr-o parte:
1. superioara;
2. craniala; E
3. inferioara;
4. caudala.
21. Pentru membrele superioare se folosesc si termenii:
1. proximal;
2. radial, in loc de medial; C
3. distal;
4. ulnar, in loc de lateral.
22. Pentru membrele inferioare se folosesc si termenii:
1. proximal, mai departat de centura;
2. fibular, in loc de lateral; B
3. distal, mai apropiat de centura;
4. tibial, in loc de medial.
23. La mana se folosesc termenii:
1. volar;
2. palmar; E
3. superficial;
4. profund.
24. Gatul are urmatoarele caracteristici:
1. leaga capul de membrele superioare;
2. prezinta o regiune posterioara: ceafa; B
3. prezinta o regiune anterioara: fata;
4. se mai numeste si regiune cervicala'
25. Fata anterioara a gatului este formata????
1. ???????
2. ? ? ???
3. ?????????
4. ?????????
1. ?????
2. ? ? ???
3. ????????
4. ???????
1. ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ??????
a. ????????ic;
b. functional;
c. genetic; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
2. Forma celulelor:
a. este legata de functia lor;
b. depinde de forma nucleului;
c. initial toate celulele au o forma rotunda; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
3. Urmatoarele celule au o forma globuloasa, cu o exceptie:
a. celulele sangvine;
b. ovulul;
c. hepatocitul; c
d. celulele adipoase;
e. celulele cartilaginoase.
4. Dimensiunile celulelor:
a. variaza in functie de specializarea lor;
b. sunt in functie de starea fiziologica a organismului;
c. sunt in functie de conditiile mediului extern; e
d. variaza in functie de varsta;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
5. Exemple de dimensiuni ale celulelor:
a. hematia: 7,5 milimicroni;
b. ovulul: 150-200 microni;
c. fibra musculara striata: 5-15 mm; b
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
6. In alcatuirea celulei se disting trei parti componente:
a. membrana;
b. organitele comune;
c. oganitele specifice; a
d. apa;
e. nucleolii.
7. Membrana celulara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. se mai numeste membrana plasmatica;
b. se mai numeste plasmalema;
c. inconjoara celula; d
d. are in structura sa ADN;
e. separa structurile interne ale celulei de mediul inconjurator.
8. Membrana celulara este alcatuita in principal din:
a. fosfolipide;
b. proteine;
c. glicoproteine; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
9. Componenta proteica a membranei realizeaza:
a. functiile specializate ale membranei;
b. mecanismele de transport transmembranar;
c. sinteze proteice; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
10. La nivelul membranei celulare, proteinele se pot afla:
a. pe fata externa a celulei;
b. pe fata interna a celulei;
c. transmembranar; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
11. Pe langa proteine si lipide membrana celulara mai contine:
a. glucide;
b. glicoproteine;
c. glicolipide; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
12. Prelungirile celulare sunt urmatoarele, cu o exceptie:
a. pseudovili;
b. cili;
c. microvili; a
d. desmosomi;
e. pseudopode.
13. Prelungirile celulare se intalnesc:
a. pseudopodele, la leucocite;
b. microvilii, la mucoasa traheala;
c. cilii, la mucoasa intestinala; a
d. cilii, la epiteliul tubilor renali;
e. desmozomi, la epiteliul respirator.
14. Citoplasma se caracterizeaza prin:
a. este masa celulara extramembranara;
b. are o structura complexa; b
c. are ca mediu de dispersie ansamblul de micelii coloidale;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
15. Din punct de vedere functional citoplasma prezinta:
a. o parte structurata, hialoplasma;
b. o faza dispersata;
c. o parte structurata, organitele celulare; c
d. un mediu de dispersie;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
16. Reticulul endoplasmatic neted se caracterizeaza prin:
a. este un sistem canalicular care leaga plasmalema de stratul extern al membranei celulare;
b. este o retea de citomembrane cu aspect diferit, in functie de activitatea celulara;
c. are rol important in metabolismul proteic; b
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
17. Reticulul endoplasmatic rugos se caracterizeaza prin:
a. se mai numeste ergastoplasma;
b. pe suprafata externa a peretelui membranos are ribozomi;
c. are rol in sinteza proteinelor; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
18. Ribozomii au urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:
a. se mai numesc corpusculii lui Palade;
b. sunt organite bogate in ribonucleoproteine;
c. au forma unor granule rombice; c
d. pot fi liberi in matricea citoplasmatica;
e. au rol in sinteza proteinilor.
19. Aparatul Golgi are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:
a. se mai numeste diclizozomi;
b. este un sistem membranar format din microvezicule;
c. este un sistem membranar format din macrovezicule; a
d. este situat in apropierea nucleului;
e. are rol in excretia unor substante celulare.
20. Mitocondriile se caracterizeaza prin:
a. au forma de sistem canalicular;
b. au un perete cu structura bilaminata;
c. au o structura lipoproteica; c
d. au o membrana externa plicaturata;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
21. Mitocondriile prezinta urmatoarele caracteristici:
a. prezinta creste mitocondriale;
b. contin sisteme enzimatice in matrice;
c. realizeaza fosforilarea oxidativa (degradarea ATP); e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
22. Lizozomii se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. sunt corpusculi sferici;
b. sunt dispusi in intreaga hialoplasma;
c. contin enzime hidrolitice d;
d. produc energie celulara;
e. digera substantele si particulele care patrund in celula.
23. Centrozomul se caracterizeaza prin:
a. se manifesta in timpul diviziunii celulare;
b. este situat in apropierea nucleului;
c. are doi centrioli cilindrici; e
d. lipseste in neuron;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
24. Organitele specifice sunt reprezentate prin:
a. miofibrile;
b. neurofibrile;
c. corpii tigroizi; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
25. Miofibrilele:
a. sunt elemente contractile;
b. se gasesc numai in fibra musculara striata;
c. lipsesc in fibra miocardica; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
26. Neurofibrilele:
a. constituie o retea;
b. se gasesc in citoplasma neuronului;
c. lipsesc in dendrite; e
d. lipsesc in axon;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
27. Corpii tigroizi:
a. se mai numesc si corpii Nisson;
b. sunt echivalenti ergastoplasmei pentru celula nervoasa;
c. au rol in fagocitoza; b
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
28. Incluziunile citoplasmatice:
a. au caracter temporar;
b. pot fi granule de substanta de rezerva;
c. sunt reprezentate prin produsi de secretie; e
d. sunt reprezentate prin pigmenti;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
29. Nucleul are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:
a. coordoneaza procesele biologice celulare fundamentale;
b. contine materialul genetic;
c. are o membrana celulara; c
d. controleaza metabolismul celular;
e. transmite informatia genetica.
30. Pozitia nucleului in celula poate fi:
a. centrala;
b. excentrica;
c. periferica; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
31. Numarul nucleilor:
a. majoritatea celulelor sunt mononucleate;
b. adipocitele sunt binucleate;
c. fibra musculara striata este mononucleata; a
d. hematia este polinucleata;
e. nici un raspuns nu este corect.
32. Structural, nucleul prezinta:
a. membrana;
b. carioplasma;
c. unul sau mai multi nucleoli; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
33. Membrana nucleara se caracterizeaza prin:
a. este tripla;
b. este bilaminata;
c. este poroasa; c
d. intre membrana interna si carioplasma se afla spatiul perinuclear;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
34. Citoplasma nucleara se caracterizeaza prin:
a. este dispusa in jurul centrozomului;
b. are un aspect neomogen;
c. este o solutie coloidala; c
d. prezinta o retea de filamente groase;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
35. Filamentele carioplasmei:
a. sunt formate din granulatii fine de cromatina;
b. fac legatura dintra membrana nucleara si nucleoli;
c. la sfarsitul diviziunii celulare formeaza cromozomii; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
36. Nucleolii:
a. au rol in sinteza de ARN;
b. sunt corpusculi densi;
c. pot fi rotunzi sau ovalari; e
d. sunt delimitati de o condensare a cromatinei nucleare;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
37. Ovulul:
a. se formeaza din epiteliul germinativ al medularei ovarului;
b. are o forma sferica;
c. are 150-200 mm; b
d. are o garnitura haploida (44+XX);
e. toate raspunsurile sunt corecte.
38. Structural, ovulul este format din urmatoarele componente, cu o exceptie:
a. citoplasma;
b. nucleu;
c. membrana vitelina; d
d. coroana radiata, dispusa la interior;
e. membrana pellucida.
39. Spermatozoidul se caracterizeaza prin:
a. se mai numeste si spermie;
b. se formeaza in tubii seminiferi ai epididimului;
c. procesul de formare al spermatozoizilor se numeste diviziune reductionala;
d. are o lungime de 50-70 mm; a
e. are o garnitura cromozomiala diploida.
40. Spermatozoidul prezinta:
a. cap;
b. gat;
c. piesa intermediara; e
d. coada;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
41. Capul spermatozoidului se caracterizeaza prin:
a. este rotund;
b. are un nucleu mare;
c. este invelit la periferie de membrana nucleara; b
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
42. Corpusculul anterior al spermatozoidului se caracterizeaza prin:
a. se numeste acrozom;
b. se numeste perforator;
c. serveste pentru patrunderea in ovul; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
43. Piesa intermediara a spermatozoidului se caracterizeaza prin:
a. se mai numeste gat;
b. contine centrul cinetic al spermiei;
c. la nivelul sau sunt generate caracterele genetice; b
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
44. Spermiile se caracterizeaza prin:
a. sunt celule mobile;
b. se deplaseaza cu o viteza de 1-3 mm/sec;
c. executa miscari rectilinii; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
45. Vitalitatea si miscarile spermiilor depind de:
a. pH;
b. temperatura;
c. solutiile slab alcaline activeaza miscarile; e
d. solutiile acide distrug spermiile;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
46. Proprietatile celulei se caracterizeaza prin:
a. pot fi generale;
b. pot fi speciale; d
c. asigura indeplinirea rolului specific in ansamblul organismului;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
47. Proprietatile celulelor pot fi:
a. sinteza proteica;
b. reproducerea;
c. metabolismul; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
48. Proprietatile importante ale celulelor sunt:
a. transportul transmembranar;
b. potentialul de membrana;
c. fagocitoza; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
49. Membrana celulara prezinta permeabilitate selectiva pentru:
a. anumite molecule;
b. majoritatea ionilor;
c. particule straine; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
50. Mecanismele implicate in transportul transmembranar pot fi grupate in:
a. mecanisme care nu necesita prezenta unor proteine membranare transportoare;
b. mecanisme care nu necesita prezenta unor carausi;
c. mecanisme care necesita prezenta unor proteine membranare transportoare; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
51. Dintre mecanismele care nu necesita prezenta unor proteine membranare transportoare fac parte:
a. difuziunea;
b. difuziunea facilitata;
c. transportul activ; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
52. Dintre mecanismele care necesita prezenta unor proteine membranare transportoare fac parte:
a. osmoza;
b. difuziunea;
c. difuziunea facilitata; c
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
53. Transportul transmembranar, in functie de consumul energetic, poate fi:
a. pasiv, care nu necesita energie;
b. activ, care necesita cheltuiala energetica (ADN);
c. semiactiv; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
54. Din transportul pasiv fac parte:
a. difuziunea;
b. osmoza;
c. difuziunea facilitata; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
55. Difuziunea se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. reprezinta o miscare dezordonata permanenta a moleculelor si ionilor dintr-o solutie;
b. determina moblizarea particulelor carora li se furnizeaza energie;
c. determina raspandirea uniforma a moleculelor intr-un volum dat de gaz; b
d. determina raspandirea uniforma a moleculelor intr-un volum dat de solutie;
e. se face in sensul gradientului de concentratie.
56. Canalele ionice:
a. permit pasajul ionic;
b. au o structura proteica; e
c. au dimensiuni ce permit vizualizarea la microscopul optic;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
57. Rata difuziunii depinde de:
a. diferenta de concentratie de o parte si de alta a membranei;
b. gradul de permeabilitate al membranei;
c. suprafata de schimb; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
58. Osmoza se caracterizeaza prin:
a. reprezinta difuziunea apei din celula in exteriorul corpului;
b. pentru producerea sa membrana trebuie sa fie mai permeabila pentru moleculele de solvit; c
c. pentru producerea sa membrana trebuie sa fie semipermeabila;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
59. Forta care trebuie aplicata pentru a preveni osmoza:
a. se numeste presiune osmotica;
b. este proportionala cu numarul de particule dizolvate in solutie;
c. este conditionata de potentialul de actiune; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
60. Membrana este traversata cu ajutorul proteinelor transportoare de membrana de catre:
a. moleculele organice polarizate;
b. moleculele organice cu greutate moleculara mica;
c. apa; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
61. Difuziunea facilitata se caracterizeaza prin:
a. necesita consum energetic;
b. moleculele se deplaseaza conform gradientului de concentratie;
c. este facilitata de proteine; b
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
62. Transportul activ:
a. asigura deplasarea moleculelor impotriva gradientelor de concentratie;
b. asigura deplasarea ionilor impotriva gradientelor de concentratie;
c. se face cu consum energetic; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
63. Transportul activ poate fi:
a. primar;
b. cotransport;
c. secundar; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a b si b c.
64. Transportul activ primar:
a. necesita hidroliza directa a ATP-ului;
b. proteinele transportoare se numesc pompe;
c. necesita prezenta unor vezicule transportoare; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a +bb si c.
65. Transportul activ secundar:
a. energia necesara este obtinuta prin transferul altei energii conform gradientului de concentratie;
b. energia se obtine prin degradarea oxidativa a ATP-ului;
c. nu necesita consum energetic; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
66. Transportul vezicular se poate prezenta sub forma de:
a. endocitoza;
b. exocitoza;
c. pinocitoza; e /c
d. fagocitoza;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
67. Potentialul membranar de repaus are o valoare medie de:
a. -65mV;
b. -50 mV;
c. -90 mV; a
d. -45 mV;
e. -55 mV.
67. Termenul de potential de repaus defineste:
a. o activitate redusa;
b. un potential de membrana atunci cand la nivelul acesteia nu se produc impulsuri electrice;
c. un potential de membrana atunci cand la nivelul acesteia este instalata perioada refractara; b
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
68. In timpul potentialului de membrana au loc:
a.reintroducerea in celula a K+;
b. expulzarea sodiului patruns in celula; d
c. mentinerea relativ constanta a concentratiei ionilor de sodiu si potasiu;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e.sunt corecte numai raspunsurile a si b.
69. Potentialul de actiune:
a. este o modificare temporara a potentialului de membrana care codifica o informatie;
b. are un mecanism de producere asemanator la toate celulele;
c. aspectul si durata sa sunt la fel in toate celulele; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
71. Fazele potentialului de actiune sunt:
a. pragul;
b. panta ascendenta;
c. panta descendenta; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
72. Pragul potentialului de actiune se caracterizeaza prin:
a. celulele excitabile se depolarizeaza rapid, daca valoarea potentialului de membrana este redusa la un nivel critic;
b. odata atins pragul, depolarizarea este spontana;
c. stimulii supraliminari nu determina o reactie mai ampla decat stimulul prag; e
d. la neuron, potentialul de actiune este un raspuns de tip 'tot sau nimic';
e. toate raspunsurile sunt corecte.
