|
|
|
Dezvoltarea inteligentei si caracteristicile gandirii la adolescent
Din punct de vedere intelectual in perioada adolescentei se atinge aproape maturitatea intelectuala cu disponibilul ei complex de modele idei-verbale a caror utilizare are loc in conditii curente. Gandirea patrunde in faza ei discursiva fiind capabila de sarcini rezolutive complexe, datorita desfasurarii procesuala ample in care sunt clar antrenate succesiuni de operatii distribuite pe faze. In situatia in care mediul cultural nu ofera prea multe posibilitati de informare, acest nivel nu poate fi atins. Perioada de puseu de crestere care se manifesta de la 12-14 ani cu nelinistile ei pune in umbra de moment produsele inteligentei (criza de scolarizare si de disciplina). Intre 14 si 17 ani se contureaza formularea conceptiei despre lume si viata, care anticipeaza planurile de viata ale adolescentului.
Se apreciaza ca multi autori o considera apogeul unei stari avansate. Fetele dovedesc mai multa maturitate in gandire, sunt mai sarguincioase dar, nu reuseasca depaseasca dezvoltarea intelectuala a baietilor. Ele exceleaza in acele domenii care presupun o exprimare verbala mai elevata, pe cand baietii dovedesc inclinatii pentru partea realista. Ceea ce ii caracterizeaza si pe unii deopotriva sunt componente inteligente.
Inteligenta devine mult mai activa si intuitiva in perioada adolescentei in comparatie cu adolescenta prelungita cand inteligenta este marcata de criteriul competitiei.
Se considera ca in perioada adolescentei, gandirea isi structureaza operatiile, iar de calitatea acestor operatii depinde forta gandirii. Desi fiinta umana poate achizitiona cunostinte toata viata (concepte ca instrumente ale gandirii) nivelul operarii cu ele definitiveaza in adolescenta . Dupa aceasta etapa, gandirea nu-si extinde limitele de operare, operatiile sale ramanand la stadiu de "atins"acum.
Gandirea este capabila de sarcini deosebit de complexe datorita proceselor ample in care sunt antrenate operatii impartite pe faze. In acelasi timp, gandirea face apel la celelalte procese psihice pe care le dirijeaza, evalueaza si indruma.
Rationamentul este produsul caracteristic al gandirii, forma fundamentala si este format din mai multe judecati deoarece presupune judecatile din care se face derivarea, judecata derivata si operatia logica de derivare.
Contributia factorului cognitiv si cultural este hotaratoare la dezvoltarea gandirii. In situatia in care cunostintele sunt sarace, nivelul discursiv al gandirii nu poate fi atins. De aceea, mediul prin varietatea de stimuli cognitive de care dispune, dar si prin stimularea dorintei de a cunoaste diferite modele de explicare a realitatii isi aduce covarsitoarea contributie la dezvoltarea gandirii. Interesul pentru cunoastere a ceea ce-l inconjoara, este cu atat mai mare cand adolescentul eticheteaza cunoasterea drept mijloc, un instrument de stapanire a realitatii.
Se dezvolta inteligenta sociala. De regula, adolescentii isi insusesc o varietate de activitati intelectuale si descopera numeroase fenomene fapt care contribuie la dezvoltarea constiintei de sine.
In aceste cazuri, cunostintele elevilor sunt din ce in ce mai diverse si mai complexe. Situatiile problematice evidentiaza flexibilitatea gandirii care utilizeaza relatiile dintre scheme, imagini, simboluri si concepte.
Gandirea adolescentilor include concepte de mare generalitate si complexitate, are capacitatea de a opera probabilistic. Se consolideaza deprinderea de a gandi, de a observa, de a compara. Studierea matematicii devine din ce in ce mai complexa adolescentii avand capacitatea de a opera cu numeroase forme de relatii logice (geometria plana si in spatiu, algebra), cu fractii, cu simboluri, cu numere zecimale, irationale, cu proportii, cu formule, in domeniul fizicii se insusesc cunostinte noi referitoare la nivelul vaselor comunicante, cunostinte in problema gravitatiei, a masei corpurilor, are loc utilizarea si intelegerea unitatilor de masura, se familiarizeaza cu cunostintele din domeniile matematicii, hidraulicii, electrotehnicii, electronicii. Si in domeniul stiintelor naturii au loc conceptualizarii referitoare la specii increngaturi ale lumii vegetale si animale, iar in istorie adolescenta legate de dezvoltarea omului din cele mai vechi timpuri si pana astazi.
Rationamentele, judecatile tanarului devin din ce in ce mai complexe, fiind prezente din ce in ce mai des in exprimarea adolescentului si in demonstrarea afirmatiilor pe care le sustine.
