|
BIODIVERSITATE - GENERALITATI
Unul din motivele pentru care Delta Dunarii a devenit rezervatie a biosferei este acela ca, in comparatie cu alte delte ale Europei si chiar ale Terrei, a pastrat o biodiversitate mai ridicata, prin aceasta intelegandu-se un numar mare de specii dintr-o mare diversitate de unitati sistematice. Mai mult decat atat, Delta Dunarii frapeaza prin densitatea ridicata la multe specii, care sunt rare sau lipsesc din alte zone ale continentului, cu toate ca din cauza efectelor activitatilor antropice din ultimile decenii si efectivele acestor specii ca si habitatele lor au fost grav afectate.
Incepand cu anul 1991 s-a demarat inventarierea florei si faunei din teritoriul RBDD, actiune ce continua si in prezent, avand doua obiective majore: cunoasterea unei importante componente a patrimoniului natural intr-o rezervatie a biosferei si evidentierea speciilor ce necesita masuri de protectie si conservare.
Mozaicul de habitate dezvoltate in RBDD este cel mai variat din Romania si gazduieste o mare varietate de comunitati de plante si animale al caror numar a fost apreciat la 5.380 de tipuri.
Banca naturala de gene cu valoare inestimabila pentru patrimoniul natural mondial.
Flora din RBDD este reprezentata de
peste 1.839 de taxoni, iar circa 70% din vegetatia deltei este
dominata de stuf (Phragmites
australis), papura (Typha
angustifolia), asociatiile de Scirpetum si de
vegetatia de stuf de pe plauri.
In lacuri, canale, se
intalnesc plante acvatice reprezentate de specii submerse: nufar (Nymphea sp., Nuphar), ciulinul de
balta (Trapa natans), Potamogeton sp., Myriophyllum sp., Utricularia sp.
Padurile de salcie se intalnesc pe malurile mai inalte (Salix trianda, Salix fragilis si Salix alba) in timp ce salcia cenusie de talie mica (Salix cinerea) se intalneste pe malurile mai joase.
In padurile Letea si Caraorman, dezvoltate in zonele joase si mai umede dintre grindurile de nisip numite "hasmace" se intilnesc specii de stejar (Quercus robur, Quercus pedunculiflora) impreuna cu specii de frasin (Fraxinus angustifolia, Fraxinus pallisiae), cu specii variate de arbusti sau de plante cataratoare cum sunt: vita salbatica (Vitis silvestris) sau liana (Periploca graeca).
Dunele se caracterizeaza prin prezenta asociatiilor de arenacee (cu Koeleria pyramidata, Koeleria glauca, Festuca pallens, etc.).
In zonele cu soluri sarate sunt frecvente asociatiile de plante halofile cu Salicornia herbacea, Suaeda maritima, Puccicinelia distans, Aeluropus
littoralis, si Limonium
gmelini. O categorie distincta o formeaza plantele
fara radacini, plantele
plutitoare cum sunt: Salvinia
natans, trei specii de Lemna,
Wolffia arrhiza, Utricularia vulgaris, si Spirodela polyrrhiza.
In perioada inventarierii speciilor din RBDD au fost descoperite si 2
specii noi pentru stiinta: Centaurea
pontica, si Elymus
pycnattum deltaicus.
Datorita conditiilor prielnice create de varietatea mare de habitate terestre si acvatice, precum si proximitatea catorva subzone ale regiunii faunistice palearctice (ex. mediteraneana, pontica, eur-asiatica), fauna RBDD este reprezentata de 3.541 de specii (3061 nevertebrate si 480 vertebrate).