73. Panta ascendenta a potentialului de actiune se caracterizeaza prin:
a. depolarizarea apare anterior atingerii potentialului prag;
b. depolarizarea se datoreaza cresterii permeabilitatii membranei pentru sodiu;
c. sodiul va iesi din celula prin canale speciale pentru acest ion; b
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
74. Panta descendenta a potentialului de actiune se caracterizeaza prin:
a. este sinonima cu depolarizarea;
b. potentialul revine la valoarea de actiune;
c. aceasta se datoreaza iesirii potasiului din celula; c
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
75. Perioda refractara poate fi:
a. absoluta;
b. relativa;
c. permanenta; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
76. Perioada refractara absoluta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. pe parcursul ei nu se poate obtine un nou potential de actiune indiferent de intensitatea stimulului;
b. canalele voltaj-dependente pentru potasiu sunt deschise;
c. cuprinde panta ascendenta a potentialului de actiune; b
d. cupride o portiune din panta descendenta;
e. se datoreaza inactivarii canalelor pentru sodiu.
77. Perioada refractara relativa se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. pe parcursul sau se poate initia un al doilea potential de actiune, daca stimulul este suficient de puternic;
b. potentialul obtinut are o viteza de aparitie a pantei ascendente mai mare;
c. potentialul obtinut are o amplitudine mai mare; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
78. Potentialul de actiune generat in orice punct al unei membrane excitabile, are urmatoarele caracteristici:
a. se propaga in ambele sensuri;
b. transmiterea depolarizarii in lungul unei fibre nervoase se numeste impuls nervos;
c. transmiterea depolarizarii in lungul unei fibre musculare se numeste impuls muscular; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
79. Proprietatile speciale ale celulelor sunt:
a. contractilitatea;E
b. activitatea secretorie;
c. ritmicitatea;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Isi pastreaza forma globuloasa urmatoarele celule:
1. adipoase;
2. neuronul; D
3. fibra musculara neteda;
4. ovulul.
2. Celulele pot prezenta urmatoarele dimensiuni:
1. media se considera 30-50 microni;
2. ovulul: 150-200 microni; B
3. fibra musculara neteda: 5-15 mm;
4. hematia: 7,5 microni.
3. Prelungirile celulare sunt reprezentate de catre:
1. pseudopode;
2. cili; E
3. microvili;
4. desmozomi.
4. Proteinele membranei celulare prezinta urmatoarele caracteristici:
1. se afla pe fata externa a membranei;
2. se afla pe fata interna a membranei; E
3. nu sunt uniform raspandite in structura lipidica;
4. formeaza un model mozaic fluid.
5. Membrana celulara contine si glucide:
1. glicoproteine;
2. glucidele sunt situate pe fata interna a membranei; C
3. glicolipide;
4. glucidele sunt puternic incarcate pozitiv.
6. Reticulul endoplasmatic:
1. leaga plasmalema de stratul extern al membranei celulare;nucleare
2. este un sistem canalicular; E
3. este o retea de citomembrane;
4. are un aspect diferit in functie de activitatea celulei.
7. Reticulul endoplasmatic rugos:
1. se mai numeste ergastoplasma;
2. reprezinta o forma diferentiata a celui neted; E
3. pe suprafata externa prezinta ribozomi;
4. are rol in sinteza proteinelor.
8. Rolurile reticulului endoplasmatic sunt:
1. in metabolismul lipidelor;
2. sistem circulator intracitoplasmatic; B
3. fagocitoza;
4. in metabolismul glicogenului.
9. Ribozomii:
1. au rol in sinteza glicogenului;
2. sunt bogati in ribonucleoproteine; B
3. au 250-500 nm;
4. au forma unor granule rotunde sau ovale.
10. Aparatul Golgi:
1. este un sistem membranar format din microvezicule;
2. este un sistem membranar format din macrovezicule; E
3. este un sistem membranar format din cisterne alungite;
4. este situat in zona cea mai activa a citoplasmei.
11. Mitocondriile:
1. au o forma ovala;
2. au o forma rotunda; A
3. prezinta o structura trilaminara;
4. se mai numesc dictiozomi.
12. Mitocondriile sunt formate din:
1. nucleu;
2. o membrana externa; B
3. o membrana interna neteda;
4. interstitiu;
13. Mitocondriile contin:
1. matrice mitocondriala;
2. ribozomi; C
3. sisteme enzimatice;
4. nucleu.
14. Rolurile mitocondriilor sunt:
1. fosforilare oxidativa;
2. excretia unor substante celulare; C
3. eliberare de energie;
4. sinteza de proteine.
15. Lizozomii:
1. sunt corpusculi sferici;
2. sunt raspanditi in intreaga hialoplasma; A
3. contin enzime hidrolitice;
4. au rol in producerea energiei.
16. Rolurile lizozomilor sunt:
1. digerarea substantelor care patrund in celula;
2. producere de energie; D/B
3. intervin in metabolismul glicogenului;
4. digerarea fragmentelor de celule sau tesuturi.
17. Centrozomul:
1. este situat in apropierea nucleului;
2. este format din doi centrioli ovalari; C
3. se manifesta in timpul diviziunii;
4. are nucleoli.
18. Centrozomul se caracterizeaza prin:
1. are rol in diviziunea celulara;
2. lipseste in neuron; E
3. are doi centrioli orientati perpendicular unul pe celalalt;
4. are o citoplasma vascoasa, centrosfera.
19. Neurofibrilele constituie o retea care se intinde in:
1. citoplasma neuronului;
2. dendrite; A
3. axoplasma;
4. membrana.
20. Incluziunile citoplasmatice sunt reprezentate prin:
1. granule de substanta de rezerva;
2. produsi de secretie; A
3. pigmenti;
4. hormoni.
21. Structural, nucleul prezinta:
1. membrana celulara;
2. nucleoplasma; B
3. centrul nuclear;
4. unul sau mai multi nucleoli.
22. Membrana nucleara are urmatoarele caracteristici:
1. este poroasa;
2. este dubla; A
3. sub ea se afla carioplasma;
4. contine cromozomi.
23. Ovulul:
1. are forma sferica;
2. se formeaza din foliculii din medulara ovarului; D
3. contine jumatate din numarul de cromozomi: 44 + xx;
4. prezinta nucleu.
24. Spermatozoidul:
1. se mai numeste spermie;
2. se formeaza prin procesul de spermatochineza; C
3. se formeaza in tubii seminiferi ai testiculului;
4. se formeaza din copilarie.
25. Spermatozoidul prezinta:
1. cap;
2. gat; E
3. corp;
4. coada.
26. Capul spermatozoidului:
1. are forma ovala;
2. are un nucleu mare; E
3. anterior prezinta acrozomul;
4. anterior prezinta perforatorul.
27. Spermatozoidul prezinta urmatoarele caracteristici
1. este o celula inerta;
2. vitalitatea sa depinde de pH; B
3. solutiile acide il activeaza;
4. alcoolul il distruge.
28. Celula are urmatoarele proprietati generale:
1. sinteza proteica;
2. reproducerea; E
3. metabolismul;
4. transportul transmembranar.
29. Prin membrana celulara trec:
1. substante nutritive;
2. produsi ai catabolismului celular; A
3. ioni;
4. sange.
30. Mecanismele implicate in transportul transmembranar sunt:
1. mecanisme care nu necesita prezenta unor proteine transportoare;
2. mecanisme care nu necesita prezenta unor carausi; E
3. mecanisme care necesita prezenta unor proteine transportoare;
4. mecanisme care necesita prezenta unor carausi.
31. Dintre mecanismele care nu necesita prezenta unor proteine transportoare fac parte:
1. difuziunea;
2. difuziunea facilitata; C
3. osmoza;
4. transportul activ.
32. Dintre mecanismele care necesita prezenta unor proteine transportoare fac parte:
5. difuziunea;
6. difuziunea facilitata; B
7. osmoza;
8. transportul activ.
33. Transportul pasiv are urmatoarele caracteristici:
1. nu necesita transport energetic;
2. este reprezentat de catre difuziune; E
3. este reprezentat de catre osmoza;
4. este reprezentat de catre difuziunea facilitata.
34. Difuziunea determina:
1. raspandirea uniforma a moleculelor intr-un volum dat de gaz;
2. consum energetic; D
3. consum de oxigen;
4. raspandirea uniforma a moleculelor intr-un volum dat de solutie.
35. Prin difuziune pot trece prin membrana celulara:
1. molecule nepolarizate;
2. molecule liposolubile; E
3. hormonii steroizi;
4. O2.
36. Prin membrana celulara pot trece si molecule organice neincarcate electric:
1. etanolul;
2. ureea; A
3. CO2;
4. glucoza.
37. Canalele ionice:
1. permit pasajul ionic;
2. au o structura proteica; A
3. sunt formatiuni membranare;
4. pot fi vizualizate cu microscopul electronic.
38. Rata difuziunii depinde de:
1. diferenta de concentratie de o parte si de alta a membranei;
2. gradul de permeabilitate a membranei; A
3. suprafata de schimb;
4. concentratia ATP-ului.
39. Pentru ca sa se produca osmoza, membrana celulara trebuie sa fie:
1. semipermeabila;
2. mai permeabila pentru moleculele de solvit; C
3. mai permeabila pentru moleculele de solvent;
4. la fel de permeabila pentru ambele tipuri de molecule.
40. Forta care trebuie aplicata pentru a preveni osmoza:
1. este proportionala cu numarul de ioni;
2. se numeste presiune osmotica; B
3. este mai mare in cazul glucidelor;
4. este proportionala cu numarul de particule dizolvate in solutie.
41. Prin mecanisme care utilizeaza proteine transportoare trec:
1. moleculele organice polarizate;
2. ureea; D
3. hormonii steroizi;
4. moleculele cu greutate moleculara mare.
42. In difuziunea facilitata:
1. moleculele se deplaseaza conform gradientului de concentratie;
2. transportul se face activ; D
3. transportul necesita degradarea ATP-ului;
4. nu este necesara energie pentru transport.
43. Transportul activ:
1. asigura deplasarea moleculelor impotriva gradientelor de concentratie;
2. se desfasoara cu consum energetic; E
3. asigura deplasarea ionilor impotriva gradientelor de concentratie;
4. energia necesara provine prin degradarea ATP-ului.
44. Transportul activ poate fi:
1. primar;
2. cotransport; A
3. secundar;
4. tertiar.
45. Transportul activ primar necesita:
1. consum energetic;
2. hidroliza directa a ATP-ului; A
3. proteine transportoare numite pompe;
4. transport in sensul gradientelor de concentratie.
46. Transportul activ secundar:
1. energia necesara este obtinuta prin transferul altei energii conform gradientului de concentratie;
2. se mai numeste cotransport; E
3. intervine in transportul Na+;
4. intervine in transportul K+.
47. O forma speciala de transport activ secundar este:
1. transportul vezicular;
2. exocitoza; A
3. endocitoza;
4. prin difuziune facilitata.
48. Forme speciale de endocitoza sunt:
1. difuziunea facilitata;
2. fagocitoza; B
3. hemoliza;
4. pinocitoza.
49. Distributia inegala a sarcinilor de o parte si de alta a membranei celulare este creata de:
1. permeabilitatea selectiva a membranei;
2. activitatea pompei de Na+; E
3. prezenta intracelulara a moleculelor nedifuzabile incarcate negativ;
4. activitatea pompei de K+.
50. Potentialul membranar de repaus are o valoare medie de:
1. - 65 mV;
2. - 70 mV ; E
3. - 80 mV;
4. - 85 mV.
51. Valoarea potentialului de repaus se datoreaza:
1, activitatii pompei de Na+/ K+;
2. activitatii pompei de Ca++; C
3. reintroducerii in celula a K+;
4. reintroducerii in celula a Na+.
52. In timpul potentialului de repaus o celula isi mentine:
1. relativ constanta concentratia intracelulara a ionilor de Na+;
2. relativ constanta concentratia intracelulara a ionilor de K+; A
3. un potential membranar constant in absenta unui stimul;
4. un potential in valoare de +65 mV.
53. Mecanismul de producere al potentialului de actiune:
1. este in functie de tipul de celula;
2. se datoreaza unor curenti electrici; A
3. se produce prin trecerea ionilor prin canale membranare specifice;
4. nu necesita consum energetic.
54. Un potential de actiune cu valoare prag produce:
1. o depolarizare rapida a celulei;
2. scaderea permeabilitatii pentru Na+; C
3. o depolarizare spontana;
4. cresterea permeabilitatii pentru K+, care intra in celula.
55. Potentialul de actiune se caracterizeaza prin:
1. este un raspuns de tip 'tot sau nimic';
2. stimulul subliminar produce un potential minim; D
3. stimulul supraliminar produce o reactie mai ampla decat stimulul prag;
4. la neuron stimulul prag produce un raspuns maxim;
56. Panta ascendenta:
1. corespunde depolarizarii;
2. corespunde repolarizarii; D
3. repolarizarea corespunde cresterii permeabilitatii membranei celulare pentru K+;
4. depolarizarea corespunde cresterii permeabilitatii membranei celulare pentru Na+;
57. Panta descendenta se caracterizeaza prin:
1. corespunde repolarizarii;
2. revenirea potentialului la valoarea de repaus; A
3. deschiderea canalelor speciale pentru K+;
4. se datoreste iesirii K+ din celula.
58. Perioada refractara:
1. poate fi absoluta;
2. poate fi relativa; A
3. reprezinta intervalul de timp pe parcursul caruia este dificil de obtinut un potential de actiune;
4. depinde de intensitatea stimulului.
59. Perioada refractara absoluta:
1. pe parcursul ei nu se poate obtine un nou raspuns indiferent de intensitatea stimulului;
2. cuprinde panta ascendenta; E
3. cuprinde o portiune din partea descendenta;
4. se datoreste inactivarii canalelor pentru Na+.
60. Perioada refractara relativa:
1. daca stimulul este suficient de puternic, pe parcursul ei se poate initia un al doilea potential de actiune;
2. al doilea potential are o viteza de aparitie mai rapida a pantei ascendente; D
3. pe parcursul ei nu se poate obtine un nou raspuns indiferent de intensitatea stimulului;
4. al doilea potential are o amplitudine mai redusa.
61. Proprietatile speciale ale celulelor sunt:
1. contractilitatea;
2. activitatea secretorie; E
3. proprietatea celulelor musculare de a transforma energia chimica a unor compusi in energie mecanica.
4. producerea de substante pe care le elimina in mediul extern sau intern.
TESUTURILE
COMPLEMENT SIMPLU.
1. In tesuturi celulele pot fi unite intre ele prin:
a. substanta de ciment;
b. citoplasma;
c. pseudopode; a
d. microvili;
e. sunt corecte raspunsurile a si d.
2. Cand substanta care uneste celulele este in cantitate mare se numeste:
a. substanta de ciment;
b. matrice;
c. substanta fundamentala; c
d. protoplasma;
e. nici un raspuns nu este corect.
3. Tesutul epitelial:
a. este format din membrane care acopera corpul la interior;
b. formeaza epidermul; b
c. captuseste la exterior organele interne;
d. formeaza submucoasa organelor cavitare;
e. sunt corecte raspunsurile b si c.