Dupa varsta de 14-15 ani exprimarile verbale si abilitatile intelectuale cunosc un grad sporit de complexitatea si diversitate. Fetele devin mai abile in manuirea exprimarii verbale, iar baietii dispun de o organizare superioara a planului gandirii convergente. Si unii si altii fac apel la conduite inteligente in restructurarea continuturilor lectiilor studiate. Astfel, reusesc sa formuleze raspunsuri mai nuantate in cadrul lectiilor, dovedesc abilitate in a sesiza elemente semnificative si in a stabilii relatia dintre cauzele diferite si posibilele efecte, au capacitatea de a intelege relatiile exprimate prin simboluri in cadrul disciplinelor matematica, fizica, chimie, folosesc un limbaj fin si nuantat, se dezvolta capacitatea de a strange informatii, creste capacitatea de a realiza analize abstracte si de a defini fenomene diferite ale realitatii. Numerosi psihologi s-au ocupat de aspectele referitoare la dezvoltarea gandirii copilului.
Astfel, J. Piaget evidentiaza faptul ca dupa 10 ani, gandirea are acea capacitate de a investiga in mod sistematic toate solutiile si ipotezele posibile. A doua caracteristica a gandirii, dupa Piaget, este aceea a trecerii spre operatiile abstracte in care se folosesc combinatii de structuri complexe care se cer argumentate. In aceasta etapa are loc evaluarea conditiilor, factorilor, efectelor partiale produse in activitatea gandirii. In felul acesta activitatea intelectuala devine mai sustinuta, mai coerenta, mai intensa.
A treia caracteristica, cu legaturi evidente cu primele doua, consta in utilizarea formelor de reversivitate. Piaget vorbeste de caracteristici distincte a doua feluri de reversivitati. Reversivitatea simpla, primara ce se exprima prin inversiune si prin negatie. A doua opereaza prin simetrie si reciprocitate si este mult mai complexa si subtila. Intre 12 si 15 ani, a doua categorie de reversivitatea se include in transformari identice, inverse, reciproce si corelative.
A patra problema legata de dezvoltarea gandirii si a capacitatilor mai complexe se refera la organizarea unor mecanisme sistematizatoare, a folosirii "figurilor logice", ca instrumente complexe ale operativitatii gandirii (clasificarea , scrierea, deductia, inductia). Gandirea logica se realizeaza descoperirea caracteristicilor realului.
Adolescentul isi solicita in permanenta gandirea ceea ce conduce la cresterea productivitatii si randamentului ei. Randamentul are la baza dezvoltarea operativitatii gandirii specifice isi aduce un aport substantial la formularea de reguli si formarea de concepte si ofera gandirii posibilitatea de a investiga arii intinse de cunostinte si de a folosi algoritmi sofisticati. Productivitatea este determinata cu predilectie de gradul de dezvoltare al gandirii nespecifice.
In adolescenta dezvoltarea intelectuala se raporteaza la modelele culturale ale spatiului geografic socio-cultural si devine evidenta prin logica si cauzalitate. Gandirea critica, raportandu-se la adevar sau la apartenenta lui.
Coeficientul de inteligenta creste si actioneaza in domeniul inteligentei sociale. Ca urmare a acestei cresteri, dispute de idei este foarte importanta pentru adolescenti prezentand in centrul atentiei lor conceptii morale, relatiile si limitele ce se stabilesc intre diferitele valori, caracteristici si insusirii umane, foarte mult avanseaza si gandirea tehnica.
Tot in aceasta perioada exprimarea devine tot mai curgatoare, mai expresiva si mai precisa. Vorbirea devine mai nuantata si mai plastica, adaptata la imprejurari. Caracterul melodic al exprimarii devine evident. Datorita exprimarii orale sau scrise, adolescentii folosesc algoritmi verbali utili in diverse situatii: luarea de cuvant in plen, relatarea unor situatii, redactarea referatelor orale si scrise. Exigente din ce in ce mai mari se manifesta in discutiile cu caracter constructiv si contradictoriu, in activitatile de informare sau in momentele de confesiune. In situatiile mai mult sau mai putin oficiale, adolescentul exprima si constiinta de sine ca valoare si manifesta o atentie sporita pentru sensul, semnificatia si utilizarea corecta a termenilor. La aceasta varsta, tinerii cunosc puterea foarte mare a cuvantului.
Cea mai uimitoare si fascinanta manifestare se prezinta in aria limbajului , este cea legata de dezvoltarea capacitatilor de creatie in domeniul literal. Poeziei ii revine un loc de onoare in creatiile celor care isi fac debutul in lumea rimelor in conditiile in care personalitatea adolescentului este caracterizata de exaltare, sensibilitate si stari afectiv-intelectuale si complexe centrate in jurul inspiratiei.
"La puber persista in fluxul vorbirii numeroase aspecte necontrolate ale exprimarii, cuvinte parazite excese de exclamatii de superlative (extraordinar, nemaipomenit), de expresii sablon si clisee verbale ("mie-mi spui", "las-o balta!".), dar si vulgarisme uneori voite, agramatisme, o neglijenta ostentativa ca expresie de teribilism. Este evidenta si transportarea uneori dezordonata a ideilor din limbajul interior in cel exterior, ca si organizarea imperfecta a gandirii.
Exista si modificari de alt gen. In scoli se dezvolta jargoane scolare ce se inscriu adesea in traditiile locale ale scolii (mai mult la puberi). Schimbarea vocii, mai accentuata la baieti si mai lejera la fete creeaza la primii un disconfort in comunicare." .(Schiopu, U., 2008, p. 204)