Nevertebratele formeaza, de departe cea mai mare parte din fauna RBDD cu peste 3.000 de specii. Din acestea sunt 435 de specii de viermi si rotifere, 91 de specii de moluste, 115 specii de crustacee, 168 de specii de arahnide si 2.244 de specii de insecte. Pina in prezent au fost descrise 37 de specii noi pentru stiinta, incluzand un vierme Proleptobchus deltaicus, 5 specii de arahnide 1 specie de peste Knipowitschia cameliae si 30 de specii de insecte, printre care Isophya dobrogensis, Diaulinopsis deltaicus si Homoporus deltaicus.
Fauna piscicola din RBDD are o varietate remarcabila, cuprinzand 86
de specii incluse in 22 de familii. Majoritatea acestora sunt specii de
apa dulce, dar sunt reprezentate si specii marine precum si
specii eurihaline care traiesc in Marea Neagra si patrund
in Delta si in Dunare in timpul sezonului de reproducere.
Aproximativ o treime dintre specii au fost si sunt valorificate economic
prin pescuitul comercial intensiv, inclusiv grupul de sturioni (specie
prohibita pentru o perioada de 10 ani, incepand cu 2006) si scrumbia
de Dunare (Alosa pontica).
Fauna amfibienilor si a reptilelor este bine reprezentata in RBDD, cele mai multe din specii fiind protejate prin lege. Amfibienii sunt reprezentati de 10 specii de broaste: broasca de lac mare (Rana ridibunda), buhaiul de balta (Bombina bombina), brotacelul (Hyla arborea), broasca de pamant bruna (Pelobates fuscus), broasca raioasa bruna (Bufo bufo), broasca raioasa verde (Bufo viridis), Broasca de pamant siriaca (Pelobates syriacus balcanicus), Rana lessone si 2 specii de soparle de apa, triton (Triturus dobrogicus, T.vulgaris). Reptilele sunt reprezentate de 11 specii incluzand testudine, soparle (Sauria) si serpi (Serpentes).
RBDD ramane, insa cea mai renumita pentru fauna ornitologica, fiind inregistrate in total 331 specii (in afara celor 520 de specii inventariate in toata Europa de Vest). Zona are o importanta universala pentru cuibaritul multor populatii de pasari cum sunt pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul cret (Pelecanus crispus) si cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus). Se mai intalnesc aici colonii importante de starc lopatar (Platalea leucorodia) si cateva specii cuibaritoare de vultur codalb (Haliaeetus albicilla).
Zona Deltei Dunarii este un loc de popas major, atat de primavara cat si de toamna, pentru cateva milioane de pasari, in special rate, barza alba (Ciconia ciconia) si numeroase specii de pasari de prada. In sezonul de iarna, RBDD gazduieste grupuri mari de lebede si gaste, incluzand aproape intreaga populatie de gasca cu gat rosu (Branta ruficollis).
Cele 331 specii de pasari includ:
. cea mai mare parte a populatiei
Europene de pelican comun (Pelecanus
onocrotalus) si pelican cret (Pelecanus crispus);
. 60 % din populatia mondiala de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus)
. 50 %din populatia mondiala de gasca cu gat rosu ( Branta ruficollis) (pe perioada
iernii).
Mamiferele sunt reprezentate de 42 de specii incluzand specii de importanta conservativa europeana cum sunt vidra (Lutra lutra) si nurca europeana (Lutreola lutreola). Bizamul (Ondatra zibethicus) si mistretul (Sus scrofa) ce au importanta economica pentru blana si respectiv, pentru vanatoare. Alti pradatori sunt reprezentati de hermina (Mustela erminea), cainele enot (Nyctereutes procyonoides), vulpea (Vulpes vulpes) si pisica salbatica (Felis silvestris).
Prin Conventia de la Berna sunt protejate un mare numar de pasari (313 din totalul de 331 specii), urmand apoi un numar de 22 de specii de mamifere dintre care 7 specii sunt strict protejate, si de asemenea un numar de 24 de specii de pesti din care 22 specii sunt protejate.
Specii de fauna declarate MONUMENTE ALE NATURII existente in RBDD
Nr.crt
Specie-denumire stiintifica/denumire populara
Act normativ de baza
1.