4. Celulele epiteliale pot fi:
a. cubice;
b. legate intre ele printr-o substanta amorfa;
c. cilindrice; e
d. plate;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
5. Legatura dintre celulele epiteliale se poate stabili prin:
a. formatiuni ce trec de la o celula la alta;
b. tonofibrile;
c. miofibrile; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte raspunsurile a si b.
6. Celulele profunde ale tesutului epitelial sunt situate pe:
a. membrana bazala;
b. tesut conjunctiv;
c. vase de sange; a
d. mucoasa;
e. nici un raspuns nu este corect.
7. Epiteliul se caracterizeaza prin:
a. in el patrund vase de sange;
b. se hraneste pe seama tesutului conjunctiv subiacent;
c. are intotdeauna un singur rand de celule; b
d. este situat numai la exteriorul organismului;
e. toate raspunsurile sunt corecte'
7. Din punct de vedere structural epiteliile pot fi:
a. de acoperire;
b. glandulare;
c. senzorial; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
8. Epiteliile de acoperire, dupa numarul straturilor, pot fi:
a. simple;
b. unistratificate;
c. stratificate; e
d. pseudostratificate;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
9. Epiteliile unistratificate pot fi:
a. pavimentoase;
b. cu celule poligonale;
c. cu celule cubice; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
10. Epiteliile pavimentoase formeaza peretele intern al:D
a. vaselor sanguine;
b. arterelor;
c. venelor; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
11. Dupa forma celulelor, epiteliile stratificate pot fi:
a. pavimentoase;
b. cubice;
c. pseudostratificate; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
12. Epiteliul pavimentos stratificat este localizat in mucoasa:
a. bucala;
b. esofagiana;
c. epiderm; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
13. Epiteliul cilindric stratificat este localizat in:
a. stomac;
b. ureter; b
c. canalele veziculelor seminale;
d. intestin;
e. rect.
14. Canalele excretoare ale glandelor endocrine au un epiteliu:
a. pavimentos stratificat;
b. cubic simplu;
c. cilindric simplu; e
d. pavimentos simplu;
e. nici un raspuns nu este corect.
15. Epiteliul pseudostratificat se caracterizeaza prin:
a. are celulele asezate pe mai multe straturi;
b. prezinta nucleii la aceeasi inaltime;
c. are celulele asezate pe membrana bazala; c
d. nu are cili;
e. celulele sunt turtite.
16. Traheea prezinta un epiteliu de tip:
a. cilindric simplu;
b. cubic;
c. pseudostratificat; c
d. pavimentos simplu;
e. pavimentos stratificat.
17. Bronhiile principale au un epiteliu de tip:
a. cilindric stratificat;
b. cilindric simplu;
c. pseudostratificat; c
d. pavimentos;
e. cubic.
18. Epiteliile glandulare:
a. sunt formate din celule diferentiate;
b. sunt formate din celule care au proprietatea de a elibera produsi de secretie;
c. au celule dispuse in diferite moduri; e d. celulele sunt in asociatie cu tesut conjunctiv;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
19. Produsii de secretie ai glandelor pot fi eliminati in diferite zone, ale organismului cu o exceptie:
a. in afara organismului;
b. in lumenul unor organe;
c. direct in sange; d
d. in celule;
e. la suprafata tegumentului.
20. Produsii de secretie ai glandelor exocrine pot fi eliminati in diferite zone, ale organismului cu o exceptie:
a. direct in sange;
b. la exterior;
c. la suprafata corpului; a
d. in cavitatea gastrica;
e. in cavitatea bucala.
21. Celulele epiteliilor glandulare:
a. sunt toate de aceeasi forma;
b. in citoplasma lor prezinta mitocondrii;
c. in citoplasma lor nu prezinta aparat Golgi; b
d. in citoplasma lor prezinta neurofibrile;
e. sunt corecte raspunsurile b si d.
22. Glandele exocrine:
a. se deosebesc intre ele prin morfologia lor;
b. nu toate au canal excretor;
c. se deosebesc intre ele prin hormonul secretat; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e sunt corecte numai raspunsurile a si c.
23. Glandele endocrine se caracterizeaza prin:
a. au un canal excretor scurt;
b. nu sunt vascularizate;
c. prdusul de secretie este descarcat in sange; c
d. toate sunt formate din cordoane celulare;
e. sunt corecte numai raspunsurile c si d.
24. Epiteliile senzoriale receptioneaza:
a. senzatii;
b. stimuli din mediul intern;
c. stimuli din mediul extern; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e sunt corecte numai raspunsurile b si c.
25. Tesutul conjunctiv se caracterizeaza prin:
a. are acelasi aspect in toate varietatile;
b. nu toate tesuturile conjunctive au fibre;
c. nu este vascularizat; d
d. este variat ca rol functional;
e. nici un raspuns nu este corect.
26. Tesutul conjunctiv are urmatoarele caracteristici, cu unele exceptii:
a. este format din celule conjunctive;
b. este format din fibre conjunctive;
c. este format din substanta fundamentala; d
d. nu este variat ca morfologie;
e. este variat ca rol functional.
27. Fibrele conjunctive:
a. sunt de cinci feluri;
b. fibrele colagene sunt omogene;
c. fibrele elastice nu sunt dispuse in retea; b
d. sunt asemanatoare celor musculare;
e. au o membrana bazala.
28. Fibrele de reticulina:
a. formeaza o retea;
b. contin elastina;
c. sunt dispuse paralel intre ele; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
29. Substanta fundamentala:
a. ocupa spatiul dintre fibre;
b. ocupa spatiul dintre celule;
c. intervine in metabolismul apei; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
30. Tesuturile conjunctive se clasifica in :
a. moi;
b. musculare;
c. nervoase; a
d. epiteliale;
e. glandulare.
31. Tesuturile conjunctive moi au urmatoarele varietati:
a. cartilaginos;
b. epitelial;
c. reticulat; c
d. glandular;
e. nici un raspuns nu este corect.
32. Tesutul conjunctiv lax are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie::
a. este forma cea mai raspandita;
b. are celule fixe;
c. are celule mobile; d
d. nu prezinta fibre;
e. umple spatiile dintre organe.
33. Rolurile tesutului conjunctiv lax sunt:
a. formarea elementelor figurate ale sangelui;
b. trofic;
c. izolare termica; b
d. producere de anticorpi;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
34. Tesutul conjunctiv lax este localizat in:
a. organe;
b. hipoderm;
c. muschi; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
35.Tesutul reticulat:
a. este format din celule cu multe prelungiri;
b. contine predominant fibre colagene;
c. nu are substanta fundamentala; a
d. nu formeaza o retea;
e. nu este vascularizat.
36. Tesutul reticulat se intalneste in:
a. maduva osoasa;
b. splina;
c. ganglionii limfatici; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
37. Tesutul adipos are urmatoarele roluri:
a. trofic;
b. fagocitar;
c. mecanic; e
d. termogenetic;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
38. Tesutul adipos se intalneste in jurul urmatoarelor organe
a. ficat;
b. inima;
c. rinichi; c
d. pancreas;
e. stomac.
39. Tesutul fibros este format din:
a. fibre de colagen;
b. fibre de elastina;
c. putina substanta fundamentala; e
d. putine celule;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
40. Tesutul fibros are urmatoarele roluri:
a. protectie;
b. fagocitoza;
c. trofic; a
d. termogenetic;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
41. Tesutul fibros se intalneste in:
a. fascii;
b. tendoane;
c. aponevroze; e
d. capsulele unor organe;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
42. Tesutul elastic are urmatoarele caracteristici:
a. are numeroase fibre colagene;
b. are celule putine;
c. nu este vascularizat; b
d. se intalneste in tunica interna a arterelor mari;
e. sunt corecte numai raspunsurile a, b, d.
43. Tesutul cartilaginos:
a. are substanta fundamentala rezistenta si elastica;
b. are functie trofica;
c. este puternic vascularizat; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
44. Substanta fundamentala a tesului cartilaginos este incarcata cu:
a. fosfat tricalcic;
b. condrina;
c. saruri de calciu si fosfor; b
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
45. Functiile tesutului cartilaginos sunt:
a. termogenetica;
b. formarea elementelor figurate ale sangelui;
c. mecanica; c
d. izolare termica;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
46. Tesutul cartilaginos are proprietati fizice deosebite:
a. rezistenta la presiune;
b. rezistenta la frecare;
c. bun izolator electric; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
47. Cartilajul este invelit la suprafata de:
a. o membrana fibroasa;
b. o membrana putin vascularizata;
c. pericondru; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
48.Celulele cartilaginoase sunt:
a. condrocite, celule tinere;
b. condroblaste;
c. condroplaste; b
d. stelate;
e. sunt corecte numai raspunsurile a, b si d.
49. Nutritia cartilajului se realizeaza:
a. prin difuziune;
b. cartilajul nu este nutrit;
c. de catre ATP; a
d. sunt corecte numai raspunsurile a si b;
e. nici un raspuns nu este corect.
50. Dupa cantitatea si varietatea fibrelor, cartilajele pot fi:
a. hialine;
b. elastice;
c. fibroase; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b;
51. Tesutul cartilaginos hialin este intalnit in urmatoarele structuri, cu o exceptie:
a. cartilajele de crestere diafizo-epifizare;
b. cartilajele articulare;
c. pavilionul urechii; c
d.cartilajele traheale;
e. cartilajele bronhiilor.
52. Cartilajul elastic este intalnit in;
a. epiglota;
b. meniscurile articulare;
c. cartilajele costale; a
d. cartilajele de crestere diafizo-epifizare;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
53. Cartilajul fibros este intalnit in urmatoarele structuri, cu o exceptie:
a. discurile intervertebrale;
b. cartilajele simfizare;
c. meniscurile articulare; d
d. cartilajele articulare;
e. unele ligamente.
54. Tesutul osos prezinta urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:
a. este adaptat pentru functia de suport;
b. este adaptat pentru functia de protectie;
c. are substanta fundamentala impregnata cu saruri minerale de calciu si sodiu; c
d. este tesutul cel mai dur;
e. este tesutul cel mai rezistent.
55. Tesutul osos se prezinta sub forma de:
a. tesut osos haversian;
b. tesut osos compact;
c. tesut osos spongios; e
d; tesut osos trabecular;
e.toate raspunsurile sunt corecte.
56. In structura celor doua tipuri de tesut osos se gasesc:
a. aceleasi elemente;
b. elementele sunt in aceleasi proportii;
c. elementele sunt in aceleasi aranjamente; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
57. Tesuturile osoase sunt alcatuite din:
a. celule osoase;
b. matrice osoasa;
c. membrana bazala; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
58. Celulele osoase sunt reprezentate de:
a. osteoplaste;
b. osteocite;
c. osteoclaste; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
59. Osteoblastele se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. sunt celule formatoare de os;
b. sunt raspunzatoare de formarea enzimelor osteoclastelor;
c. prezinta numeroase prelungiri; b
d. au o bogata activitate de sinteza;
e. formeaza oseina.
60. Osteocitele se caracterizeaza prin:
a. sunt stadiul final al maturizarii osteoclastelor;
b. sunt localizate in proeminente osoase numite osteoplaste;
c. sunt celule osoase diferentiate care nu se mai divid; c
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
61. Osteoplastele se caracterizeaza prin:
a. in fiecare osteoplast se pot gasi una sau doua osteocite;
b. prezinta canalicule osoase care se unesc cu cele invecinate;
c. in canalicule patrund prelungirile osteocitelor; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c a si b.
62. Osteoclastele prezinta urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:
a. activitatea lor maxima este in afara osteogenezei;
b. sunt celule multinucleate;
c. au functie de resorbtie a tesutului osos; a
d. indeparteaza surplusul de matrice osoasa;
e. indepartarea surplusului de matrice osoasa se face prin demineralizare si digestie extracelulara.
63. Tesutul osos compact se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. se mai numeste tesut osos haversian;
b. formeaza diafiza oaselor scurte;
c. formeaza stratul de la suprafata epifizelor; b
d. formeaza stratul de la suprafata oaselor scurte;
e. formeaza lamele interna si externa ale oaselor late.
64. Canalele Havers se caracterizeaza prin:
a. sunt dispuse in lungimea osului;
b. contin tesut conjunctiv si vase de sange;
c. sunt paralele intre ele; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
65. In jurul canalului Havers substanta osoasa se dispune astfel:
a. sub forma de lamele osoase perpendiculare;
b. in jurul unui canal Havers sunt 5-30 lamele osoase;
c. intre lamele se gasesc osteoplaste cu osteoblaste; b
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
66. Osteonul este format din:
a. un canal Harvey;
b. lamelele osoase din jurul canalului;
c. osteoplastele si osteoblastele invecinate; b
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
67. Osteonul se caracterizeaza prin:
a. se mai numeste sistem haversian;
b. este unitatea morfologica a osului;
c. este unitatea functionala a osului; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
68. Intre sistemele haversiene se gasesc:
a. arcuri de lamele osoase;
b. resturi de osteoane;
c. sisteme interhaversiene; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
69. Fibrele colagene ale tesutului osos:
a. cele din interiorul unei lamele sunt paralele intre ele;
b. cele din interiorul unei lamele sunt rectilinii:
c. cele din lamele invecinate sunt paralele; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
70. Canalele Volkmann se caracterizeaza prin:
a. sunt inconjurate de lamele osoase;
b. perforeaza osul dinspre profunzime spre periost;
c. contin vase si nervi; c
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
71. Tesutul osos spongios se caracterizeaza prin:
a. se mai numeste tesut osos trabecular;
b. are aspect buretos; e
c. are un numar redus de canale Havers;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
72. Tesutul osos spongios se gaseste in:
a. epifizele oaselor lungi;
b. interiorul oaselor scurte;
c. interiorul oaselor late; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
73. Tesutul osos spongios este format din:
a. lamele osoase;
b. trabecule;
c. areole; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
74. Areolele tesutului osos spongios se caracterizeaza prin:
a. comunica intre ele;
b. contin maduva hematogena;
c. fac parte din sisteme haversiene incomplete; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
75. Tesutul muscular se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. este adaptat functiei de contractie;
b. celula musculara se numeste fibra musculara;
c. membrana celulara se numeste sarcolema; e
d. citoplasma celulara se numeste sarcoplasma;
e. citoplasma contne organite specifice: miofilamentele;
76. Dupa particularitatile miofibrilelor, tesutul muscular se imparte in:
a. neted;
b. striat;
c. cardiac; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
77. Tesutul muscular striat se caracterizeaza prin urmatoarele; cu o exceptie:
a. este format din miofibrile;
b. se contracta voluntar; e
c. reprezinta 40% din greutatea organismului;
d. fibrele sale intra in constitutia muschilor scheletici;
e. fibrele sale intra in constitutia viscerelor.
