|
|
|
Testele pentru copiii foarte mici denumite baby - test au o utilizare din ce in ce mai extinsa. Dr. S. R. Chaille (1887) poate fi considerat primul care a publicat o serie de teste simple pentru copiii sub 3 ani. Ele au fost grupate in asa fel incat sa permita parintilor sa vada daca copiii se dezvolta normal sau nu. Mai cunoscute sunt testele lui Alice Descoendres care in 1921 a facut o baterie de probe adecvate, aplicabile din jumatate in jumatate de an, pentru copiii de la 2 la 7 ani. Charlotte Buhler si Hildegard Hetzer au efectuat in 1932 o baterie de 10 probe pentru fiecare din primele luni ale copilariei apoi peste 15, 18 luni si pentru 2, 3, 4, 5, 6 ani. Prezinta interes inventarul de dezvoltare infantila al lui A. Gessell (Gessell Developmental Diagnosis) elaborat intr-o prima versiune in 1925 si refacut in 1940. Are in atentie dezvoltarea copiilor intre 4 - 60 saptamani. Fiecare modalitate de comportament (motor, verbal, de adaptare sociala) se coteaza cu + sau -. Se poate calcula un ritm de dezvoltare. Gessell a recomandat atentie la calitatile reactiilor, a avut reticente in ceea ce priveste calculul si cotatia acestei scale. Gessell a conceput evolutia psihica in copilarie ca o parcurgere de niveluri pe care le-a reprezentat printr-un arbore. La primul nivel, biologicul si psihologicul nu se diferentiaza, acesta este un nivel psihomotor. La nivelul 2 sunt evidente conduitele psihologice pe langa cele biologice. La nivelul 3 - conduitele ce exprima aptitudini.
O. Brunet si I. Lezine au elaborat o scara franceza de teste. Bateria e alcatuita din cate 10 probe pentru fiecare etapa din care 6 sunt considerate ca teste ce pun copilul in conditii experimentale controlabile in prezenta unui material usor de gasit si utilizat. Intrebarile din baterie usureaza primul contact cu parintii si dau posibilitatea de consemnare a conditiilor sociale si afective in care se dezvolta copilul. Testele sunt foarte utile parintilor pentru ca servesc drept introducere in problematica primei varste destul de dificile din punctul de vedere al studiului si al instruirii. Intrebarile determina surprinderea gradului de influenta al mediului. Autoarele considera ca foarte devreme are loc o corelatie intre QI al parintilor si QD (cotienul de dezvoltare) al copiilor. Testele sunt grupate in patru categorii avand fiecare o initiala pentru notare. P = controlul postural si motricitatea; C = coordonarea oculo - motorie; L = limbajul; S = relatiile sociale si personale. Gruparea acestora se face in functie de diferite etape ale dezvoltarii psihice timpurii. Pana la 1 an prezinta foarte mare interes controlul postural si motricitatea in general. Dupa 1an acestea vor fi notate, dar vor prezenta mai putina importanta decat caracteristicile achizitiilor verbale si posibilitatile de manuire de obiecte. Examinarea se desfasoara cu ajutorul unor experimente si intrebari. Durata unei examinari ~ 20 minute la copiii intre 4 - 12 luni si la 30 minute la cei intre 12 luni pana la 4 ani. Profilurile obtinute permit sa se urmareasca ritmul dezvoltarii psihice si sa se calculeze un QD.
Bateria Bayley cuprinde 185 itemi si are functii similare. Se refera la miscarile coordonate, vocalizare, apucare, intoarcere de pagini, denumire de obiecte, etc. Instructajul usor de efectuat al acestei baterii permite sa fie utilizata si de parinti fara vreun ajutor suplimentar.
Rene Spitz a elaborat o serie de baby - tests 1945 - 1946 prin care a pus in evidenta influenta mare a avitaminizarii afective in varstele timpurii. Carentele se manifesta in domeniul reactivitatii generale si in dezvoltarea intelectuala la copiii deprivati de afectiune si tandrete.