Tadorna tadorna/califarul alb
HCM 1625/1955
2.
T. ferruginea/califarul rosu
Ibidem
3.
Corvus corax/corbul
JCM 734/1933
4.
Otis tarda/dropia
JCM 600/1933
5.
O. tetrax/spurcaciul
Ibidem
6.
Pelecanus onocrotalus/pelicanul comun
Ibidem
7.
Pelecanus crispus/pelicanul cret
Ibidem
8.
Himantopus himantopus/piciorongul
Hcm 1625/1955
9.
Platalea leucorodia/starcul lopatar
Ibidem
10.
Egretta alba/egreta mare
JCM 600/1933
11.
Egretta garzetta/egreta mica
Ibidem
12.
Neophron percnopterus/vulturul hoitar
Ibidem
13.
Testudo graeca ibera/broasca testoasa de uscat
JCM 142/1938
Populatii de pasari de importanta internationala pe teritoriul RBDD
Denumirea stiintifica
Denumire populara
Procente din populatia europeana(E), palearctica (P), mondiala (W)
Phalacocrorax pygmeus
Cormoran mic
61 W
Pelecanus onocrotalus
Pelican comun
52 P
Pelecanus crispus
Pelican cret
5 W
Nycticorax nycticorax
Starc de noapte
17 E
Ardeola ralloides
Starc galben
26 P
Egretta garzetta
Egreta mica
11 E
Egretta alba
Egreta mare
71 E
Ardea purpurea
Starc purpuriu
11 E
Branta ruficollis
Gasca cu gat rosu
90 W
Plegadis falcinellus
Tiganus
30 E
Platalea leucorodia
Lopatar
1 E
Haliaeetus albicilla
Codalb
1 W
Circus aeruginosus
Herete de stuf
4 E
In RBDD se intalnesc 30 de tipuri de
ecosisteme (23 naturale si 7 antropice) .
Formatiunile de apa
cuprind apele curgatoare (Dunarea si bratele sale principale,
canalele cu circulatie activa a apei, canale din zonele naturale cu
circulatie a apei in regim liber, canale din interiorul polderelor, cu
schimbul controlat al apei sau fara schimb de apa), ape dulci
statatoare (lacuri cu o suprafata mare si/sau schimb
activ de apa, lacuri cu schimb redus de apa si lacuri din
interiorul polderelor cu schimb controlat de apa), ape
statatoare salcii si sarate (lacuri izolate), lagune
costiere (lagunele cu legatura la mare), zone marine costiere (golfuri
semi-inchise si ape marine costiere).
Zonele umede includ vegetatia acvatica limitrofa (stufarisurile, plaurii, formatiunile de salcii de pe maluri, pasunile de pe malurile inundate frecvent in asociatie cu palcuri de salcii sau salcii izolate).
Padurile, tufisurile si vegetatia ierboasa cuprind padurile fluviatile temperate (padurile mixte de stejar), tufisurile si vegetatia ierboasa (pajistile de stepa, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe campiile cu loess, si tufisurile si vegetatia ierboasa de pe solul calcaros), si zonele deschise cu sau fara vegetatie saraca (dune, dune cu nisipuri miscatoare sau partial miscatoare, partial acoperite cu vegetatie, cordoane litorale slab consolidate si plajele).
Amenajari (amenajari agricole, amenajari forestiere, plantatii de plopi de pe malurile raului, amenajari piscicole, diverse alte amenajari, poldere abandonate aflate in refacere ecologica);
Orase si sate (asezari urbane si rurale)
Scurt istoric privind protectia naturii in Delta Dunarii
In
Delta Dunarii, activitatea de protectia naturii a fost
organizata inca din 1938 cand Padurea Letea a fost
declarata arie protejata de catre Academia Romana, aceasta
fiind a doua zona protejata la nivel national, dupa Muntii
Retezat (1935). Suprafata zonelor
protejate din Delta Dunarii a crescut la aprox. 40.000 ha dupa al
doilea razboi mondial, multe din noile zone protejate fiind declarate in
ultimele decenii ale secolului al XX-lea. In 1978, coloniile de pelicani de la
Rosca-Buhaiova si Padurea Letea au fost declarate prima
rezervatie a biosferei din Romania.