78. Tesutul muscular striat se intalneste la nivelul urmatoarelor viscere:
a. limba;
b. faringe;
c. portiunea inferioara a esofagului; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
70. Tesutul muscular striat se intalneste la nivelul urmatoarelor sfinctere:
a. anal extern;
b. uretral extern; e
c. anal intern;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
71. Fibra musculara striata se caracterizeaza prin:
a. are o forma cilindrica;
b. are o forma prismatica;
c. are extremitatile rotunjite; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
72. Fibra musculara striata are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:
a. este multinucleata;
b. nu este un element plasmoidal;
c. are zeci de nuclei; b
d. are sute de nuclei;
e. nucleii sunt situati periferic.
73. Sarcolema prezinta:
a. sarcolema propriu-zisa;
b. membrana bazala;
c. ADN; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
74. Sarcolema propriu-zisa se caracterizeaza prin:
a. are rolul de a propaga excitatia de-a lungul fibrei musculare;
b. are structura generala a plasmolemei;
c. se mai numeste membrana interna; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
75. Membrana bazala a sarcolemei:
a. este formata din proteine colagenice;
b. contine organite comune;
c. mentine forma fibrei musculare in limite normale; d
d. sunt corecte numai raspunsurile a si c;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
76. Sarcoplasma contine:
a. organite comune;
b. incluziuni citoplasmatice;
c. organite specifice; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
77. Reticulul sarcoplasmatic prezinta urmatoarele caracteristici:
a. este foarte dezvoltat;
b. are rol important in contractie;
c. realizeaza cuplarea contractiei cu relaxarea; a+ b
d. are o cantitate redusa de ioni de calciu;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
78. Miofibrilele prezinta urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:
a. sunt constituite din putine fibrile elementare;
b. sunt constituite din numeroase miofilamente; a
c. miofilamentele constituie unitatea ultrastructurala a miofibrilei;
d. miofilamentele constituie unitatea functionala a miofibrilei;
e. miofilamentele sunt de doua tipuri.
79. Miofilamentele:
a. au o asezare la intamplare;
b. sunt dispuse intr-un aranjament pentagonal;
c. hexagoanele pentagoanele au in centru un miofilament gros; c
d. pentagoanele au in centru un miofilament de actina;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
80. Intr-un fascicul numarul fibrelor musculare poate fi:
a. 25;
b. 15;
c. 35; a
d. 40;
e. 36.
81. Fasciculele secundare se caracterizeaza prin:
a. sunt formate din 4-5 fascicule primare;
b. sunt delimitate de tesut conjunctiv cu fibre elastice;
c. sunt delimitate de perimisium; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
82. Muschiul este invelit la periferie de catre:
a. perimisium;
b. epimisium;
c. endomisium; b
d. teaca musculara;
e. nici un raspuns nu este corect.
83. Inervatia muschiului striat este:
a. motorie;
b. senzitiva;
c. saraca; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
84. Tesutul striat de tip cardiac se caracterizeaza prin:
a. se mai numeste miocard;
b. miofibrilele prezinta alternanta de benzi clare si intunecate;
c. are nucleul dispus central; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
85. Celulele miocardice au urmatoarele caracteristici:
a. sunt alungite;
b. nu sunt ramificate;
c. sunt separate intre ele, nevenind in contact; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
86. Striile scalariforme:
a. se mai numesc discuri intercalare;
b. reprezinta jonctiuni intercelulare specializate:
c. se prezinta sub forma unor benzi; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
87. Fibra cardiaca se caracterizeaza prin:
a. are un diametru mai mare decat fibra striata;
b. are o lungime mai mica decat fibra striata;
c. are mitocondrii mai putine; b
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
88. Tesutul nodal se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. este un miocard specific;
b. determina contractia ritmica a inimii:
c. nu determina contractia automata a inimii: c
d. stabileste legatura anatomica dintre atrii si ventricule;
e. stabileste legatura functionala dintre atrii si ventricule
89. Tesutul muscular neted se caracterizeaza prin:
a. intra in constitutia tunicii musculare a viscerelor;
b. intra in constitutia tunicii musculare a vaselor;
c. intra in constitutia capsulelor unor organe; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
90. La nivelul acestor structuri fibrele musculare sunt dispuse:
a. in straturi;
b. in benzi;
c. raspandite izolat in tesutul conjunctiv; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
91. Fibra musculara neteda se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. are un nucleu rotund dispus central;
b. are aspect fusiform;
c. este formata din sarcolema; a
d. are sarcoplasma cu organite comune;
e. are sarcoplasma cu organite specifice;
92. Miofibrilele fibrei musculare netede se caracterizeaza prin:
a. au o forma patrulatera;
b. se intind de la un capat la celalalt al fibrei musculare;
c. au o structura foarte simpla; b
d. sunt formate din miofilamente de 10-150 microni;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
93. Miofibrilele fibrei musculare netede:
a. au striatii transversale;
b. sunt formate din proteine contractile (troponina);
c. sunt formate din proteine reglatoare (actina); e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
94. Timpul total de contractie al muschiului neted este de:
a. 3-4 sec;
b. 1-3 sec;
c. 5-6 sec; b
d. 0,1-0,3 sec;
e. 4-5 sec.
95. Muschiul neted poate fi stimulat de:
a. semnale nervoase;
b. factori hormonali;
c. factori tisulari locali; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
96. Factorii tisulari locali care influientaza contractia muschiului neted sunt urmatorii, cu o EXCEPTIE:
a. lipsa oxigenului, determina contractie;
b. excesul de CO2 determina vasodilatatie;
c. scaderea pH-ului determina vasodilatatie; a+e
d. acidul lactic determina vasodilatatie;
e. cresterea concentratiei ionilor de calciu determina vasodilatatie.
97. Tesutul nervos este constituit din:
a. celule specializate;
b. neuroni;
c. celule de sustinere; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
98. Neuronul:
a. reprezinta unitatea morfologica a SN;
b. reprezinta unitatea functionala a SN;
c. are o forma variabila; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
99. Forma neuronilor poate fi:
a. stelata, in coarnele anterioare ale maduvei;
b. sferica, in zonele motorii ale scoartei cerebrale;
c. piramidala, in ganglionii spinali; a
d. ovalara, in stratul profund al scoartei cerebrale;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
100. In functie de numarul prelungirilor, neuronii pot fi:
a. unipolari;
b. bipolari;
c. pseudounipolari; e
d. multipolari;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
101. Neuronii unipolari se caracterizeaza prin:
a. sunt reprezentati de celulele cu con din coroida;
b. au aspect globulos;
c. sunt reprezentati de celulele cu bastonas din coroida; b
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
102. Neuronii pseudounipolari se caracterizeaza prin:
a. au o prelungire care se divide in L;
b. axonul se distribuie la periferie;
c. se gasesc in ganglionii spinali; c
d. dendrita patrunde in SNC;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
103. Neuronii bipolari se gasesc in urmatoarele structuri, cu o exceptie:
a. ganglionul spiral Corti;
b. ganglionul vestibular Scarpa;
c. retina; d
d. ganglionul spinal;
e. mucoasa olfactiva.
104. Neuronii multipolari se caracterizeaza prin:
a. au numeroase prelungiri dendritice;
b. pot fi stelati, piramidali, piriformi;
c. pot avea mai multi axoni; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
105. Neuronii multipolari se gasesc in urmatoarele structuri:
a. scoarta cerebrala;
b. scoarta cerebeloasa;
c. coarnele anterioare ale maduvei; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
106. Dupa functie, neuronii pot fi:
a. receptori;
b. motori;
c. intercalari; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
107. Neuronii receptori se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. receptioneaza stimuli din mediul intern;
b. receptioneaza stimuli din mediul exterior organismului;
c. pot fi de asociatie; c
d. pot fi somatosenzitivi;
e. pot fi viscerosenzitivi.
108. Neuronii motori se caracterizeaza prin:
a. sunt in legatura cu receptorii;
b. pot fi somatomotori;
c. pot fi visceromotori; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
109. Neuronul este format din:
a. pericarion;
b. dendrite;
c. axoni; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
110. Corpul neuronului este format din:
a. neurilema (citoplasma neuronului);
b. ;neuroplasma (membrana neuronului);
c. nucleu; c
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
111. Neurilema prezinta urmatoarele caracteristici:
a. este groasa;
b. are o structura lipoproteica;
c. delimiteaza nucleul; b
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
112. Neuroplasma contine urmatoarele organite comune, cu o exceptie:
a. centrozom;
b. mitocondrii;
c. ribozomi; a
d. reticul endoplasmatic neted;
e. reticul endoplasmatic rugos.
113. Organitele specifice ale neuronului sunt:
a. corpii Nimes;
b. corpii tigroizi;
c. neurofibrilele; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
114. Corpii tigroizi se caracterizeaza prin:
a. se gasesc in corpul celular;
b. se gasesc in dendrite;
c. au rol in metabolismul neuronal; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
115. Neurofibrilele se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. se gasesc in corpul neuronal;
b. se gasesc in dendrite;
c. nu se gasesc in axon; c
d. au rol de sustinere;
e. au rol in conducerea impulsului nervos.
116. Nucleul neuronului se caracterizeaza prin:
a. este unic in neuronii senzitivi somatici;
b. este dublu in neuronii motori somatici;
c. este multiplu in neuronii de asociatie; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
117. Dendritele se caracterizeaza prin:
a. in portiunea lor initiala sunt mai subtiri;
b. contin neurofibrile;
c. conduc impulsul nervos spre efectori; b
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
118. Axonul prezinta urmatoarele proprietati, cu o exceptie:
a. este o prelungire unica;
b. este o prelungire groasa;
c. este o prelungire lunga; d
d. nu contine mitocondrii;
e. are axoplasma.
119. Axonul se caracterizeaza prin:
a. membrana sa se numeste axolema;
b. emite colaterale oblice pe directia sa;
c. se ramifica in portiunea terminala; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
120. Ramificatia terminala a axonului se caracterizeaza prin:
a. este reprezentata prin butonii terminali;
b. butonii contin mediatori chimici;
c. butonii contin neurofibrile si mitocondrii; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
121. Structural, axonul prezinta urmatoarele teci:
a. de mielina;
b. Schwann;
c. Harvey; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
122. Teaca de mielina se caracterizeaza prin:
a. lipseste la axonii cu diametrul mai mare de 2 microni;
b. este prezenta la fibrele preganglionare; b
c. este prezenta la fibrele postganglionare;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
123. Rolurile tecii de mielina sunt:
a. izolator electric;
b. accelereaza conducerea impulsului nervos;
c. acopera teaca Schwann; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
124. Teaca de mielina prezinta urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:
a. in SNC este produsa de celulele Schwann;
b. in SNP este produsa de celulele Schwann;
c. in SNC o celula produce teaca la mai multi axoni; a
d. in SNP o celula produce teaca pentru un singur axon;
e. in SNP prezinta discontinuitati numite noduri Ranvier.
125. Teaca Schwann se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. in SNP se dispune in jurul tecii de mielina:
b. este formata de celule Schwann;
c. secreta teaca de mielina in SNC; c
d. fiecarui segment internodal de mielina dintre doua strangulatii Ranvier ii corespunde o singura celula Schwann;
e. lipseste in axonii SNC.
126. Teaca Henle se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. are rol in permeabilitate;
b. are rol in rezistenta;
c. separa membrana plasmatica a celulei Schwann de tesutul conjunctiv din jur; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
127. Celula nervoasa are urmatoarele proprietati:
a. excitabilitatea;
b. conductibilitatea;
c. contractilitatea; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
128. Conducerea la nivelul axonilor amielinici:
a. potentialul de actiune poate sa apara in orice zona a membranei;
b. potentialul de actiune este condus in toate directiile;
c. toate potentialele de actiune au amplitudine diferita; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
129. Viteza de conducere in axonii nemielinizati:
a. este mai mare daca diametrul axonului este mai mic;
b. este mai mica decat in axonii mielinizati;
c. este mai mare in SNC decat in SNP; b
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
130. Conducerea la nivelul axonilor mielinizati se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor Ranvier;
b. este saltatorie;
c. potentialul sare de la o celula Schwan la alta; c
d. atinge viteza mare (100 m/s);
e. viteza mare explica aparitia mai rapida a unor reflexe decat altele.
131. Sinapsa inseamna conexiunea functionala a neuronului cu:
a. un alt neuron;
b. o celula efectoare;
c. o fibra musculara; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
132. Sinapsa neuromusculara se numeste:
a. placa motorie;
b. jonctiune neuromusculara;
c. placa neurosarcolemica; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
133. La nivelul sinapselor transmiterea se face:
a. intr-un singur sens;
b. bidirectional;
c. in toate directiile; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
134. Sinapsele neuro-neuronale pot fi:
a. axosomatice;
b. axodendritice;
c. axoaxonice; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
135. Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea, sinapsele pot fi:
a. chimice;
b. electrice;
c. ionice; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
136. Sinapsa chimica este alcatuita din:
a. terminatia presinaptica;
b. fanta sinaptica;
c. celula postsinaptica; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
137. Sinapsa chimica se caracterizeaza prin:
a. terminatia postsinaptica contine vezicule cu mediator chimic;
b. se cunosc peste 40 mediatori chimici; b
c. terminatia presinaptica prezinta receptori pentru mediatorul chimic;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
138. Sinapsa electrica este alcatuita din:
a. doua celule de aceleasi dimensiuni;
b. celulele sunt alipite in zonele de rezistenta electrica maxima;
c. intre celule este mediatorul chimic; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
139. Sinapsa chimica functioneaza astfel:
a. sub actiunea impulsului se elibereaza cuante de mediator chimic in vezicula sinaptica;
b. mediatorul chimic interreactioneaza cu receptorii specifici de pe membrana presinaptica;
c. conducerea este unidirectionala; c
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
140. Sinapsa electrica functioneaza astfel:
a. ionii trec prin locurile de jonctiune;
b. moleculele trec prin locurile de jonctiune;
c. conducerea este bidirectionala; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
141. Exemple de sinapse chimice:
a. aproape toate sinapsele SNC;
b. placa motorie;
c. miocard; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
142. Exemple de sinapse electrice:
a. muschiul neted;
b. in anumite regiuni din creier;
c. miocard; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
143. Depolarizarea membranei postsinaptice se numeste:
a. potential postsinaptic excitator, in cazul neuronului postsinaptic;
b. potential terminal de placa, in cazul fibrei musculare;
c. potential sarcolemic, in cazul fibrei musculare; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
144. Potentialul postsinaptic are urmatoarele proprietati speciale:
a. sumatia temporala;
b. sumatia spatiala;
c. nu prezinta un prag limita; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
145. Sumatia spatiala se caracterizeaza prin:
a. cumularea potentialelor postsinaptice excitatorii produse de doua terminatii presinaptice vecine pe aceeasi membrana postsinaptica;
b. cumularea potentialelor postsinaptice excitatorii produse de doua terminatii presinaptice vecine pe membrane postsinaptice diferite;
c. cumularea potentialelor presinaptice excitatorii produse de doua terminatii postsinaptice vecine pe aceeasi membrana presinaptica;
d. toate raspunsurile sunt corecte; a
e. nici un raspuns nu este corect.