Bateria Borel - Maysonnay (de la 1 la 5 ani). Cuprinde imagini de obiecte simple pentru manuit - 13 imagini in culori. Ele trebuie manuite si indicate verbal elementele ce le contin. Bateria pune in evidenta inteligenta copiilor mici si tulburarile de limbaj (are functii).
Bateria Merrill - Palmer cuprinde planse de incastrare, probe de limbaj. Scara cuprinde teste non - verbale foarte bune pentru 4 - 6 ani.
Scara de performanta Borelli - Oleron cuprinde 7 probe, au rol important factorii spatiali.
Scara de inteligenta pentru prescolari Minnesotta cuprinde o serie de probe nonverbale.
Bateria Cunningham Pintner, eleborata 1932, revizuita 1947 e folosita in gradinitele de copii. Bateria cuprinde variantele A, B si C fiecare cuprinzand 7 teste.
1. Observatie insotita de identificare de obiecte comune (animale, plante)
2. Perceptie de diferite obiecte pt a diferentia ceea ce este frumos (intre desenele aceluiasi obiect)
3. Identificarea de obiecte ce se pot asocia (gaina cu ou). Trebuie asociate 2 obiecte din 4.
4. Determinarea de greseli de marime si proportii in desene de vestminte (pt desenare personaje)
5. Capacitatea de a completa desene din care lipsesc anumite parti (decupare de parti)
6. Completarea de scene
7. Reproducerea unui desen dupa modelul dat in cadrul unor puncte (16 puncte)
Exista si bateria non-verbala Pintner-Paterson cu 13 teste.
Scarile de dezvoltare au o notatie aparte.
Grace Arthur (1919) si Woodword (1926) apoi Thorndike (testul C.A.V.D.) cu colaboratorii au trecut in revista sistemele de notatie unificandu-le.
Alte scari longitudinale: Pasamnik si Koblok (1946), Cavanaugh (1957), Callanger (1953), Horms (1957) etc
Bazandu-se pe conceptia si etapele de dezvoltare intelectuala prezentate de Piaget, Warburton s-a elaborat o baterie de teste de dezvoltare a gandirii logice a copiilor, ce contine 5 probe (operatii combinatorii, probe de depistare a notiunii de proportie si probabilitate, probe de gandire logica, reprezentari spatiale si conservare a greutatii si volumului. Tentative mai vechi in acest sens se aflau in testele Dubusson.
Exista si baterii de teste de dezvoltare pt copii cu deficiente (surdo-muti) si pt copii handicapati verbal (Drever si Mary Collins)..
Scara de maturitate mentala Columbia (COL)
Descriere: elaborata de B. B. Burgmeister L. Hollander si I. Sorge (1954) si este o baterie pentru evaluarea nivelului intelectual al copiilor infirmi motor-cerebral. Solicita o activitate motorie restransa. Cuprinde 100 imagini de figuri geometrice, persoane, animale, plante, obiecte ale vietii de fiecare zi. Copiii trebuie sa arate care dintre acestea nu se potrivesc cu celelalte si care se potrivesc intre ele. E o baterie de gandire conceptuala. Cuprinde 5 clase normalizate in Q. I. standard.
Serial Test de H. Head si testul afaziei lui R. Ducarne de Ribencourt
Descriere: se aplica subiectilor afazici in vederea reeducarii vorbirii. Cuprind subteste ce se refera la expresiile orale, intelegerea orala, lectura si scriere. Fiecare subtest cuprinde un numar de itemi. Se tin in evidenta in timpul examenului psihic aspecte ca: intonatia, pierderea de elemente lingvistice, defectele, evocarea de cuvinte, perturbarile de perseveratie, dissintaxia, reductiile, stereotipiile si agramatismele, tulburarile de articulatie, dezintegrarea fonetica. Sunt necesare probe complementare.