In anul 1990, Delta Dunarii si alte componente adiacente, in
suprafata de circa 580000 ha, a fost declarata rezervatie a
biosferei.
In decembrie 1993, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 82, modificata si completata prin Legea 454/2001, privind infiintarea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Aceasta lege stabileste atributiile principale de functionare ale Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD), institutie publica aflata in subordinea autoritatii centrale pentru protectia mediului.
In anul 1994, prin Hotararea de Guvern nr. 248, a fost adoptat Statutul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, au fost delimitate zonele strict protejate si stabilita componenta Consiliului Stiintific al RBDD, hotarare modificata si completata prin Hotararea de Guvern 367/ 2002 si Hotararea de Guvern 1515/ 2006
Ce este Natura 2000?
Este un program care are scopul sa
protejeze si sa gestioneze specii si habitate vulnerabile pe
teritoriul lor natural, in intreaga Europa, fara sa
tina cont de granitele politice.
Este o retea ecologica realizata prin implementarea Directivelor
HABITATE si PASARI (Directiva privind Conservarea habitatelor
naturale si speciile de plante si animale salbatice CE 92/43
si Directiva privind conservarea pasarilor salbatice CE
79/409).
Este transpusa prin Legea nr. 345/2006 pentru modificarea si
completarea O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice
IMPORTANT: Natura 2000 nu este un sistem de rezervatii strict protejate! Activitatile umane sunt permise in masura in care permit mentinerea speciei sau a habitatului.
Reteaua Natura 2000 este
compusa din:
SAC-uri (Special Areas for Conservation- Arii Speciale de Conservare) desemnate pentru:
. habitatele din Directiva Habitate (198
listate in Directiva Habitate)
. specii (peste 800 listate in Directiva Habitate)
SPA-uri (Special Protection Areas - Arii Speciale de Protectie Avifaunistica) desemnate pentru:
. Speciile din Directiva Pasari (aproximativ 200 specii).
Siturile din RBDD si importanta lor
Delta Dunarii Razim Sinoie (SPA)
Habitatele lacustre si cele
caracteristice grindurilor constituie suportul existentei unei faune de
vertebrate extrem de diverse, cu numeroase specii ocrotite la nivel
national si international.
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de
pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:
Marea Neagra (SPA)
Situl constituie important culoar de migratie si de iernare pentru
pasarile din nordul Europei, in apele marine de-a lungul coastei.
Viata bentica si pelagica extrem de bogata constituie
suportul pentru populatiile de pasari migratoare, sedentare
si de pasaj.
Delta Dunarii si zona marina a Deltei Dunarii(SCI)
Are anumite particularitati datorate influentei majore a apelor Dunarii si aluviunilor depuse de acestea, incat aici, exista habitate sedimentare unice la litoralul romanesc. Este de remarcat frumusetea si bogatia zonei, cu o varietate de biotopuri si resurse, care o fac unica nu numai in Europa ci si in cadrul ecosistemelor deltaice ale lumii.
Care sunt obligatiile si restrictiile intr-un sit Natura 2000?
. evitarea actiunilor care ar putea afecta in mod semnificativ speciile si habitatele pentru care a fost desemnata zona ca sit Natura 2000;
. stabilirea masurilor de conservare necesare implicand, daca este cazul, planuri de management adecvate specifice siturilor sau integrate in alte planuri de management.
. NU exista restrictii atata vreme cat activitatile de orice fel, desfasurate in zona, nu pun in pericol habitatele si speciile pentru care a fost desemnat situl.