146. Sumatia temporala se caracterizeaza prin:
a. consta in sumatia a doua potentiale produse prin descarcare de mediator din aceeasi fibra presinaptica;
b. da nastere unui potential mai mare;
c. se produce numai in SNP; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
147. Sinapsele inhibitorii se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. sunt in functie de tipul de mediator chimic continut de terminatia presinaptica;
b. mediatorul chimic inhibitor determina instalarea inhibitiei postsinaptice;
c. mediatorul chimic inhibitor se leaga de receptorii membranei presinaptice; c
d. mediatorul chimic inhibitor determina hiperpolarizarea membranei postsinaptice;
e. mediatorul chimic inhibitor determina instalarea potentialului postsinaptic inhibitor.
148. Inhibitia presinaptica se caracterizeaza prin:
a. se produce inainte ca semnalul sa ajunga la nivelul sinapsei;
b. se datoreaza unor sinapse 'presinaptice' aflate pe terminatia presinaptica;
c. se datoreaza unor sinapse 'presinaptice' situate anterior de contactul terminatiei presinaptice cu neuronul urmator; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
149. Oboseala transmiterii sinaptice se caracterizeaza prin:
a. se produce prin stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii;
b. este un mecanism de protectie impotriva supraexcitarii;
c. este consecinta epuizarii mediatorului chimic; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
150. Efectele drogurilor asupra transmiterii sinaptice:
a. cofeina creste excitabilitatea sinapselor;
b. eterul scade excitabilitatea sinapselor;
c. cloroformul scade excitabilitatea sinapselor; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
TESUTURILE
COMPLEMENT MULTIPLU.
1. Tesuturile se caracterizeaza prin:
1. sunt sisteme organizate de materie vie;
2. sunt formate din celule similare; E
3. sunt formate din celule care indeplinesc in organism aceeasi functie;
4. celulele sunt unite intre ele printr-o substanta intercelulara.
2. Substanta intercelulara, care uneste celulele tesuturilor se numeste:
1. 'substanta de ciment', atunci cand este in cantitate redusa;
2. 'matrice', atunci cand substanta este semisolida; C
3. 'substanta fundamentala', atunci cand este in cantitate mare;
4. nucleoplasma, atunci cand este in interiorul celulei.
3. Tesutul epitelial se caracterizeaza prin:
1. formeaza membrane care acopera corpul la suprafata;
2. captuseste organele parenchimatoase; D
3. captuseste organele pline;
4. captuseste organele cavitare.
5. Tesutul epitelial formeaza:
1. hipodermul;
2. epidermul; B
3. dermul;
4. epiteliul mucoaselor.
6. Celulele epiteliale pot fi:
1. plate;
2. cubice; A
3. cilindrice;
4. stelate.
7. Celulele epiteliale pot fi legate intre ele prin:
1. substanta amorfa;
2. formatiuni ce trec de la o celula la alta; E
3. tonofibrile;
4. desmozomi.
9. Tesutul epitelial se caracterizeaza prin:
1. celulele profunde sunt asezate pe o membrana bazala;
2. nu este vascularizat; A
3. hranirea lui se face pe seama tesutului conjunctiv subiacent;
4. are rol trofic.
10. Din punct de vedere functional, epiteliile se clasifica in:
1. de acoperire;
2. glandulare; A
3. senzoriale;
4. hialine.
11. Dupa numarul straturilor celulare, epiteliile de acoperire pot fi:
1. simple;
2. unistratificate; E
3. stratificate;
4. pseudostratificate.
12. Dupa forma celulelor, epiteliile simple pot fi:
1. pavimentoase;
2. cubice; A
3. cilindrice;
4. stelate.
13. Epiteliul pavimentos simplu se caracterizeaza prin:
1. celulele sunt poligonale;
2. formeaza peretele intern al arterelor; E
3. se intalneste in pleura;
4. se intalneste in pericard.
14. Epiteliul cubic simplu se intalneste in:
1. bronhiolele terminale;
2. peritoneu; D
3. peretele intern al venelor;
4. bronhiolele respiratorii.
15. Epiteliul cilindric simplu se intalneste in:
1. mucoasa tubului digestiv de la stomac la rect;
2. bronhii; C
3. mucoasa trompelor uterine;
4. mucoasa traheala.
16. Epiteliul pavimentos stratificat se intalneste in:
1. epiderm;
2. mucoasa bucala; A
3. mucoasa esofagiana;
4. mucoasa laringiana.
17. Epiteliul pavimentos stratificat se caracterizeaza prin:
1. are celule cilindrice;
2. poate fi keratinizat; B
3. are celule cubice;
4. poate fi nekeratinizat.
18. Epiteliul cilindric stratificat se intalneste in:
1. canalele excretoare ale glandelor exocrine;
2. mucoasa vezicii urinare; E
3. ureter;
4. mucoasa esofagiana.
19. Epiteliul pseudostratificat se caracterizeaza prin:
1. are celulele asezate pe un singur rand;
2. celulele sunt dispuse pe membrana bazala; E
3. nucleii celulelor sunt situati la inaltimi diferite;
4. se intalneste in trahee si in bronhiile mari.
20. Epiteliile glandulare se caracterizeaza prin:
1. sunt formate din celule care au proprietatea de a elabora produsi de secretie;
2. celulele sunt asociate cu tesut conjunctiv; A
3. celulele sunt asociate cu vase sangvine si cu terminatii nervoase;
4. glandele nu sunt vascularizate.
21. Produsii de secretie ai glandelor pot fi eliminati:
1. in afara organismului;
2. in lumenul unor organe; E
3. direct in sange;
4. in limfa.
22. Celulele epiteliilor glandulare pot fi:
1. cuboidale;
2. cilindrice; E
3. piramidale;
4. poliedrice.
23. Celulele epiteliale glandulare contin in citoplasma:
1. numeroase mitocondrii;
2. aparat Golgi bine dezvoltat; E
3. reticul endoplasmic rugos abundent;
4. structuri legate de elaborarea produsilor de secretie.
24. Glandele exocrine se caracterizeaza prin:
1. produsul de secretie este varsat printr-un canal in sange;
2. produsul lor de secretie este varsat in diferite cavitati; B
3. se aseamana intre ele prin morfologia si structura lor;
4. se clasifica dupa numarul celulelor, asezarea celulelor glandulare in parenchimul glandular si dupa ramificarea conductelor de secretie.
25. Glandele exocrine pot fi:
1. tubuloase;
2. acinoase; A
3. tubulo-acinoase;
4. organizate in insule.
26. Glandele exocrine care se deschid la suprafata tegumentului sunt:
1. sebacee;
2. salivare; C
3. sudoripare;
4. parotida.
27. Glandele exocrine care se deschid in cavitati sunt:
1. gastrice;
2. intestinale; A
3. ficatul;
4. splina.
28. Glandele endocrine se caracterizeaza prin:
1. se mai numesc glande cu secretie interna;
2. produsii lor de secretie se numesc hormoni; E
3. produsii lor de secretie se elimina direct in sange;
4. nu au canal de secretie.
29. Celulele glandelor endocrine sunt dispuse sub forma de:
1. cordoane;
2. mase epiteliale; A
3. insule;
4. celule izolate.
30. Epiteliile senzoriale se caracterizeaza prin:
1. sunt formate din celule specializate petru receptionarea diferitilor stimuli externi;
2. sunt formate din celule specializate petru receptionarea diferitilor stimuli interni; A
3. fac parte integranta din unele organe de simt;
4. sunt epitelii vascularizate.
31. Tesutul conjunctiv se caracterizeaza prin:
1. este variat ca aspect morfologic;
2. are rol in a elabora produsi de secretie; C
3. este variat ca rol functional;
4. receptioneaza stimuli externi sau interni.
33. Tesutul conjunctiv este format din:
1. celule conjunctive;
2. fibre conjunctive; A
3. substanta fundamentala;
4. tesut epitelial.
34. Fibrele conjunctive pot fi:
1. colagene;
2. elastice; A
3. de reticulina;
4. epiteliale.
35. Fibrele colagene sunt:
1. in toate tipurile de tesut conjunctiv;
2. omogene; A
3. dispuse in fascicule;
4. contin organite comune.
36. Fibrele elastice sunt:
1. groase;
2. ramificate; B
3. paralele;
4. dispuse in retea.
37. Fibrele de reticulina se caracterizeaza prin:
1. formeaza o retea;
2. se intalnesc in organele limfopoietice; E
3. se intalnesc in tesutul lax;
4. se intalnesc in membranele bazale.
38. Substanta fundamentala a tesutului conjunctiv se caracterizeaza prin:
1. ocupa spatiul dintre fibre;
2. intervine in furnizarea de energie; D
3. este fluida;
4. intervine in metabolismul sarurilor minerale;
39. In tesutul cartilaginos substanta fundamentala este:
1. rezistenta;
2. elastica; A
3. incarcata cu condrina;
4. bogata in fier.
40. In tesutul osos substanta fundamentala este:
1. solida;
2. dura; E
3. rezistenta;
4. incarcata cu saruri minerale.
41. Dupa consistenta lor, tesuturile conjunctive se clasifica in:
1. moi;
2. semidure; A
3. dure;
4. semimoi.
42. Tesutul conjunctiv moale poate fi:
1. lax;
2. reticulat; E
3. adipos;
4. fibros.
43. Tesutul conjunctiv lax:
1. este forma cea mai rara de tesut conjunctiv moale; B
2. contine in proportii egale celule, fibre si substanta fundamentala;
3. are celule fixe: eritrocite;
4. are celule mobile: leucocite.
44. Tesutul conjunctiv lax se intalneste in:
1. organe, unde formeaza stroma conjunctiva de sustinere;
2. umple spatiile libere dintre organe; A
3. hipoderm;
4. in fascii.
45. Tesutul conjunctiv lax se caracterizeaza prin:
1. se intinde de-a lungul nervilor;
2. se intinde de-a lungul vaselor; E
3. formeaza cu epiteliile unitati functionale;
4. leaga fibrele musculare si grupele de muschi.
46. Tesutul reticulat se caracterizeaza prin:
1. este format din celule cu multe prelungiri si fibre de reticulina;
2. insoteste epiteliile; C
3. se intalneste in organele hematoformatoare;
4. se intalneste in suprarenala.
47. Tesutul adipos se caracterizeaza prin:
1. celulele adipoase se grupeaza in jurul capilarelor;
2. are rol trofic; E
3. are rol mecanic;
4. are rol de izolare pentru unele organe.
48. Tesutul adipos se gaseste in jurul:
1. rinichiului;
2. inimii; D
3. ficatului;
4. suprarenalei.
49. Tesutul adipos se gaseste:
1. subcutanat;
2. in jurul ochiului; A
3. in jurul tiroidei;
4. in jurul splinei.
50. Tesutul fibros se caracterizeaza prin:
1. la nivelul sau predomina fibrele de colagen;
2. la nivelul sau predomina fibrele elastice; E
3. are putina substanta fundamentala;
4. are vascularizatie redusa.
51. Tesutul fibros se caracterizeaza prin:
1. are plasticitate redusa;
2. este rezistent; A
3. are rol de protectie;
4. are rol trofic.
52. Tesutul fibros este localizat in:
1. fasciile care acopera muschii;
2. tendoane; E
3. aponevroze;
4. derm
53. Tesutul fibros formeaza capsulele unor organe:
1. ficat;
2. rinichi; E
3. splina;
4. ganglioni limfatici.
54. Tesutul elastic se caracterizeaza prin:
1. are celule putine;
2. se gaseste in corzile vocale; A
3. se gaseste in tunica medie a arterelor mari;
4. se gaseste in tunica medie a arteriolelor.
55. Tesutul cartilaginos se caracterizeaza prin:
1. este un tesut dur;
2. are functie mecanica; B
3. are rezistenta mica la presiune;
4. are rezistenta mare la frecare.
56. Tesutul cartilaginos este invelit la periferie de:
1. o membrana fibroasa;
2. o membrana putin vascularizata; A
3. pericondru;
4. epiteliu.
57. Componenta cea mai abundenta a tesutului cartilaginos este formata de:
1. ansamblul format de substanta fundamentala si fibre;
2. substanta cartilaginoasa; A
3. matricea cartilajului;
4. citoplasma cartilajului.
58. Substanta fundamentala a tesutului cartilaginos se caracterizeaza prin:
1. in ea sunt sapate camarute: condroblaste;
2. contine celulele cartilaginoase mature: condrocite; B
3. este impregnata cu saruri de calciu si fosfor;
4. este impregnata cu condrina.
59. Tesutul cartilaginos se caracterizeaza prin:
1. are fibre colagene;
2. are fibre elastice; A
3. nu este vascularizat:
4. prezinta o membrana bazala.
60. Tesutul cartilaginos se clasifica in functie de:
1. cantitatea fibrelor;
2. numarul celulelor; C
3. varietatea fibrelor;
4. cantitatea de substanta fundamentala.
61. Varietatile de tesut cartilaginos sunt:
1. hialin;
2. elastic; A
3. fibros;
4. lax.
62. Tesutul cartilaginos hialin se intalneste in cartilajele:
1. de crestere;
2. articulare; E
3. traheale;
4. nazale.
63. Tesutul cartilaginos elastic se intalneste in:
1. pavilionul urechii;
2. bronhii; D
3. cartilajele costale;
4. epiglota.
64. Tesutul cartilaginos fibros se intalneste in:
1. discurile intervertebrale;
2. aripile nasului; C
3. meniscurile articulare;
4. cartilajele epifizo-diafizare.
65. Substanta fundamentala a tesutului osos este:
1. dura;
2. rezistenta; E
3. solida;
4. incarcata cu saruri minerale.
66. Tesutul osos este adaptat pentru functiile de:
1. suport;
2. termoreglare; C
3. protectie;
4. fagocitoza.
67. Tesutul osos este:
1. cel mai rezistent;
2. cel mai dur; A
3. bogat in saruri minerale de calciu si fosfor;
4. lipsit de substanta fundamentala.
68. Tesutul osos se prezinta sub forma de:
1. tesut osos haversian;
2. tesut osos compact; E
3. tesut osos spongios;
4. tesut osos trabecular.
69. Toate tipurile de tesut osos se caracterizeaza prin:
1. contin aceleasi elemente;
2. elementele se afla in aceleasi proportii: D
3. elementele se afla in aceleasi aranjamente;
4. elementele se afla in aranjamente diferite.
70. Tesuturile osoase sunt alcatuite din:
1. fibre de reticulina;
2. celule osoase; B
3. fibre elastice;
4. matrice osoasa.
71. Celulele osoase sunt reprezentate de:
1. osteoblaste;
2. osteocite; A
3. osteoclaste;
4. osteoplaste.
72. Osteoblastele:
1. sunt celule formatoare de os;
2. prezinta numeroase prelungiri; E
3. au o bogata activitate de sinteza.
4. sunt responsabile de formarea oseinei.
73. Osteoblastele prezinta urmatoarele caracteristici:
1. sunt responsabile de formarea matricei preosoase;
2. isi pierd functia de sinteza cand apar elemente de mineralizare; E
3. se tranforma in osteocite;
4. reprezinta celule osoase tinere.
74. Osteocitul:
1. este celula osoasa adulta;
2. ramane inclus in lacuna tesutului nou format; E
3. este localizat in osteoplast;
4. este stadiul final al maturizarii osteoblastului.
75. Osteocitul:
1. este o celula diferentiata;
2. nu se divide; A
3. este situat in lacuna;
4. in fiecare lacuna pot exista pana la trei osteocite.