Scara de performanta Borelli - Oleron
Descriere: elaborata de Borelli - Vincent, Oleron si utilizeaza ca material cuburi, cartoane pentru constructia de cuburi, manechine (traforaj), demonstratie cu triunghiuri si doua figuri de Pinter Patterson, margelele lui Healy - Fernand. Subiectul realizeaza o parcurgere individuala timp de 30 minute. Varsta de aplicare e de la 5 la 9 ani.
Cui se adreseaza: scara pentru copii handicapati din punct de vedere al limbajului.
Probe: 7 probe pentru estimarea comprehensiva a nivelului mintal. Se fac in prealabil demonstratii.
Etalonarea: fie in note brute, fie in note standard.
La ce foloseste: repartitia copiilor surdo - muti sau cu deficiente de vorbire in institutii si clase de nivel corespunzator. Diagnosticarea nivelului mintal.
Chestionarul multifazic al lui R.S.WOODWORTH sau inventarul psihonevrotic P.D.S.
Descriere :Acesta a fost elaborat in timpul primului razboi mondial (1917) si avea in vedere eliminarea din armata a subiectilor anormali psihic. Se solicita raspunsuri la 76 itemi ce se refera la 200 simptome, vizand tendinte ale personalitatii, tendinte schizoide, tendinte paranoide, ipohondrice, impulsive, epiloptoidale, instabile, antisociale. Desi nu mai este folosit, acest chestionar a constituit punctul de plecare pentru foarte multe alte chestionare de adaptare.
Chestionarele multifazice se utilizeaza mai ales in mediul universitar si in cel industrial (BALL).
Un chestionar de adaptare scolara este cel realizat in 1966 de
REMMERS si SCHIMBERG
Acesta contine 296 itemi clasati in 8 sectiuni, pentru copiii de 15-18 ani. Sectiunile sondeaza:
1. aspecte ale adaptarii scolare, relatiile cu profesorii, atitudinea fata de metodele de lucru, fata de examene;
2. spiratiile profesionale si atitudinea fata de propriile aptitudini;
3. caracteristicile personale;
4. conduita in grup;
5. adaptarea in familie;
6. raporturile cu celalalt sex;
7. sanatatea, atitudinea fata de eventualele aspecte proprii varstei;
8. atitudinea fata de lume si viata, morala, filozofie, religie etc.
Ideea studiului longitudinal s-a impus cu necesitate in psihologie. Ideea a prefigurat in scara metrica a inteligentei a lui Binet - Simon, precum si in scarile de antropometrie infantila.
Scarile de antropometrie scolara - constau din bareme ce se prezinta sub 3 categorii mai importante. O categorie priveste masuratorile brute, staturale sau ponderale, utilizand ca atare masuratori primare (tabele cu valori staturale sau ponderale, pe varste). A 2-a categorie include forta musculara si evolutia ei (forta mainii drepte si stangi separat si impreuna) iar a 3-a - formule mai complicate reprezentative pentru procesul sanatatii cresterii si diferitele sale aspecte (baremuri pentru coeficientul vital si pentru capacitatea respiratorie). Exista baremuri antropometrice scolare mixte. Scarile longitudinale antropometrice permit sa se sesizeze abaterile in crestere de la parametrii inclusi in bareme.
Scarile longitudinale ce se refera la dezvoltarea unor parametrii psihici W. Stern (limbajul copiilor); H. Wallon, J. Piaget, A. Gessel; G. H. Luguet (capacitatile de desenare ale copiilor). Dupa 1925 - metoda longitudinala utilizata mai frecvent. I. P. Pavlov (dimensiunea longitudinala temporala). Studiul longitudinal permite sa se puna in evidenta corelatia dintre modificarile ce au loc in conditiile socio - economice si culturale ale familiei, efectul acestora asupra dezvoltarii psihice a copiilor - diagnostic psihic functional in care este introdusa dimensiunea temporala. Studiul longitudinal permite sa se puna in evidenta aspecte foarte complexe ale dinamicii dezvoltarii conduitelor elaborate.