76. Osteoclastele:
1. sunt celule multinucleate;
2. au functie de resorbtie a tesutului osos; A
3. au activitatea maxima in perioada de osteogeneza;
4. sunt celule osoase de talie mica.
77. Tesutul osos haversian:
1. se mai numeste si tesut osos trabecular;
2. formeaza stratul de la suprafata epifizelor; B
3. formeaza diafiza oaselor scurte;
4. formeaza lama interna si axterna a oaselor late.
78. Tesutul osos compact:
1. este format din numeroase canale Harvey;
2. are o matrice osoasa formata din substante organice; B
3. este format din trabecule osoase;
4. are o matrice osoasa formata din substante anorganice.
79. Canalele osoase se caracterizeaza prin:
1. contin tesut conjunctiv;
2. contin vase de sange; E
3. sunt dispuse in lungimea osului;
4. sunt paralele intre ele.
80. Canalele osoase au urmatoarele caracteristici morfologice:
1. nu sunt anastomozate intre ele;
2. se leaga prin canale transversale; B
3. sunt pline cu maduva osoasa;
4. se leaga prin canale oblice.
81. In jurul canalului osos se gasesc:
1. substanta osoasa;
2. lamele osoase perpendiculare; C
3. 5-30 lamele osoase;
4. 40-100 lamele osoase.
82. Intre lamele sau in grosimea lor se gasesc:
1. osteocite;
2. osteoblaste; C
3. osteoplaste;
4. canale osoase.
83. Sistemul haversian este format din:
1. un canal osos;
2. lamelele din jurul lui; A
3. osteocite cu osteoplate;
4. periost.
84. Sistemul haversian:
1. se mai numeste osteon;
2. reprezinta unitatea morfologica a osului; A
3. reprezinta unitatea functionala a osului;
4. este prezent in toate tipurile de tesut osos.
85. Intre sistemele haversiene se gasesc:
1. arcuri de lamele osoase;
2. resturi de osteoane; A
3. sisteme interhaversiene;
4. arcuri de osteoplate.
86. Fibrele colagene ale osului:
1. sunt paralele intre ele;
2. au o forma spiralata; E
3. fibrele dintr-o lamela se incruciseaza cu cele din lamelele alaturate;
4. constituie o armatura care contribuie la realizarea rezistentei osului.
87.Canalele Volkmann:
1. sunt insotite de lamele osoase;
2. prin ele trec vase de sange; B
3. perforeaza osul dinspre profunzime spre suprafata;
4. prin ele trec nervi.
88. Tesutul osos spongios:
1. se mai numeste si haversian;
2. se gaseste in interiorul oaselor late; B
3. se gaseste in epifizele oaselor scurte;
4. se gaseste in interiorul oaselorscurte.
89. Tesutul osos spongios este format din:
1. canale Havers;
2. lamele osoase; B
3. osteoane;
4. trabecule.
90. Trabeculele sunt alcatuite din:
1. tesut conjunctiv lax;
2. o lamela osoasa; B
3. vase de sange;
4.mai multe lamele osoase.
91. Lamelele osoase determina:
1. cavitati cu aspecte diferite;
2. cavitati cu marimi diferite; A
3. areole;
4. caverne.
92. Areolele prezinta urmatoarele caracteristici:
1. comunica intre ele;
2. contin maduva hematogena; A
3. dau aspectul buretos osului;
4. intra in constitutia osteonului.
93. Trabeculele osului se caracterizeaza prin:
1. prezinta o anumita arhitectura;
2. constituirea trabeculelor este determinata de actiunea factorilor functionali; A
3. constituirea trabeculelor este determinata de actiunea factorilor mecanici;
4. constituirea trabeculelor este determinata de actiunea factorilor ereditari.
94. Celula musculara:
1. se mai numeste fibra musculara;
2. poate prezenta un singur nucleu; A
3 poate prezenta mai multi nuclei;
4. poate sa nu prezinte nucleu.
95. Citoplasma fibrei musculare:
1. se mai numeste sarcoplasma;
2. contine organite celulare comune; E
3. contine organite celulare specifice;
4. contine organite celulare contractile.
96. Dupa particularitatile miofibrilelor, tesutl muscular se imparte in:
1. striat;
2. neted; E
3. cardiac;
4. miocard.
97. Tesutul muscular striat se intalneste in
1. limba;
2. faringe; E
3. portiunea superioara a esofagului;
4. sfinctere.
98. Fibra musculara striata are urmatoarele caracteristici:
1. are o forma cilindrica;
2 are o forma prismatica; E
3. are extremitatile rotunjite;
4. are extremitatile ramificate.
99. Fibrele musculare striate:
1. sunt elemente plasmoidale;
2. sunt polinucleate; E
3. au zeci de nuclei;
4. au sute de nuclei.
100. Nucleii fibrei musculare striate:
1. au forma ovoida;
2. contin mitocondrii; C
3. sunt situati imediat sub sarcolema;
4. sunt de talie foarte mare.
101. Sarcolema fibrei musculare striate este formata din:
1. membrana bazala;
2. mitocondrii; D
3. ribozomi;
4. sarcolema propriu-zisa.
102. Sarcolema propriu-zisa:
1. este nepolarizata;
2. are rolul de a propaga excitatia de-a lungul fibrei musculare;
3. nu percepe impulsul nervos; B
4. are structura generala a plasmolemei.
103. Membrana bazala a sarcolemei:
1. este formata din proteine colagenice;
2. are mitocondrii; C
3. mentine forma fibrei musculare in limite normale;
4. are miofibrile.
104. Sarcoplasma fibrei mesculare striate contine:
1. organite comune;
2. incluziuni; E
3. organite specifice;
4. numeroase miofibrile.
105. Reticulul endoplasmatic al sarcoplasmei:
1. este foarte dezvoltat;
2. are rol important in contractie; A
3. rolul sau in contractie se datoreste calciului;
4. rolul sau in contractie se datoreste clorului.
106. Miofibrilele fibrei musculare striate sunt formate din:
1. numeroase fibrile elementare;
2. membrana dubla; C
3. numeroase miofilamente;
4. cute numite creste.
107. Miofilamentele fibrei musculare striate constituie:
1. unitatea morfologica a fibrei musculare;
2. unitatea morfologica a miofibrilei; B
3. unitatea functionala a fibrei musculare;
4. unitatea functionala a miofibrilei.
108. Miofilamentele fibrei musculare striate pot fi:
1. groase;
2. asezate la intamplare; D
3. dispuse intr-un aranjament octogonal;
4. subtiri.
109. Miofilamentele de actina:
1. sunt subtiri;
2. sunt reprezentate de catre actina; E
3. sunt reprezentate de catre tropomiozina;
4. sunt reprezentate de catre troponina.
110. Cele doua tipuri de miofilamente ale fibrei musculare striate se caracterizeaza prin:
1. au o asezare precisa;
2. au aceeasi dimensiune; C
3. sunt dispuse intr-un aranjament hexagonal;
4. se incruciseaza intre ele.
111. Aranjamentul miofilamentelor prezinta urmatoarea dispozitie:
1. in centru un miofilament gros:
2. in centru un miofilament de miozina; E
3. miofilamentul central este inconjurat de 6 miofilamente subtiri;
4. miofilamentul central este inconjurat de 6 miofilamente de actina.
112. Fibrele musculare striate se grupeaza in:
1. fascicule primare;
2. fascicule de 20-25 fibre; A
3. fascicule de 20-30 fibre;
4. fascicule de 10-15 fibre.
113. Fasciculele musculare primare:
1. se grupeaza in fascicule secundare. A
2. sunt inconjurate de o teaca conjunctiva;
3. sunt inconjurate de endomisium;
4. sunt formate din 20-30 miofilamente.
114. Fasciculele musculare secundare:
1. se grupeaza in fascicule primare; B
2. sunt delimitate de tesut conjunctiv;
3. sunt cele mai mici fascicule;
4. sunt delimitate de perimisium.
115. Muschii striati:
1. au o vascularizatie bogata;
2. au o inervatie motorie; A
3. au o inervatie senzitiva;
4. se hranesc prin difuziune.
116. Fibra musculara miocardica:
1. are o structura asemanatoare fibrelor striate; E
2. are o structura asemanatoare fibrelor netede;
3. are un nucleu central;
4. prezinta o alternanta de benzi clare si intunecate.
117. Celulele musculare de tip cardiac:
1. sunt alungite;
2. sunt ramificate; A
3. vin in contact unele cu altele;
4. sunt separate intre ele prin sarcoplasma.
118. Zonele de contact dintre fibrele musculare cardiace:
1. se stabilesc prin strii scalariforme; E
2. se stabilesc prin discuri intercalare;
3. se stabilesc la nivelul unor benzi;
4. reprezinta jonctiuni intercelulare specializate.
119. Tesutul nodal:
1. este un miocard specific;
2. determina contractia ritmica a inimii; E
3. determina contractia automata a inimii;
4. stabileste legatura intre atrii si ventricule.
120. Tesutul nodal este reprezentat de catre
1. nodulul sinoatrial;
2. nodulul atrioventricular; A
3. fasciculul Hiss;
4. reteaua Pavlov.
121. Fibra musculara neteda intra in constitutia:
1. tunicii musculare a viscerelor:
2. tunicii vasculare a vaselor; E
3. anexelor unor organe de simt;
4. capsulelor unor organe.
122. Tesutul muscular neted il intalnim in:
1. tunica musculara a arterelor;
2. capsula cardiaca; C
3. piele;
4. capsula stomacului.
123. Fibra musculara neteda:
1. are aspect cilindric;
2. prezinta un nucleu situat central; B
3. are striatii transversale;
4. are miofibrile alungite.
124. Fibrele musculare netede:
1. au o structura omogena;
2. in miofilamente prezinta proteine contractile; E
3. in miofilamente prezinta proteine reglatoare;
4. sunt inervate de sistemul nervos vegetativ.
125. Timpul total de contractie al fibrei musculare netede:
1. este de 1-3 secunde;
2. are o valoare apropiata de a fibrei cardiace; C
3. este de 30 de ori mai lung decat al fibrei striate;
4. este dependent de marimea fibrei musculare.
126. Muschiul neted poate fi stimulat si de catre:
1. lipsa oxigenului;
2. CO2; E
3. scaderea pH-ului;
4. cresterea temperaturii.
127.Tesutul nervos este constituit din:
1. celule specializate;
2. celule de sustinere; E
3. celule nevroglice;
4. neuroni.
128. Neuronul reprezinta unitatea sistemului nervos:
1. morfologica;
2. de sustinere; C
3. functionala;
4. genetica.
129. Forma neuronilor este foarte variata:
1. stelata, in coarnele anterioare ale maduvei;
2. fuziforma, in stratul superficial al scoartei cerebrale; D
3. piramidala, in zonele senzitive ale scoartei cerebrale;
4. ovalara, in ganglionii spinali.
130. In functie de numarul prelungirilor, neuronii pot fi:
1. unipolari, celulele cu conuri si bastonase din retina;
2. pseudounipolari, neuronii din scoarta cerebelului; D
3. bipolari, neuronii din ganglionul nervului trigemen;
4. multipolari; neuronii din scoarta cerebrala.
131. Neuronii pseudounipolari:
1. au o prelungire care se divide in 'T';
2. dendrita se distribuie la periferie; A
3. axonul patrunde in sistemul nervos central;
4. se gasesc in retina.
132. Neuronii bipolari:
1. cele doua prelungiri pornesc de la polul opus al celulei;
2. se gasesc in ganglionul spiral Corti; E
3. se gasesc in ganglionul vestibular Scarpa;
4. se gasesc in mucoasa olfactiva.
133. Neuronii multipolari:
1. au o forma stelata;
2. prezinta numeroase prelungiri dendritice; A
3. sunt prezenti in scoarta cerebrala;
4. prezinta mai multi axoni.
134. Dupa functie neuronii pot fi:
1. receptori, in legatura cu organele efectoare,
2. somatosenzitivi; B
3. receptori, care prin axonii lor receptioneaza stimulii;
4. visceromotori.
135. Neuronii intercalari:
1. receptioneaza stimuli prin dendritele lor;
2. se mai numesc neuroni de asociatie; B
3. sunt in legatura cu organele efectoare;
4. fac legatura intre neuronii senzitivi si cei motori.
136. Neuronii receptori:
1. receptioneaza stimuli din mediul extern;
2. sunt neuroni senzitivi; A
3. receptioneaza stimuli din mediul intern;
4. fac legatura intre neuronii motori.
137. Neuronul este format din:
1. corpul celular;
2. dendrite, prelungiri celulifuge; D
3. axon, prelungire centripeta;
4. pericarion.
138. Corpul neuronului este format din:
1. membrana;
2. neurilema, care este citoplasma neuronala; C
3. nucleu;
4. neuroplasma, care este membrana neuronala.
139. Membrana neuronului:
1. delimiteaza neuronul;
2. este groasa; C
3. are o structura lipoproteica;
4. se numeste neuroplasma.
140. Citoplasma neuronului contine:
1. organite celulare comune;
2. incluziuni citoplasmatice; A
3. organite celulare specifice;
4. centrozom.
141. Corpii Nissl;
1. se mai numesc corpi tigroizi;
2. se gasesc in corpul celular; E
3. se gasesc la baza dendritelor;
4. au rol in metabolismul neuronului.
142. Neurofibrilele se gasesc in :
1. citoplasma;
2. dendrite; E
3. axon;
4. corpul neuronului.
143. Neurofibrilele au urmatoarele roluri:
1. mecanic;
2. de sustinere; A
3. conducerea impulsului nervos;
4. sinteza proteinelor.
144. Nucleul este intotdeauna unic in neuronii:
1. motori;
2. senzitivi; A
3. de asociatie;
4. vegetativi periferici.
145. Dendritele neuronului:
1. in portiunea lor terminala sunt mai subtiri;
2. contin neurofibrile; A
3. conduc impulsul nervos centripet;
4. nu contin corpi tigroizi.
146. Axonul este o prelungire:
1. unica;
2. groasa; E
3. lunga;
4. poate atinge 1 m.
147. Axonul este format din:
1. axolema, citoplasma axonului;
2. citoplasma, care contine mitocondrii; B
3. axoplasma, citoplasma neuronala;
4. membrana, care are rol in conducerea impulsului nervos.
148. Axonul se caracterizeaza prin:
1. emite colaterale verticale pe directia sa;
2. in portiunea terminala se ramifica; B
3. butonii terminali contin mediatori fizici;
4. butonul terminal contine neurofibrile si mitocondrii.
149. Teaca de mielina nu este prezenta la neuronii:
1. cu diametrul mai mic de 2 microni;
2. din intregul sistem nervos vegetativ;
3. ; fibrele vegetative preganglionare;
4. fibrele vegetative postganglionare.
150. Rolurile tecii de mielina sunt:
1. izolator electric;
2. izolator termic; C
3. accelerarea conducerii impulsului nervos;
4. de izolare a fibrelor nervoase.
151. Teaca de mielina este produsa de catre:
1. in SNP de catre celulele Schwann;
2. o celula Schwann produce teaca pentru mai multi neuroni;
3. in SNC de catre oligodendrocite; C
4. un oligodendrocit produce teaca pentru un singur neuron.
152. Teaca de mielina prezinta:
1. discontinuitati;
2. noduri Schwann; C
3. spatii intre doua celule Schwann;
4. continuitate pe toata lungimea axonului.
153. Teaca Schwann:
1. se dispune in jurul tecii de mielina;
2. celula Schwann corespunde unui segment internodal;
3. este formata din celule nevroglice; E
4. este absenta la axonii din SNC.
154. Teaca Henle:
1. separa membrana celulara de tesutul conjunctiv inconjurator;
2. are rol im permeabilitate; A
3. are rol in asigurarea rezistentei;
4. este prezenta la neuronii din SNC.
155. Nevrogliile:
1. au forma corpului celular diferita;
2. au dimensiunile corpului celular diferite; E
3. sunt variabile ca numar;
4. prezinta mai multe tipuri.
156. Se descriu mai multe tipuri de nevroglii:
1. celula mielinica;
2. celula Schwann; B
3. stelocitul;
4. microglia.
157. Nevrogliile se caracterizeaza prin:
1. ca si neuronii, nu se divid;
2. dau nastere tumorilor din SNC; B
3. contin neurofibrile;
4. nu contin corpi tigroizi.
158. Nevrogliile indeplinesc urmatoarele roluri:
1. suport pentru neuroni;
2. de protectie; E
3. trofic;
4. fagocitar.
FIZIOLOGIA NEURONULUI SI A SINAPSEI
COMPLEMENT SIMPLU
1. Neuronul are urmatoarele proprietati:
a. excitabilitate;
b. contractilitate;
c. conductibilitate; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
2. Aparitia unui potential de actiune intr-o zona a membranei neuronale determina:
a. aparitia unui nou potential de actiune in zona vecina;
b. inhibitie in zona invecinata;
c. repolarizarea; a
d. sunt corecte raspunsurile a si c.
e. nici unraspuns nu este corect.
3. Toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui axon sunt consecinta:
a. repolarizarii;
b. primului potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv; b
c. potentialului de actiune aparut intr-un axon invecinat;
d. potentialului de actiune aparut in dendrite;
e. potentialului de actiune aparut in corpul celular.
4. Potentialul de actiune la nivelul axonilor mielinici:
a. este condus in toate directiile;
b. au amplitudine diferita;
c. in zona opusa aparitiei potentialului, membrana este in stare refractara absoluta; c
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
5. Conducerea in axonii amielinici este:
a. rapida;
b. fara consum de energie;
c. pasiva; d
d. fara decrement;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
6. Conducerea la nivelul axonilor mielinizati:
a. potentialul de actiune apare la nivelul celulei Schwann;
b. sare de la un nod la altul;
c. viteza de conducere este de 10 m/s; b
d. impulsul sare de la o celula Schwann la alta;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
7. Sinapsa este o conexiune:
a. functionala;
b. intre un neuron si altul;
c. intre un neuron si o celula musculara; e
d. intre un neuron si o celula secretorie;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
8. Sinapsa neuromusculara:
a. este similara sinapsei neuro-neuronale;
b. se mai numeste placa motorie;
c. se mai numeste jonctiune neuromusculara; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
9. La nivelul sinapsei chimice conducerea se face:
a. unidirectional;
b. bidirectional;
c. multidirectional; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
10. Sinapsele neuro-neuronale pot fi:
a. axosomatice;
b. axoaxonice;
c. axodendritice; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
11. Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea, sinapsele pot fi:
a. chimice;
b. axodendritice;
c. electrice; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
12. Sinapsele chimice sunt alcatuite din:
a. doua celule de aceleasi dimensiuni;
b. doua celule alipite;
c. membrana presinaptica; c
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
13. Veziculele sinaptice:
a. contin mediator fizic;
b. sunt prezente in sinapsele electrice;
c. se gasesc in membrana presinaptica; c
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
14. Sinapsele electrice sunt formate din:
a. terminatie presinaptica;
b. fanta sinaptica;
c. celula postsinaptica; d
d. doua celule alipite in zonele lor de rezistenta electrica minima;
e. toate raspunsurile sunt corecte;
15. Modul de functionare al sinapsei chimice.
a. sub actiunea impulsului nervos se elibereaza cuante de mediator fizic;
b. mediatorul interactioneaza cu receptorii specifici;
c. mediatorul determina modificari ale potentialului membranei presinaptice; b
d. conducerea este bidirectionala;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
16. Modul de functionare al sinapsei electrice:
a. trecerea ionilor se face prin locurile de jonctiune;
b. trecerea celulelor se face prin locurile de jonctiune;
c. conducerea este bidirectionala; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
17. Sinapse chimice se intalnesc in:
a. miocard;
b. muschiul neted;
c. placa motorie; c
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
18. Sinapsele electrice se intalnesc in:
a. SN vegetativ;
b. miocard;
c. placa motorie; b
d. aproape toate sinapsele SNC;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
19. In urma interactiunii dintre mediator si receptori apare:
a. depolarizarea membranei postsinaptice;
b. un potential de actiune; a
c. creste permeabilitatea membranei presinaptice;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
20. Potentialul postsinaptic excitator:
a. apare mai intai in membrana presinaptica;
b. este un potential de actiune;
c. apare pe un neuron postsinaptic; c
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
21. Potentialul terminal de placa:
a. apare la o fibra musculara scheletica;
b. nu trebuie confundat cu potentialul de actiune;
c. produce depolarizarea sarcolemei; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
22. Potentialul postsinaptic are urmatoarele proprietati:
a. sumatie temporala;
b. sumatie spatiala;
c. este un potential de actiune; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
23. Sinapsele pot fi:
a. excitatorii;
b. inhibitorii;
c. axodendritice; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
24. In sinapsele inhibitorii mediatorul chimic determina:
a. hiperpolarizarea membranei presinaptice;
b. instalarea potentialului postsinaptic excitator;
c. realizarea inhibitiei postsinaptice; c
d. micsorarea permeabilitatii membranei presinaptice;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
25. Inhibitia presinaptica are urmatoarele caracteristici:
a. se datoreaza unei sinapse 'presinaptice';
b. apare din cauza absentei mediatorului din vezicule;
c. este situata dupa contactul cu neuronul urmator; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
26. Oboseala transmiterii sinaptice se datoreste:
a. stimularii repetate a sinapselor excitatorii;
b. stimularii lente a sinapselor excitatorii; a
c. unor descarcari reduse ale neuronului postsinaptic;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
27. Oboseala transmiterii sinaptice se caracterizeaza prin:
a. reprezinta un mecanism de protectie impotriva suprasolicitarii;
b. se realizeaza prin epuizarea mediatorului chimic;
c. se realizeaza prin epuizarea neurotransmitatorului;
d. toate raspunsurile sunt corecte; d
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
28. Excitabilitatea unei sinapse este crescuta de :
a. eter;
b. cofeina;
c. cloroform; b
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
29. Excitabilitatea unei sinapse este scazuta de :
a. adrenalina;
b. acetilcolina;
c. anestezice; c
d. noradrenalina;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Celula nervoasa are urmatoarele proprietati:
1. excitabilitatea;
2. contractilitatea; C
3. conductibilitatea;
4. elasticitatea.
a. Conducerea impulsului nevos:
1. aparitia unui potential de actiune intr-o zona a membranei determina aparitia unui nou potential de actiune in zona vecina;
2. aparitia unui potential de actiune intr-un anumit punct al mambranei axonale este consecinta depolarizarii produse de un potential de actiune anterior; A
3. toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui axon sunt consecinta primului potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv;
4. este un fenomen pasiv.
2. Conducerea la nivelul axonilor amielinici:
1. potentialul de actiune poate sa apara in orice zona a membranei;
2. potentialul este condus in toate sensurile; D
3. viteza de conducere este mai mare in axonii cu diametrul mai mic;
4. toate potentialele de actiune au aceeasi amplitudine.
3. Conducerea la nivelul axonilor amielinici:
1. este fara decrement;
2. este fara diminuare; E
3. este mai mica decat in cazul axonilor mielinizati;
4. este maimai mica in axonii mai subtiri.
4. Conducerea la nivelul axonilor mielinizati:
1. potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor Ranvier;
2. potentialul sare de la un nod la altul; A
3. este saltatorie;
4. are viteze mai mici decat la axonii nemielinici.
5. Sinapsa reprezinta conexiunea functionala dintre un neuron si:
1. o alta celula;
2. o celula efectoare; E
3. o celula musculara;
4. o celula secretorie.
6. Sinapsa neuromusculara:
1. se mai numeste placa motorie;
2. permite transmiterea impulsurilor intr-un singur sens.
3. se mai numeste jonctiune neuromusculara; A
4. este total diferita de cea neuro-neuronala
7. Sinapsele neuro-neuronale pot fi:
1. axosomatice;
2. axodendritice; E
3. axoaxonice;
4. dendrodendritice.
8. Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea, sinapsele pot fi:
1. chimice;
2. ionice; D
3. bazice;
4. electrice.
9. Sinapsa chimica este alcatuita din:
1. terminatia presinaptica;
2. fanta sinaptica; A
3. celula postsinaptica;
4. membrana bazala.
10. Mediatorul chimic:
1. este secretat de membrana postsinaptica;
2. se cunosc peste 40 mediatori chimici; B
3. este fixat de receptorii membranei presinaptice;
4. cel mai raspandit este acetilcolina.
11. Sinapsa electrica este formata din:
1. doua celule de aceleasi dimensiuni;
2. mediator chimic; C
3. doua celule alipite in zonele lor de rezistenta electrica minima;
4. fanta sinaptica.
12. Modul de functionare al sinapsei chimice:
1. sub actiunea impulsului nervos se elibereaza cuante de mediator chimic in fanta sinaptica;
2. mediatorul interreactioneaza cu receptorii specifici de pe membrana postsinaptica;
3. conducerea este unidirectionala; A
4. conducerea este dinspre membrana postsinaptica spre cea presinaptica.
13. Modul de functionare al sinapsei electrice:
1. ionii trec prin locul de jonctiune al celulelor;
2. moleculele trec prin locul de jonctiune al celulelor;
3. conducerea este, se pare, bidirectionala; A
4. mediatorul este acetilcolina.
14. Exemple de sinapse chimice:
1. in miocard;
2. placa motorie; B
3. in muschiul neted;
4. aproape toate sinapsele SNC;
15. Exemple de sinapse electrice:
1. in miocard;
2. placa motorie; D
3. SNV;
4. in muschiul neted.
16. Depolarizarea membranei postsinaptice se numeste:
1. potential postsinaptic excitator, daca este vorba de un neuron postsinaptic;
2. potential presinaptic excitator, daca este vorba de un neuron presinaptic; C
3. potential terminal de placa, daca este vorba de o fibra musculara scheletica;
4. potential presinaptic de placa, in cazul jonctiunii neuromusculare.
17. Potentialul postsinaptic are urmatoarele proprietati speciale:
1. repetarea periodica la un singur stimul;
2. sumatia temporala; B
3. inhibitia anterioara;
4. sumatia spatiala.
18. Sinapsele inhibitorii se caracterizeaza prin:
1. sunt in functie de tipul de mediator chimic continut de terminatia presinaptica;
2. mediatorul chimic determina in membrana postsinaptica o hiperpolarizare; A
3. mediatorul determina in membrana postsinaptica instalarea potentialului postsinaptic si realizarea inhibitiei postsinaptice.
4. sunt cele mai raspandite in organism.
18. Inhibitia presinaptica se caracterizeaza prin:
1. se produce inainte ca semnalul sa ajunga la nivelul sinapsei;
2. se datoreaza unui stimul foarte puternic;
3. se produce ca un mecanism de protectie; D
4. se datoreaza unor sinapse 'presinaptice', aflate pe terminatia presinaptica inainte de contactul sau cu neuronul urmator.
19. Oboseala transmiterii sinaptice se caracterizeaza prin:
1. se realizeaza prin stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii;
2. reprezinta un mecanism de protectie impotriva supraexcitarii; E
3. se realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator;
4. se realizeaza prin epuizarea depozitelor de neurotransmitator;
20. Efectele drogurilor asupra transmiterii sinaptice:
1. cofeina creste excitabilitatea sinapselor;
2. glucidele scad excitabilitatea sinapselor; C
3. unele anestezice scad excitabilitatea sinaptica;
4. eterul creste excitabilitatea sinaptica.
SISTEMUL NERVOS.
NOTIUNI GENERALE
COMPLEMENT SIMPLU
1. Majoritatea functiilor organismului sunt reglate de:
a. sistemul nervos;
b. sistemul endocrin;
c. aparatul cardio-vascular; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
2. SN are rol in special in reglarea activitatii:
a. musculaturii;
b. glandelor exocrine;
c. glandelor endocrine; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
3. Sistemul endocrin regleaza in principal functiile:
a. metabolice;
b. glandelor rndocrine;
c. glandelor exocrine; a
d. musculaturii netede;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
4. SN somatic regleaza activitatea:
a. musculaturii scheletice;
b. glandelor exocrine;
c. musculaturii netede; a
d. glandelor endocrine;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
5. SN vegetativ regleaza activitatea:
a. musculaturii viscerale;
b. musculaturii netede;
c. glandelor endocrine; e
d. glandelor exocrine;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
6. SN central este format din:
a. encefal;
b. maduva spinarii;
c. ganglionii extranevraxiali; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
7. SN periferic este format din:
a. nervi spinali;
b. nervi cranieni;
c. maduva spinarii; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
8. Centrii nervosi:
a. prelucreaza informatiile primite;
b. elaboreaza comenzi pentru receptori;
c. prezinta trei compartimente; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
9. Emisferele cerebrale au urmatoarele functii:
a. senzitiva;
b. motorie;
c. psihica; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
10. Actul reflex se caracterizeaza prin:
a. este mecanismul fundamental de funtionare a SN;
b. reprezinta reactia de raspuns a receptorilor la un stimul; a
c. este un termen introdus de catre Demostene;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
11. Arcul reflex reprezinta:
a. reactia de raspuns a receptorilor la un stimul;
b. reactia de raspuns a centrilor nervosi la un stimul;
c. baza anatomica a actului reflex; c
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
12. Arcul reflex este format din urmatoarele, cu o exceptie:
a. receptor;
b. cale aferenta spre receptor;
c. centru nervos; b
d. cale eferenta;
e. efector.
13. Receptorul se caracterizeaza prin:
a. este o structura excitabila;
b. raspunde la stimuli prin variatii de potential gradate;
c. trimite comenzi spre efector; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
14. Receptorii pot fi reprezentati de urmatoarele structuri, cu o exceptie:
a. celule epiteliale diferentiate in celule senzoriale;
b. celule epiteliale specializate in celule senzoriale;
c. celule conjunctive; c
d. corpusculi senzitivi;
e. terminatii nervoase libere.
15. Corpusculii senzitivi se caracterizeaza prin:
a. sunt mici organe pluricelulare;
b. sunt formati din celule;
c. contin fibre conjunctive; e
d. contin terminatii nervoase dendritice;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
16. Receptori reprezentati prin terminatii nervoase dendritice se intalnesc in:
a. receptorii tegumentari;
b. proprioreceptori;
c. receptorii retinieni; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
17. Uneori, rolul de receptori il indeplinesc:
a. terminatiile butonate ale dendritelor receptorilor olfactivi;
b. terminatiile butonate ale dendritelor receptorilor durerosi; e
c. terminatiile butonate ale dendritelor receptorilor vizuali;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
18. In functie de tipul excitantului receptorii pot fi urmatorii, cu o exceptie:
a. mecanoreceptori;
b. termoreceptori;
c. proprioreceptori c;
d. receptori electromagnetici;
e. chemoreceptori.
19. Mecanoreceptorii se caracterizeaza prin:
a. detecteaza deformarile chimice ale receptorului;
b. detecteaza deformarile mecanice ale celulelor vecine receptorului;
c. intra si in categoria receptorilor clasificati iin functie de tipul de energie pe care o prelucreaza; c
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
20. Termoreceptorii:
a. sesizeaza schimbarile de temperatura;
b. unii sunt specializati pentru senzatia de cald;
c. altii sunt specializati pentru senzatia de rece; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
21. Nociceptorii:
a. sunt receptori ai durerii;
b. detecteaza leziuni tisulare de natura fizica;
c. detecteaza leziuni tisulare de natura chimica; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
22. Receptorii electromagnetici detecteaza:
a. lumina la nivelul retinei;
b. deformari mecanice ale retinei;
c. leziuni fizice retiniene; a
d. leziuni chimice ale retinei;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
23. Chemoreceptorii detecteaza urmatoarele, cu o exceptie:
a. gustul;
b. mirosul;
c. nivelul oxigenului din aer; c
d. concentratia dioxidului de carbon;
e. concentratia unor substante importante in biochimia organismului.
24. La nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in:
a. informatie nervoasa;
b. impuls nervos;
c. raspuns; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
25. In functie de provenienta stimulului, receptorii pot fi:
a. exteroreceptori;
b. interoreceptori;
c. visceroreceptori; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
26. In functie de tipul de senzatie, receptorii pot fi:
a. proprioreceptori;
b. receptori cutanati;
c. receptori ai simturilor speciale; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
27. Proprioreceptorii:
a. informeaza despre pozitia corpului;
b. permit controlul miscarii;
c. sunt receptori electromagnetici; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
28. Receptorii cutanati includ urmatorii receptori, cu o exceptie:
a. presionali;
b. osmoreceptori;
c. tactili; b
d. pentru cald;
e. pentru vibratii.
29. In functie de tipul de energie pe care o prelucreaza, receptorii pot fi urmatorii, cu o exceptie:
a. baroreceptori;
b. chemoreceptori;
c. fotoreceptori; a
d. termoreceptori;
e. mecanoreceptori.
30. Chemoreceptorii au urmatoarele caracteristici:
a. sunt stimulati fizic;
b. pot fi situati in cavitatea nazala;
c. sunt situati in retina; b
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
31. Chemoreceptorii sunt reprezentati de catre urmatorii receptori, cu o exceptie:
a. mugurii gustativi;
b. nociceptori;
c. epiteliul glandular; c
d. epiteliul olfactiv;
e. corpii carotidieni.
32. Fotoreceptorii se caracterizeaza prin:
a. sunt stimulati de lumina;
b. sunt reprezentati de celulele cu conuri;
c. sunt reprezentati de celulele cu bastonase; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
33. Mecanoreceptorii au urmatoarele caracteristici:
a. sunt stimulati de deformarea membranei;
b. sunt reprezentati de catre receptorii tactili; e
c. sunt reprezentati de catre receptorii pentru vibratii;
d. sunt reprezentati de catre receptorii pentru presiune;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
34. In functie de viteza de adaptare receptorii pot fi:
a. fazici;
b. tonici;
c. lenti; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
35. Receptorii fazici se caracterizeaza prin:
a. raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului;
b. desi stimulul se mentine, activitatea receptorilor scade;
c. sunt reprezentati de catre receptorii olfactivi; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
36. Receptorii tonici se caracterizeaza prin:
a. prezinta o activitate variabila pe durata aplicarii stimulului;
b. sunt reprezentati de catre receptorii vizuali;
c. sunt reprezentati de catre celulele cu conuri; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
37. Receptorii vin in contact sinaptic cu:
a. terminatiile dendritice ale neuronilor motori din ganglionii spinali;
b. terminatiile dendritice ale neuronilor din ganglionii de pe traseul unor nervi cranieni;
c. terminatiile axonice ale neuronilor din ganglionii de pe traseul unor nervi cranieni; b
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
38. Distributia caii aferente in centrii nervosi se poate face:
a. convergent;
b. divergent;
c. in mai mult de doua moduri; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
39. Distributia caii aferente in centrii nervosi se poate face:
a. un singur neuron central poate primi contacte sinaptice de la mai multe fibre aferente;
b. o singura fibra eferenta se poate termina pe mai multi neuroni centrali;
c. mai multe fibre eferente se pot termina pe mai multi neuroni centrali; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
40. Potentialele de actiune dendritice ajunse la neuronul senzitiv se propaga mai departe:
a. celulifug, de-a lungul dendritei acestuia;
b. centripet, de-a lungul axonului acestuia;
c. pana la prima sinapsa; c
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
41. Reflexul monosinaptic prezinta urmatoarele caracteristici:
a. este format din cel putin doi neuroni;
b. este un reflex elementar;
c. are doi neuroni senzitivi; b
d. are doi neuroni motori;
e. nici un raspuns nu este corect.
42. Reflexul polisinaptic se caracterizeaza prin:
a. se intalneste intr-o activitate reflexa complexa;
b. calea aferenta este formata din cel mult trei neuroni;
c. centrul reflex elaboreaza raspunsul senzitiv; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
43. Prin centrul nervos se intelege
a. totalitatea structurilor din SNC care participa la actul reflex respectiv;
b. totalitatea receptorior;
c. calea aferenta; a
d. calea eferenta;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
44. SNC are trei nivele:
a. maduva spinarii;
b. nivelul subcortical;
c. nivelul cortical; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
45. Calea eferenta reprezinta:
a. axonii neuronilor motori somatici;
b. axonii neuronilor motori vegetativi;
c. axonii neuronilor somato-senzitivi; e
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
46. Cea mai simpla cale eferenta:
a. se intalneste la reflexele somatice;
b. este formata din axonul motoneuronului alfa;
c. este formata din axonii neuronilor din coarnele anterioare medulare; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
47. In cazul SN vegetativ, calea eferenta este formata din:
a. doi neuroni;
b. un neuron preganglionar din coarnele anterioare;
c. un neuron postganglionar din coarnele laterale; a
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
48. Principalii efectori sunt:
a. muschii striati;
b. muschii netezi;
c. glandele exocrine; d
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Sistemul nervos are urmatoarele roluri:
1. impreuna cu sistemul endocrin controleaza majoritatea functiilor organismului;
2. reglarea activitatii musculaturii; E
3. reglarea activitatii glandelor endocrine;
4. reglarea activitatii glandelor exocrine.
2. Sistemul endocrin regleaza in principal urmatoarele functii; cu unele exceptii:
1. majoritatea functiilor organismului;
2. activitatea musculaturii striate; A
3. secretia glandelor exocrine;
4. functiile metabolice.
3. SN se caracterizeaza prin:
1. activitatea musculaturii scheletice este realizata de SN somatic;
2. reglarea activitatii musculaturii viscerale este realizata de SNV; E
3. reglarea activitatii glandelor exocrine este realizata de SNV;
4. reglarea activitatii glandelor endocrine este realizata de SNV;
4. Centrii nervosi:
1. prelucreaza informatiile primite; A
2. elaboreaza comenzi care sunt transmise receptorilor;
3. pot fi separati in doua compartimente functionale;
4. pot fi situati pe traiectul nervilor.
5. Compartimentele functionale ale centrilor nervosi se caracterizeaza prin:
1. compartimentul senzitiv, primeste informatiile de la nivelul receptorilor;
2. cele doua compartimente functioneaza independent unul de celalalt; C
3. compartimentul motor transmite comenzile la efectori;
4. cele doua compartimente functionale sunt situate la nivele diferite ale SNC.
6. Emisferele cerebrale au urmatoarele functii:
1. senzitiva;
2. motorie; A
3. psihica;
4. coordonarea reflexelor osteo-tendinoase.
7. Reflexul se caracterizeaza prin:
1. reprezinta mecanismul fundamental de functionare a SN;
2. reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone efectoare; D
3. termenul a fost introdus de de catre fiziologul englez Descartes;
4. raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor.
8. Arcul reflex se caracterizeaza prin:
1. reprezinta baza anatomica a actului reflex;
2. prezinta receptor; E
3. prezinta cale aferenta, centru nervos si cale eferenta;
4. prezinta efector.
9. Receptorul:
1. primeste comenzi;
2. este o structura excitabila; B
3. este stimulat de centrul nervos;
4. raspunde la stimuli prin variatii de potential.
10. Receptorii pot fi:
1. celule epiteliale diferentiate si specializate in celule senzoriale;
2. corpusculi senzitivi; A
3. terminatii butonate ale dendritelor;
4. celule conjunctive.
11. Corpusculii senzitivi se caracterizeaza prin:
1. sunt mici organe pluricelulare;
2. sunt formati din fibre conjunctive; A
3. sunt formati din terminatii nervoase dendritice;
4. nu sunt vascularizati.
12. In functie de tipul excitantului, receptorii pot fi:
1. exteroreceptori;
2. mecanoreceptori; B
3. interoreceptori;
4. termoreceptori.
13. In functie de tipul de senzatie receptorii pot fi:
1. proprioreceptori;
2. receptorii simturilor speciale; a
3. receptori cutanati;
4. receptori fazici.
14. In functie de provenienta stimulului receptorii pot fi:
1. exteroreceptori;
2. tonici; D
3. fazici;
4. interoreceptori.
15. In functie de tipul de energie pe care o prelucreaza receptorii pot fi:
1. chemoreceptori;
2. fotoreceptori; E
3. termoreceptori;
4. mecanoreceptori.
16. In functie de viteza de adaptare receptorii pot fi:
1. rapizi;
2. fazici; B
3. lenti;
4. tonici.
17. Mecanoreceptorii detecteaza:
1. deformarile mecanice ale receptorului;
2. leziuni tisulare; C
3. deformarile celulelor vecine receptorului;
4. informeaza despre pozitia corpului.
18. Termoreceptorii se caracterizeaza prin:
1. sesizeaza schimbarile de temperatura; A
2. unii receptori sunt specializati pentru senzatia de cald;
3. alti receptori sunt specializati pentru senzatia de rece;
4. sunt receptori chimici.
19. Nociceptorii se caracterizeaza prin:
1. sunt receptori ai durerii;
2. detecteaza leziuni tisulare; E
3. detecteaza leziuni de natura fizica sau chimica;
4. sunt considerati chemoreceptori, deoarece sunt stimulati de substante chimice eliberate de celulele distruse.
20. Receptorii electromagnetici se caracterizeaza prin urmatoarele, cu unele exceptii:
1. percep caldura;
2. percep senzatia de rece; A
3. la nivelul lor se elaboreaza senzatia;
4. detecteaza lumina la nivelul retinei.
21. Chemoreceptorii pot detecta:
1. gustul (cavitatea bucala);
2. mirosul (cavitatea bucala); D
3. nivelul oxigenului atmosferic;
4. concentratia unor substante importante in biochimia organismului.
22. Interoreceptorii:
1. primesc stimuli din interiorul oganismului;
2. se mai numesc visceroreceptori; E
3. includ baroreceptorii;
4. includ chemoreceptorii.
23. Proprioreceptorii se caracterizeaza prin:
1. informeaza despre pozitia corpului;
2. includ baroreceptorii; C
3. permit controlul miscarii;
4. detecteaza variatiile presionale.
24. Receptorii cutanati includ urmatorii receptori:
1. presionali;
2. tactili; E
3. vibratili;
4. pentru cald.
25. Receptorii simturilor speciale sunt pentru:
1. vaz;
2. auz; A
3. echilibru;
4. rece.
26. Chemoreceptorii sunt reprezentati de catre urmatorii receptori:
1. mugurii gustativi;
2. epiteliul olfactiv; E
3. corpii carotidieni;
4. corpii aortici.
27. Fotoreceptorii se caracterizeaza prin:
1. sunt stimulati de lumina;
2. sunt reprezentati de catre celulele cu bastonas; A
3. sunt reprezentati de catre celulele cu con;
4. sunt reprezentati de catre celulele bipolare.
28. Mecanoreceptorii sunt reprezentati de catre receptorii pentru:
1. tact;
2. presiune; A
3. vibratii;
4. temperatura.
29. Receptorii fazici se caracterizeaza prin:
1. raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului;
2. activitatea lor creste ulterior; C
3. sunt reprezentati prin receptorii olfactivi;
4. sunt cei mai mici receptori.
30. Receptorii tonici:
1. prezinta activitate relativ constanta pe toata durata aplicarii stimulului;
2. sunt reprezentati de receptorii olfactivi; D
3. sunt reprezentati de receptorii tactili;
4. sunt reprezentati de receptorii vizuali.
31. Calea aferenta a arcului reflex se caracterizeaza prin:
1. convergenta: un singur neuron central primeste contacte sinaptice de la mai multe fibre aferente;
2. impulsul este condus centrifug; C
3. divergenta: ramificarea unei singure fibre aferente la mai multi neuroni centrali;
4. multiple sinapse pe caile specifice monosinaptice.
32. Centrul unui reflex se caracterizeaza prin:
1. reprezinta totalitatea structurilor din SNC care participa la actul reflex respectiv;
2. in cazul unui reflex monosinaptic, centrul nervos este reprezentat de catre sinapsa dintre axonul neuronului senzitiv si corpul celular al neuronului motor; E
3. calea aferenta este formata dintr-un lant de trei sau mai multi neuroni;
4. in cazul unor reflexe mai complexe centrii reflecsi sunt reprezentati de totalitatea sinapselor care se realizeaza in ariile corticale sau nucleii subcorticali.
33. Centrii nervosi au urmatoarele roluri:
1. primesc informatia receptionata la periferie;
2. prelucreaza informatia receptionata la periferie; A
3. elaboreaza raspunsul efector;
4. receptioneaza si transforma in influx nervos stimulul periferic.
34. SN are urmatoarele nivele majore cu atribute functionale specifice:
1. nivelul maduvei spinarii;
2. nivelul subcortical; A
3. nivelul cortical;
4. talamusul.
35. Calea eferenta se caracterizeaza prin:
1. este formata din axonii neuronilor somatici si vegetativi prin care se transmite comanda catre organul efector;
2. cea mai simpla cale eferenta se intalneste la reflexele somatice; E
3. la reflexele somatice calea eferenta este formata din axonul motoneuronului alfa din coarnele anterioare ale maduvei spinarii;
4. in cazul SNV calea eferenta este formata dintr-un lant de doi neuroni motori.
36. Principalii efectori sunt:
1. muschii striati;
2. muschii netezi; A
3. glandele exocrine;
4. glandele endocrine.
